Faptele 23
1 Iar Pavel, privind cu atenție consiliul, a spus: Bărbați și frați, până în această zi, m-am purtat în toată buna conștiință în fața lui Dumnezeu.
Phawuloosi shiiquwa caddi xeellidi, “Ta ishato, taani hachchi gakkanaw Xoossaa sinthan ta de7o ubban lo77o wozanan de7as” yaagis.
2 Iar Anania, marele preot, a poruncit celor ce stăteau lângă el în picioare să îl lovească peste gură.
Kahine halaqay Hananey, Phawuloosa doonan baqqana mela iya matan eqqidayssata kiittis.
3 Atunci Pavel i-a spus: Dumnezeu te va lovi, perete văruit; fiindcă tu șezi să mă judeci după lege și poruncești să fiu bătut, contrar legii?
He wode Phawuloosi iyaakko, “La ha booqqinte tiyida goda daaneysso, Xoossay nena baqqana. Neeni ta bolla higgiyatho pirddanaw uttada de7ashe higgey baynna tana baqqana mela kiitay?” yaagis.
4 Iar cei ce stăteau lângă el în picioare au spus: Îl insulți pe marele preot al lui Dumnezeu?
Phawuloosa matan eqqidayssati iyaakko, “Ne Xoossaa kahine halaqaa cayay?” yaagidosona.
5 Atunci Pavel a spus: Fraților, nu am știut că era marele preot; fiindcă este scris: Să nu vorbești de rău pe conducătorul poporului tău.
Phawuloosi, “Ta ishato, I kahine halaqa gididayssa taani erabiikke; ays giikko Xoossaa qaalan, ‘Ne deriya ayseyssa bolla iita qaala haasayoppa’ geetetti xaafettis” yaagis.
6 Dar când Pavel a înțeles că o parte erau saduchei și ceilalți farisei, a strigat în consiliu: Bărbați și frați, eu sunt fariseu, fiul unui fariseu; din cauza speranței și a învierii morților sunt eu judecat.
Shin Phawuloosi he bessan de7iya asaappe baggati Saduqaaweta, baggati Farisaaweta gideyssa be7idi, “Ta ishato, taani Farisaawenne Farisaawe na7a; ‘Hayqqidayssati hayqoppe denddana’ gada taani ufayssan naagiya gisho entti ta bolla pirddoosona” yaagidi odis.
7 Iar după ce a vorbit astfel, s-a făcut disensiune între farisei și saduchei; și mulțimea a fost împărțită.
Phawuloosi hessa gida wode Farisaaweta giddoninne Saduqaaweta giddon ooshshi keyin shaakettidosona.
8 Fiindcă saducheii spun că nu este nici înviere, nici înger sau duh; dar fariseii le mărturisesc pe amândouă.
Ays giikko, Saduqaaweti, “Hayqqida asi denddenna; kiitanchchoyka ayyaanikka baawa” yaagosona. Shin Farisaaweti nam77ayka de7eyssa ammanoosona.
9 Și s-a ridicat strigăt mare; și scribii, care erau de partea fariseilor, s-au sculat și se certau aprins, spunând: Nu găsim nimic rău în acest om; dar dacă i-a vorbit un duh sau un înger, să nu ne luptăm împotriva lui Dumnezeu.
Gita kachchi keyis; Farisaaweta bagga gidida higge asttamaareti denddi eqqidi, “Ha uraa bolla aybi balakka demmibookko; iyaw ayyaani woykko kiitanchchoy haasayonna aggenna” yaagidi palamidosona.
10 Iar după ce s-a făcut disensiune mare, căpetenia, temându-se ca nu cumva Pavel să fie rupt în bucăți de ei, a poruncit soldaților să coboare și să îl smulgă cu forța din mijlocul lor și să îl aducă în fortăreață.
Ooshshay darin asay Phawuloosa shaqerethonna mela gidi, shaalaqay ba wotaaddareti wodhdhidi entta giddofe iya ellesi kessidi bantta de7iyasuwa efana mela kiittis.
