Faptele 25
1 Și, când Festus a venit în provincie, după trei zile a urcat de la Cezareea la Ierusalim.
WHEN Festus then was come into the province, after three days he went up to Jerusalem from Caesarea.
2 Atunci, marele preot și mai marele iudeilor l-au înștiințat împotriva lui Pavel și l-au implorat,
And the high-priest and the principal persons among the Jews informed him against Paul, and entreated him,
3 Și a dorit o favoare împotriva lui, ca să trimită după el la Ierusalim, pregătind o cursă pe drum să îl ucidă.
begging it as a favour from him, that he would send him back to Jerusalem, lying in wait for him to kill him on the road.
4 Dar Festus a răspuns că Pavel ar trebui ținut în Cezareea și că el însuși intenționează să plece curând într-acolo.
Then Festus answered, that Paul should be kept in custody at Caesarea, and that he himself was going thither shortly.
5 De aceea a spus: Aceia dintre voi care pot, să se coboare cu mine și să îl acuze pe acest bărbat, dacă este ceva rău în el.
Let therefore, said he, those among you who are able, go down with me, and accuse him, if there be anything criminal in this man.
6 Și după ce a rămas mai mult de zece zile printre ei, a coborât la Cezareea; și a doua zi, șezând pe scaunul de judecată, a poruncit să fie adus Pavel.
And after staying with them more than ten days, he went down to Caesarea; and on the morrow seated on the bench, commanded Paul to be brought.
7 Și după ce a venit el, iudeii care au coborât de la Ierusalim au stat în picioare împrejur și au adus plângeri multe și grele împotriva lui Pavel, pe care nu au fost în stare să le dovedească.
And on his appearing, the Jews who came down from Jerusalem surrounded him, and laid many and heavy accusations against Paul, which they were not able to prove.
8 În timp ce el se apăra: Nu am păcătuit deloc, nici împotriva legii iudeilor, nici împotriva templului, nici chiar împotriva Cezarului.
But he pleaded in his defence, That neither against the law of the Jews, nor against the temple, nor against Caesar, have I committed the least offence.
9 Dar Festus, voind să facă o favoare iudeilor, i-a răspuns lui Pavel și a zis: Ești de acord să urci la Ierusalim și acolo să fii judecat despre acestea înaintea mea?
Then Festus, desirous of ingratiating himself with the Jews, replying to Paul, said, Wilt thou go up unto Jerusalem, and there be judged of these things before me?
10 Atunci Pavel a spus: Stau în picioare la scaunul de judecată al Cezarului, unde ar trebui să fiu judecat; nu am făcut nimic rău iudeilor, așa cum știi foarte bine.
Then said Paul, I am standing before the tribunal of Caesar, where I have a right to be judged: against the Jews I have committed no offence, as thou also clearly perceivest.
11 Dar dacă sunt nedrept, sau am făcut ceva demn de moarte, nu mă feresc să mor; dar dacă nu este nimic din acestea de care ei mă acuză, nimeni nu mă poate da lor. Apelez la Cezar.
For indeed if I have committed any crime, or done aught worthy of death, I object not to be put to death: but if there is nothing in those things whereof they accuse me, no man dare gratify them by abandoning me to them.
12 Atunci Festus, după ce a stat de vorbă cu consiliul, a răspuns: La Cezar ai apelat? La Cezar vei merge.
I appeal unto Caesar. Then Festus, after conferring with the council, answered, Hast thou appealed to Caesar? to Caesar shalt thou go.
13 Iar după câteva zile, împăratul Agripa și Bernice au venit la Cezareea să îl salute pe Festus.
Now when some days were passed, Agrippa and Bernice came to Caesarea to salute Festus.
14 Iar după ce au rămas acolo multe zile, Festus a prezentat împăratului cele ale lui Pavel, spunând: Este aici un anumit bărbat lăsat în lanțuri de Felix;
And as their stay there was extended to a considerable time, Festus communicated to the king Paul’s affairs, saying, There is a certain man left by Felix, a prisoner:
15 Despre care, când am fost eu la Ierusalim, preoții de seamă și bătrânii iudeilor mi-au făcut cunoscut, dorind judecată împotriva lui.
against whom when I was at Jerusalem, the high-priest and the elders of the Jews appeared, desiring judgment against him.
