Faptele 23

1 Iar Pavel, privind cu atenție consiliul, a spus: Bărbați și frați, până în această zi, m-am purtat în toată buna conștiință în fața lui Dumnezeu.

Paulo kaalolekea moja kwa moja bandu ba libaraza no baya, “Mwaongo bango, natitama nnongi ya Nnongo kwa dhamira inoite hadi leno.”

2 Iar Anania, marele preot, a poruncit celor ce stăteau lângă el în picioare să îl lovească peste gură.

Kuhani nkolo Anania atiamuru balo bayemi papipi ni ywembe bankombwe munkano wake.

3 Atunci Pavel i-a spus: Dumnezeu te va lovi, perete văruit; fiindcă tu șezi să mă judeci după lege și poruncești să fiu bătut, contrar legii?

Nga nyo Paulo kammakiya, “Nnongo alowa kukukombwa wenga, ukutwa watipakwa chokaa. Uyemi utinihukumu kwa saliya, ni ywembe waamuru nikombwe kunchogo na saliya?”

4 Iar cei ce stăteau lângă el în picioare au spus: Îl insulți pe marele preot al lui Dumnezeu?

Balo babile bayemi papipi ni ywembe babaya, “Nga nyoo wamtukangana kuhani nkolo wa Nnongo?”

5 Atunci Pavel a spus: Fraților, nu am știut că era marele preot; fiindcă este scris: Să nu vorbești de rău pe conducătorul poporului tău.

Paulo kabaya”mwalongo bango, nenga, nitangite kwaa panga yolo ni kuhani nkolo. Kwamana iandikwile, walowa longela vibaya nnani ya mtawala wa bandu bako.”

6 Dar când Pavel a înțeles că o parte erau saduchei și ceilalți farisei, a strigat în consiliu: Bărbați și frați, eu sunt fariseu, fiul unui fariseu; din cauza speranței și a învierii morților sunt eu judecat.

Paulo paabweni panga upande umo wa libaraza ni Masadukayo na benge Mafarisayo, kapaza lilobe no baya, “alongo bango, nenga na Mfarisayo, mwana wa Mfarisayo. Ni kwa sababu yee nategemea kwa ujasiri ufufuo wa bandu ba kiwo natihukumilwa nabo.”

7 Iar după ce a vorbit astfel, s-a făcut disensiune între farisei și saduchei; și mulțimea a fost împărțită.

Paabaya nyoo, malumbano makolo yapangite kati ya Mafarisayo na Masadukayo, na mkutano utibaganyika.

8 Fiindcă saducheii spun că nu este nici înviere, nici înger sau duh; dar fariseii le mărturisesc pe amândouă.

Mana Masadukayo ubaya ntopo ufufuo, na malaika wala ntopo roho, ila Mafarisayo ubaya aga gote gabile.

9 Și s-a ridicat strigăt mare; și scribii, care erau de partea fariseilor, s-au sculat și se certau aprins, spunând: Nu găsim nimic rău în acest om; dar dacă i-a vorbit un duh sau un înger, să nu ne luptăm împotriva lui Dumnezeu.

Ghasiua ngolo yatitokea na baadhi ya baandishi babile upande wa Mafarisayo bayemi na kujadili, babaya, “tubweni kwaa chochote kibaya dhidi ya mundu yolo. Namani mana roho au malaika alongela na ywembe?”

10 Iar după ce s-a făcut disensiune mare, căpetenia, temându-se ca nu cumva Pavel să fie rupt în bucăți de ei, a poruncit soldaților să coboare și să îl smulgă cu forța din mijlocul lor și să îl aducă în fortăreață.

Muda pabile na hoja ngolo, nkolo wa majeshi ayogope panga Paulo alowa papuliwa ipande ipande na bembe, nga nyo atiamuru anajeshi bauluke pae na kuntola kwa nguvu boka kwa ajumbe ba libaraza, na kunneta katika ngome.