11 Iar noaptea următoare, Domnul a stat lângă el în picioare și a spus: Pavele, îndrăznește; fiindcă așa cum ai adeverit despre mine în Ierusalim, așa trebuie să aduci mărturie și la Roma.
He qamma Goday Phawuloosa matan eqqidi, “Phawloosaa, neeni taw Yerusalaamen markkattidaysada Roomenkka markkattanaw bessees; minna; aykkoy baawa” yaagis.
12 Iar după ce s-a făcut ziuă, unii dintre iudei s-au înhăitat și s-au legat cu blestem, spunând că nici nu vor mânca, nici nu vor bea până nu îl vor fi ucis pe Pavel.
Wonttetha gallas Ayhudeti, “Phawuloosa wodhonna de7ishe mookko uyokko” gidi caaqqidosona.
13 Și erau mai mulți de patruzeci cei care au făcut acest complot.
Phawuloosa bolla hessa maqettida asati oytamappe daroosona.
14 Aceștia, venind la preoții de seamă și la bătrâni, au spus: Ne-am legat cu mare blestem că nu vom gusta nimic până nu îl vom ucide pe Pavel.
Entti kahine halaqatakkonne deriya cimatakko bidi, “Nuuni Phawuloosa wodhonna de7ishe kathi giyabaa mookko gidi caaqettida.
15 De aceea acum voi, împreună cu consiliul, spuneți căpeteniei ca mâine să îl aducă jos la voi, ca și cum ați dori să cercetați ceva mai amănunțit despre el; iar noi, înainte să se apropie el, suntem gata să îl ucidem.
Hiza, hinttenne shanggoy iyabaa geeshshidi pilggiyabay de7iya daanisidi, Phawuloosa hintteko ehana mela shaalaqaa oychchite. Nuuni I ha shiiquwa gakkanaappe sinthe iya wodhanaw giigidi uttida” yaagidosona.
16 Dar fiul surorii lui Pavel, după ce a auzit despre cursa lor, a venit și a intrat în fortăreață și i-a spus lui Pavel.
Shin Phawuloosa michche na7ay he maqquwa si7ida wode, bidi wotaaddareti de7iyasuwa gelidi, Phawuloosas odis.
17 Atunci Pavel a chemat la el pe unul dintre centurioni și a spus: Du pe tânărul acesta la căpetenie, fiindcă are să îi povestească ceva.
Phawuloosi mato halaqatappe issuwa xeegidi, “Ha na7ay shaalaqas odiyabay de7iya gisho iya shalaqaakko efa” yaagis.
18 Astfel că l-a luat și l-a dus la căpetenie și a spus: Prizonierul Pavel m-a chemat la el și m-a rugat să aduc la tine pe acest tânăr, care are să îți vorbească ceva.
Mato halaqay na7aa shaalaqaakko efidi, “Qasho keethan de7iya Phawuloosi tana baakko xeegidi, ha na7ay new odiyabay de7iya gisho, iya neekko ehana mela tana woossis” yaagis.
19 Atunci, căpetenia l-a luat de mână și l-a tras deoparte în ascuns și l-a întrebat: Ce este aceasta ce ai să îmi spui?
Shaalaqay na7aa kushiya oykkidi, dumma kare kessidi, “Neeni taw odanabay aybe?” yaagidi oychchis.
20 Iar el a spus: Iudeii s-au înțeles să îți ceară ca mâine să îl aduci jos pe Pavel, în consiliu, ca și cum ar dori să cerceteze mai amănunțit ceva despre el.
Na7ay shaalaqaakko, “Ayhudeti Phawuloosabaa kaseppe minthi pilgganaw koyidabaa daanisidi neeni wontto iya shiiquwa ehana mela nena woossanaw zoretaa qachchidosona.
21 Dar tu nu te lăsa convins de ei; fiindcă mai mult de patruzeci de bărbați dintre ei îi întind o cursă, aceștia s-au legat cu blestem ca nici să nu mănânce, nici să nu bea, până nu îl vor ucide; și acum, ei sunt gata, așteptând o promisiune de la tine.
Shin neeni entti giyabaa si7oppa. Ays giikko, oytamappe dariya asati Phawuloosa wodhonna de7ishe ‘Kathi mookko, haathe uyokko’ gidi caaqettidi, qosettidi iya naagoosona. Ha77i ne giyabaa xalaala si7anaw naagoosona” yaagis.