16 Acestora le-am răspuns: Nu este obiceiul romanilor să dea la moarte pe niciun om, înainte ca cel care este acuzat să fie față în față cu acuzatorii și să aibă ocazia să se apere referitor la acuzația adusă împotriva lui.
To whom I replied, That it was not customary for Romans to give up any man gratuitously to destruction, before that the person accused should have his accusers produced face to face, and be allowed opportunity to defend himself against the charge.
17 De aceea când au venit aici, fără nicio întârziere, a doua zi am șezut pe scaunul de judecată și am poruncit să fie adus bărbatul.
When therefore they were come here together, making no demur, the very next day I sat on the tribunal, and commanded the man to be brought.
18 Împotriva căruia acuzatorii, după ce au stat în picioare, nu au adus nicio acuzație din acelea pe care le presupuneam eu;
Against whom his accusers standing forth, brought no charge of such things as I expected:
19 Ci aveau anumite cercetări împotriva lui despre propria lor superstiție și despre unul Isus, care a murit, despre care Pavel afirmă că este viu.
but only pleaded against him certain disputes about their own mode of religious worship, and about one Jesus, who was dead, whom Paul affirmed to be alive.
20 Și îndoindu-mă de acest mod de cercetări, am întrebat dacă era dispus să meargă la Ierusalim, și acolo să fie judecat despre acestea.
But being in doubt respecting a question of this sort, I demanded if he would go to Jerusalem, and there be judged of these things.
21 Dar după ce Pavel a apelat să fie ținut pentru examinarea lui Augustus, am poruncit ca el să fie ținut până îl voi trimite la Cezar.
But Paul appealing that he should be reserved for the cognizance of Augustus, I ordered him to be kept in custody until I should send him to Caesar.
22 Atunci, Agripa i-a spus lui Festus: Aș dori chiar eu însumi să îl aud pe acest om. Iar el a spus: Mâine îl vei auzi.
Then Agrippa said to Festus, I wish also myself to hear the man. He said, To-morrow thou shalt hear him.
23 Și a doua zi, când Agripa a venit și Bernice, cu mare fast, și au intrat în locul audierii cu căpeteniile și cu bărbații conducători ai cetății, la porunca lui Festus a fost adus Pavel.
On the morrow therefore, when Agrippa was come, and Bernice, with a very splendid retinue, and were entered into the place of audience, with the military tribunes, and the men of superior eminence in the city, then at the order of Festus Paul was produced.
24 Și Festus a spus: Împărate Agripa și toți bărbații care sunteți prezenți cu noi, îl vedeți pe acesta, despre care toate mulțimile iudeilor au stăruit de mine, deopotrivă la Ierusalim și aici, strigând că nu ar mai trebui să trăiască.
And Festus said, King Agrippa, and all you, sirs, who are present with us, behold the man, concerning whom the whole multitude of the Jews have set upon me, both at Jerusalem and in this place, clamouring that he ought not to live a moment longer.
25 Dar când am înțeles că nu a făcut nimic demn de moarte și chiar el însuși a cerut recurs la Augustus, am hotărât să îl trimit.
But finding on inquiry that he had done nothing worthy of death, and he himself indeed having appealed to Augustus, I have determined to send him.
26 Despre el nu am nimic sigur să scriu domnului meu. De aceea l-am adus în față, înaintea voastră și mai ales înaintea ta, împărate Agripa, ca după ce se va fi făcut cercetare, să am ceva să scriu.
Respecting whom I have nothing determinate to write to my sovereign. Wherefore I have brought him forth before you, and especially before thee, king Agrippa, that on a fresh examination taken, I might have something to write.
27 Fiindcă mi se pare irațional să trimit un prizonier și să nu arăt acuzațiile împotriva lui.
For it appears to me highly unreasonable to send a prisoner, and not also signify the charges against him.