11 Iar noaptea următoare, Domnul a stat lângă el în picioare și a spus: Pavele, îndrăznește; fiindcă așa cum ai adeverit despre mine în Ierusalim, așa trebuie să aduci mărturie și la Roma.

Kilo yanyaibele Ngwana ayemi karibu ni ywembe no baya, “Kana uyogope, kwa kuwa wanishuhudia katika Yerusalemu, nga nyo walowa panga ushahidi katika Roma kae.”

12 Iar după ce s-a făcut ziuă, unii dintre iudei s-au înhăitat și s-au legat cu blestem, spunând că nici nu vor mânca, nici nu vor bea până nu îl vor fi ucis pe Pavel.

Paikite bwamba, baadhi ya Ayahudi bapangite liagano na kukema laana nnani yabembe bene: babaya panga balyaa kwaa wala nywaa chochote mpaka pabambulaga Paulo.

13 Și erau mai mulți de patruzeci cei care au făcut acest complot.

Pabile na bandu zaidi ya arobaini ambao bapangite njama yee.

14 Aceștia, venind la preoții de seamă și la bătrâni, au spus: Ne-am legat cu mare blestem că nu vom gusta nimic până nu îl vom ucide pe Pavel.

Bayenda kwa akolo ba makuhani na apindo no baya, “Tujibekite bene katika lana kolo, tukyee kwaa chochote mpaka tumulage Paulo.

15 De aceea acum voi, împreună cu consiliul, spuneți căpeteniei ca mâine să îl aducă jos la voi, ca și cum ați dori să cercetați ceva mai amănunțit despre el; iar noi, înainte să se apropie el, suntem gata să îl ucidem.

Nga nyo nambeambe, libaraza lyatimmakiya jemedari nkolo annete kwinu, kati panga mwaiamua kesi yake kwa usahihi. Kwitu tubile kwaa tayari kumulaga kabla aisa pano.”

16 Dar fiul surorii lui Pavel, după ce a auzit despre cursa lor, a venit și a intrat în fortăreață și i-a spus lui Pavel.

Lakini mwana wa dada bake na Paulo ayowine pabile na njama, atiyenda kajingya ndani ya ngome na kummakiya Paulo.

17 Atunci Pavel a chemat la el pe unul dintre centurioni și a spus: Du pe tânărul acesta la căpetenie, fiindcă are să îi povestească ceva.

Paulo kankema akida yumo kabaya, “Mtole muinja yolo kwa jemedari, maana abile na neno lya kummakiya.

18 Astfel că l-a luat și l-a dus la căpetenie și a spus: Prizonierul Pavel m-a chemat la el și m-a rugat să aduc la tine pe acest tânăr, care are să îți vorbească ceva.

Bai akida kantola yolo kijana ni kumpeleka kwa jemedari nkolo kammakiya, “Paulo yolo ywatabilwe anikemile kapala nikuletee kijana yoo kwako. Abile na neno lya kummakiya.”

19 Atunci, căpetenia l-a luat de mână și l-a tras deoparte în ascuns și l-a întrebat: Ce este aceasta ce ai să îmi spui?

Yolo jemedari nkolo kamkamwa kwa maboko kajitenga ni ywembe kando, na kunnaluya, “Ni kilebe gani ywapala kunibakiya?”

20 Iar el a spus: Iudeii s-au înțeles să îți ceară ca mâine să îl aduci jos pe Pavel, în consiliu, ca și cum ar dori să cerceteze mai amănunțit ceva despre el.

Yolo kijana kabaya, “Bayahudi bampatike kukuloba unnete Paulo malao katika libaraza kati panga wapala kupata habari yake kwa usahihi muno.

21 Dar tu nu te lăsa convins de ei; fiindcă mai mult de patruzeci de bărbați dintre ei îi întind o cursă, aceștia s-au legat cu blestem ca nici să nu mănânce, nici să nu bea, până nu îl vor ucide; și acum, ei sunt gata, așteptând o promisiune de la tine.

Bai wenga kana ukubali mana bandu zaidi ya arobaini bamvizia. Batijifunga kwa laana, balyee kwaa wala nywaa mpaka palo bambulaga. Hata nambeambe babile tayari, bakilinda kibari boka kwako.”