22 Atunci căpetenia a lăsat pe tânăr să plece și i-a poruncit: Să nu spui nimănui că mi-ai arătat acestea.
Shaalaqay zaaridi, “Ha oda ne taw odidayssa hara oodeskka odoppa” yaagidi kiittidi na7aa guye yeddis.
23 Și a chemat la el doi centurioni, spunând: Pregătiți două sute de soldați să meargă la Cezareea, și șaptezeci de călăreți și două sute de lăncieri la ora a treia din noapte.
Shaalaqay mato halaqatappe nam77ata xeegidi, “Qammafe heedzu saaten Qisaariya baanaw, nam77u xeetu wotaaddareta, laappun tammu para asatanne nam77u xeetu tooranchchota giigisite.
24 Și dați-le animale, ca să îl pună pe Pavel deasupra și să îl ducă teafăr la Felix, guvernatorul.
Deriya aysiya Filkkisakko Phawuloosa saro gathanaw toga mehe giigisite” yaagidi entta kiittis.
25 Și a scris o scrisoare, cuprinzând acestea:
Shaalaqay Filkisas hessada giya dabddaabbiya xaafis:
26 Claudius Lisias către preaonorabilul guvernator Felix, salutări.
“Qalawudiyoosa Luusiyosappe deriya aysiya bonchcho Filkkisas, saroy new gido.
27 Acest bărbat a fost prins de iudei și ar fi fost ucis de ei; atunci, am venit cu armată și l-am salvat, înțelegând că era roman.
Ayhudeti ha uraa oykkidi wodhana hanishin, I Roome biitta asi gidoyssa erada wotaaddaretara gakkada iya ashshas.
28 Dar voind să cunosc cauza pentru care l-au acuzat, l-am coborât în consiliul lor;
Entti iya ays mootiyakko eranaw koyada entta shiiquwan iya shiishas.
29 Și, l-am găsit acuzat despre întrebări din legea lor, dar neavând nimic care să îl acuze demn de moarte sau de lanțuri.
Entti bantta higgiyas iya mootidayssafe attin iya wodhisiyabaa woykko qashisiyabaa gidonnayssa ta demmas.
30 Și când mi s-a spus cum iudeii întindeau o cursă pentru acest bărbat, îndată l-am trimis la tine și am poruncit și acuzatorilor lui să spună înaintea ta cele împotriva lui. Sănătate.
Entti ha uraa bolla maqettida zigirssay tana gakkin, taani ellesada iya neekko yeddas. Iya mooteyssati ne sinthan bidi mootana mela kiittas” yaagis.
31 Atunci soldații, așa cum li se poruncise, l-au luat pe Pavel și l-au adus pe timpul nopții la Antipatris.
Hessa gisho, wotaaddareti kiitettidayssada Phawuloosa ekkidi, qamma Antiphaxirisa gathidosona.
32 Iar a doua zi, au lăsat călăreții să meargă cu el și s-au întors la fortăreață;
Wonttetha gallas para asati iyara baana mela oothidi toho asati guye simmidosona.
33 Iar aceștia, după ce au venit la Cezareea și au dat guvernatorului epistola, l-au prezentat și pe Pavel înaintea lui.
Togay Qisaariya gakkidi dabddaabbiya deriya ayseyssas immidi, Phawuloosa iya sinthe aathidosona.
34 Și după ce guvernatorul a citit, l-a întrebat din ce provincie era. Și a priceput că este din Cilicia;
Deriya ayseyssi dabddaabbiya nabbabidaappe guye, “Phawuloosa, ne aw awuraajja asee?” gidi iya oychchis. I Kilqiya asi gidoyssa erida wode,
35 Te voi asculta pe îndelete, a spus el, când vor veni și acuzatorii tăi. Și a poruncit să fie păzit în sala de judecată a lui Irod.
“Taani nebaa nena mooteyssati yaa wode si7ana” yaagis. Wotaaddareti Phawuloosa Heroodisa keethan naagana mela kiittis.
