Faptele 22
1 Bărbați, frați și părinți, ascultați acum apărarea mea față de voi.
“Ta ishato, ta aawato, taani ha77i hinttew immiya zaaruwa si7ite.”
2 (Iar ei, când au auzit că le vorbește în limba ebraică, au păstrat și mai mare tăcere, iar el a spus):
Phawuloosi enttaw Ibraysxe doonan odeyssa si7idi kaseyssafe aathidi si7i gidosona. I kaallidi,
3 Eu sunt într-adevăr bărbat iudeu, născut în Tarsul Ciliciei, dar crescut în această cetate la picioarele lui Gamaliel, învățat conform cu exactitatea legii părinților și am fost zelos pentru Dumnezeu, așa cum sunteți voi toți în această zi.
“Taani Kilqiyan de7iya Terseesen yelettada ha kataman diccas. Ta asttamaareykka Gamaaliyale; taani nu aawata higgiya mintha tamaarida, hachchi hintte ubbay haneyssada Xoossaas mishettiya Ayhude asi.
4 Și am persecutat această cale până la moarte, legând și punând în închisori, deopotrivă bărbați și femei.
Taani ha ogiya kaalliya maccatanne addeta oykkada qasho keethan yeggashenn entta wodhisana gakkanaw waaye bessida asi.
5 Astfel și marele preot îmi aduce mărturie și toată adunarea bătrânilor, de la care am și primit scrisori pentru frați și m-am dus la Damasc să îi aduc pe cei de acolo legați, la Ierusalim, pentru a fi pedepsiți.
Hessadakka, kahine halaqaynne Shanggo ubbay tabaa markkattanaw dandda7ees. Taani Damasqqon de7iya entta ishatas enttafe dabddaabbiya ekkada yan de7iya asati qashettidi seerettana mela Yerusalaame entta ehanaw yaa bas.
6 Dar s-a întâmplat, în călătoria și apropierea mea de Damasc, că pe la prânz, dintr-o dată a strălucit din cer o lumină mare în jurul meu.
“Taani bada Damasqqo matida wode seeta gallas qopponna saloppe gita poo7oy ta yuushuwan poo7is.
7 Și am căzut la pământ și am auzit o voce, spunându-mi: Saule, Saule, pentru ce mă persecuți?
Taani sa7an kundda de7ishin, ‘Saa7ola, Saa7ola, tana ays goodday?’ giya qaala si7as.
8 Și eu am răspuns: Cine ești tu, Doamne? Iar el mi-a spus: Eu sunt Isus din Nazaret, pe care tu îl persecuți.
Taani zaarada, ‘Godaw, neeni oonee?’ yaagas. I zaaridi, ‘Taani, neeni gooddiya Naazirete Yesuusa’ yaagis.
9 Iar cei ce erau împreună cu mine au văzut într-adevăr lumina și li s-a făcut teamă; dar nu au auzit vocea celui ce îmi vorbea.
Taara de7eyssati poo7uwa be7idosonappe attin taw odeyssa qaala akeekibookkona.
10 Iar eu am spus: Ce să fac, Doamne? Iar Domnul mi-a spus: Scoală-te și du-te în Damasc; și acolo ți se va spune despre toate câte îți sunt rânduite să le faci.
“Taani, ‘Godaw, ta ay ootho?’ yaagas. “Goday taakko, ‘Denddada Damasqqo ba. Neeni oothana mela Xoossay oothanaw qoppidabaa ubbay yan new odettana’ yaagis.
11 Și în timp ce nu vedeam de gloria acelei lumini, fiind condus de mână de cei ce erau cu mine, am intrat în Damasc.
He wolqqaama poo7uwa gaason ta ayfey qooqin, taara de7iya asati ta kushiya oykkidi, tana goochchin Damasqqo gakkas.
12 Iar unul, Anania, un bărbat evlavios conform legii, având mărturie bună de la toți iudeii care locuiau acolo,
“Damasqqon de7iya Ayhude ubbay daro bonchchiya issi Hananiya giya addey, nu higgiya bonchcheysinne Xoossaa minthi woosseyssi de7ees.
13 A venit la mine și a stat în picioare și mi-a spus: Frate Saul, primește vedere. Și eu, în aceeași oră, am privit în sus spre el.
Hananey taakko yidi, ta matan eqqidi, ‘Ta ishaw Saa7olaa, xeella’ yaagis. Ellesada taani iya xeella aggas.
14 Iar el a spus: Dumnezeul părinților noștri te-a ales, ca să cunoști voia lui și să vezi pe Cel Drept și să auzi vocea gurii lui.
“I taakko, ‘Nu aawata Xoossay neeni iya sheniya erana mela, iya xillo Na7aa be7ana melanne iya doonappe qaala si7ana mela kasetidi nena dooris.
15 Pentru că îi vei fi martor înaintea tuturor oamenilor, despre ce ai văzut și auzit.
Neeni be7idabaanne si7idabaa asa ubbaa sinthan iyaw markkattana.
16 Și acum, de ce întârzii? Scoală-te și botează-te și spală-ți păcatele, chemând numele Domnului.