22 Atunci căpetenia a lăsat pe tânăr să plece și i-a poruncit: Să nu spui nimănui că mi-ai arătat acestea.

Bai yolo jemedari nkolo annekite kijana ayende zake, baada ya kumwagiza “kana ubakiye mundu yeyote panga umeniarifu aga.”

23 Și a chemat la el doi centurioni, spunând: Pregătiți două sute de soldați să meargă la Cezareea, și șaptezeci de călăreți și două sute de lăncieri la ora a treia din noapte.

Abakema maakida abele kabaya batayarishe askari mia ibele kabaya na askari apanda farasi sabini, na babile na mikuki mia ibele, mwalowa boka zamu ya tatu ya kilo.

24 Și dați-le animale, ca să îl pună pe Pavel deasupra și să îl ducă teafăr la Felix, guvernatorul.

Kaabakiya kubeka banyama tayari ambaye Paulo alowa kuntuma na kuntola salama kwa Feliki Gavana.

25 Și a scris o scrisoare, cuprinzând acestea:

Atiandika batua kwa namna yee,

26 Claudius Lisias către preaonorabilul guvernator Felix, salutări.

Klaudio Lisia kwa Liwali mtukufu Feliki, salamu.

27 Acest bărbat a fost prins de iudei și ar fi fost ucis de ei; atunci, am venit cu armată și l-am salvat, înțelegând că era roman.

Mundu yolo akamwile na bayahudi babile karibu kumulaga, nga po nayenda pamope na kikosi cha askari na kumwokoa, paniipatike habari ya kuwa ywembe ni raia wa kirumi.

28 Dar voind să cunosc cauza pentru care l-au acuzat, l-am coborât în consiliul lor;

Nipala kutanga kwa namani watimshitakia, nga nyo natimpeleka katika libaraza.

29 Și, l-am găsit acuzat despre întrebări din legea lor, dar neavând nimic care să îl acuze demn de moarte sau de lanțuri.

Nibweni panga abile ameshitakiwa kwa ajili ya maswali ga saliya yabe, wala ashitakiwa kwaa kwa neno lolote lyastahilia kubulagwa.

30 Și când mi s-a spus cum iudeii întindeau o cursă pentru acest bărbat, îndată l-am trimis la tine și am poruncit și acuzatorilor lui să spună înaintea ta cele împotriva lui. Sănătate.

Boka po itangike kwango panga pabile na njama dhidi yake, nga nyo kwa haraka natimtuma kwako, na kubaagiza wamshitakia balete mashitaka dhidi yake nnongi yako. Batiagana.

31 Atunci soldații, așa cum li se poruncise, l-au luat pe Pavel și l-au adus pe timpul nopții la Antipatris.

Bai balo askari bakatii amri: batimtola Paulo bakampeleka hata Antipatri kilo.

32 Iar a doua zi, au lăsat călăreții să meargă cu el și s-au întors la fortăreață;

Lisoba lyanyaibele, maaskari banyansima baalekite baloa apanda farasi bayende pamope ni ywembe, na bembe batikerebuka zao katika ngome.

33 Iar aceștia, după ce au venit la Cezareea și au dat guvernatorului epistola, l-au prezentat și pe Pavel înaintea lui.

Na bapanda farasi pabaikite Kaisaria, na kumpeya liwali yelo barua, wambekite Paulo nnongi yake.

34 Și după ce guvernatorul a citit, l-a întrebat din ce provincie era. Și a priceput că este din Cilicia;

Ni ywembe liwali paaisomile barua, kannaluya Paulo atiboka jimbo gani; paatangite panga ni mubdu wa Kilikia,

35 Te voi asculta pe îndelete, a spus el, când vor veni și acuzatorii tăi. Și a poruncit să fie păzit în sala de judecată a lui Irod.

kabaya, “Nalowa kukupekania wenga pabaisile balo bakushitakiya,” atiamuru abekwe katika ikulu ya Herode.