Ha77i ays gam77ay? Denddada xammaqetta; iya sunthaa xeegada ne nagaraappe meecetta’ yaagis.
17 Și s-a întâmplat că, după ce eu am revenit la Ierusalim, tocmai când mă rugam în templu, eu am fost în extaz;
“Taani guye Yerusalaame simmada Xoossa Keethan woossishin, taw qonccethi benttis.
18 Și l-am văzut, spunându-mi: Grăbește-te și ieși repede din Ierusalim, pentru că nu vor primi mărturia ta despre mine.
Qonccethan Goday taakko, ‘Ne taw markkattiya markkatethaa asay ekkonna gisho ellesada Yerusalaameppe keya’ yaagishin taani be7as.
19 Și eu am spus: Doamne, ei știu că am închis și am bătut în fiecare sinagogă pe cei ce au crezut în tine;
“Taani, ‘Godaw, Ayhude Woosa Keetha ubban nena ammaneyssata oykkada wadhdhidayssanne qasho keethan yeggidayssa entti eroosona.
20 Și când a fost vărsat sângele martirului tău, Ștefan, stăteam și eu acolo în picioare și încuviințam moartea lui și am păzit hainele celor ce l-au ucis.
Entti ne markka Isxifaanose wodhiya wode taani he odan issifas. Qassi entta matan eqqada iya wodheyssata ma7uwa naagays’ yaagis.
21 Iar el mi-a spus: Mergi, pentru că te voi trimite departe de aici, la neamuri.
“Goday taakko, ‘Taani nena Ayhude gidonna asaakko haahoso kiittiya gisho denddada ba’” yaagis.
22 Iar ei l-au ascultat până la acest cuvânt și și-au ridicat vocile, spunând: Ia de pe pământ pe unul ca acesta; fiindcă nu se cuvine să trăiască.
Phawuloosi he qaala odidi ongana gakkanaw asay I geyssa si7oosona. Hessafe guye, bantta qaala dhoqqu oothidi, “Hayssa biittafe dhayssa! I daanaw bessenna” yaagidosona.
23 Dar pe când strigau și azvârleau hainele și aruncau praf în aer,
Entti wocamishin, bantta ma7uwa bolla holishininne baana bolla laallishin;
24 Căpetenia a poruncit ca el să fie dus în fortăreață și a poruncit să fie cercetat prin biciuire, ca să afle din ce cauză strigau astfel împotriva lui.
Shaalaqay be7idi wotaaddareti Phawuloosa bantta de7iyasuwa efana mela kiittis. Qassi asay ays hessada wocamidaakko eranaw koyidi Phawuloosa lisson garaafidi pilggana mela entta kiittis.
25 Dar pe când îl legau cu curele, Pavel i-a spus centurionului care stătea lângă el în picioare: Vă este legiuit să biciuiți un om, un roman, și necondamnat?
Shin wotaaddareti Phawuloosa dafon minthi qachchidi garaafana haniya wode Phawuloosi ba matan eqqida mato halaqaakko, “Roome asi pirddi baynna garaafeyssi hinttew wogee?” yaagis.
26 Când a auzit centurionul, a venit și a anunțat căpetenia, spunând: Ia seama la ce faci; fiindcă acest om este roman.
Mato halaqay hessa si7ida wode shaalaqaakko bidi, “Ha addey Roome asi. Neeni ay oothanaw qoppay?” yaagidi oychchis.
27 Atunci căpetenia a venit și i-a zis: Spune-mi, ești roman? Iar el a spus: Da.
Shaalaqay Phawuloosakko shiiqidi, “Neeni Roome ase? Ane taw oda” yaagis. Phawuloosi, “Ee” yaagis.
28 Și căpetenia a răspuns: Eu, cu o mare sumă [de bani] am cumpărat această libertate. Iar Pavel a spus: Dar eu sunt chiar născut liber.
Shaalaqay zaaridi, “Taani ha gadetethaa daro miishen shammas” yaagis. Shin Phawuloosi, “Ta he gadetethaa yeletethan demma ekkas” yaagis.
29 Atunci, îndată s-au îndepărtat de el cei ce trebuiau să îl cerceteze; iar căpeteniei îi era și ei teamă după ce a aflat că era roman și pentru că îl legase.
Hessa gisho, Phawuloosa pilgganaw qoppidayssati iira iyappe shaakettidosona. Shaalaqay Roome asi santhalaatan qachchidayssa erida wode yayyis.
30 Iar a doua zi, pentru că voia să știe într-adevăr pentru ce fusese acuzat de iudei, l-a dezlegat din legăturile sale și a poruncit marilor preoți și întregului lor consiliu să vină; și l-a adus jos pe Pavel și l-a pus înaintea lor.
Wonttetha gallas Shaalaqay, Ayhudeti Phawuloosa ays mootidaakko geeshshi eranaw koyis. Kahine halaqatinne shanggoy ubbay shiiqana mela kiittis; qassi Phawuloosa qashoppe bilisidi entta sinthan essis.
