Faptele 2
1 Și când se împlinea ziua cincizecimii, erau toți într-un gând la un loc.
Când a sosit ziua Cincizecimii, erau toți la un loc, deodată, în același loc.
2 Și dintr-o dată a venit un sunet din cer ca al unui vânt vijelios, puternic și a umplut toată casa unde ședeau ei.
Deodată s-a auzit din cer un zgomot ca un vuiet de vânt puternic, care a umplut toată casa în care stăteau.
3 Și le-au apărut limbi despicate ca de foc și s-au așezat peste fiecare dintre ei.
Au apărut limbi ca de foc și li s-au împărțit, și câte una s-a așezat pe fiecare dintre ei.
4 Și toți au fost umpluți cu Duhul Sfânt și au început să vorbească în alte limbi, cum le dădea Duhul să vorbească clar.
Cu toții au fost umpluți de Duhul Sfânt și au început să vorbească în alte limbi, după cum le dădea Duhul să vorbească.
5 Și erau acolo, locuind în Ierusalim, iudei, bărbați pioși, din fiecare națiune de sub cer.
În Ierusalim locuiau iudei evrei, oameni evlavioși, din toate neamurile de sub cer.
6 Și când aceasta s-a făcut auzită departe, mulțimea s-a adunat și era confuză, pentru că fiecare om îi auzea vorbind în propria lui limbă.
Când s-a auzit acest sunet, mulțimea s-a adunat și a rămas nedumerită, pentru că fiecare îi auzea vorbind în limba lui.
7 Și toți erau uimiți și se minunau, spunându-și unii altora: Iată, nu sunt toți aceștia care vorbesc galileeni?
Toți erau uimiți și se mirau, spunându-și unii altora: “Iată, oare nu sunt galileeni toți aceștia care vorbesc?
8 Și cum [îi] auzim noi, fiecare în propria noastră limbă, în care am fost născuți?
Cum îi auzim, fiecare în limba sa maternă?
9 Parți și mezi și elamiți și locuitori din Mesopotamia și Iudeea și Capadochia, Pontus și Asia,
Parțieni, medi, elamiți și oameni din Mesopotamia, Iudeea, Capadocia, Pont, Asia,
10 Și de asemenea Frigia și Pamfilia, Egipt și părțile Libiei înspre Cirene și străini din Roma, iudei și prozeliți,
Frigia, Pamfilia, Egipt, părțile Libiei din jurul Cirenei, vizitatori din Roma, atât evrei cât și prozeliți,
11 Cretani și arabi, îi auzim vorbind în limbile noastre lucrările minunate ale lui Dumnezeu.
cretani și arabi — noi îi auzim vorbind în limbile noastre despre lucrările mărețe ale lui Dumnezeu!”
12 Și toți erau uimiți și nedumeriți, spunându-și unii altora: Ce înseamnă aceasta?
Toți au rămas uimiți și perplecși, spunându-și unii altora: “Ce înseamnă aceasta?”
13 Iar alții, bătându-și joc, spuneau: Sunt plini de vin nou.
Alții, batjocorind, spuneau: “Sunt plini de vin nou”.
14 Dar Petru, stând în picioare cu cei unsprezece, și-a înălțat vocea și le-a spus: Voi bărbați din Iudeea și toți care locuiți la Ierusalim, fie-vă cunoscută aceasta și ascultați cuvintele mele:
Dar Petru, stând în picioare cu cei unsprezece, a ridicat glasul și le-a zis: “Bărbați din Iudeea și voi toți cei ce locuiți la Ierusalim, să vă fie cunoscut lucrul acesta și ascultați cuvintele mele.
15 Fiindcă aceștia nu sunt beți, cum presupuneți voi, fiindcă este ora a treia a zilei.
Căci aceștia nu sunt beți, așa cum credeți voi, întrucât este abia al treilea ceas al zilei.
16 Ci aceasta este ceea ce a fost spus prin profetul Ioel:
Ci iată ce s-a spus prin profetul Ioel:
17 Și se va întâmpla în zilele de pe urmă, spune Dumnezeu: Voi turna din Duhul meu peste toată făptura; și fiii voștri și fiicele voastre vor profeți și tinerii voștri vor vedea viziuni și bătrânii voștri vor visa visuri;
“Așa va fi în zilele de pe urmă, zice Dumnezeu, că Îmi voi revărsa Duhul Meu peste toată făptura. Fiii și fiicele voastre vor profeți. Tinerii tăi vor avea viziuni. Bătrânii tăi vor visa vise.
18 Și de asemenea peste robii mei și peste roabele mele voi turna în acele zile din Duhul meu; și vor profeți;
Și pe robii mei și pe roabele mele în zilele acelea, Voi revărsa Duhul Meu și ei vor profeți.
19 Și voi arăta minuni în cer deasupra și semne în pământ dedesubt; sânge și foc și negură de fum;
Voi face minuni pe cerul de sus, și semne pe pământul de dedesubt: sânge, foc și valuri de fum.
20 Soarele va fi transformat în întuneric și luna în sânge, înainte să vină ziua aceea mare și însemnată a Domnului.
Soarele se va preface în întuneric, și luna în sânge, înainte ca ziua cea mare și glorioasă a Domnului să vină.
21 Și se va întâmpla că oricine va chema numele Domnului va fi salvat.
Oricine va invoca Numele Domnului va fi mântuit.
22 Voi bărbați din Israel, ascultați aceste cuvinte: Isus din Nazaret, bărbat adeverit de Dumnezeu printre voi prin miracole și minuni și semne, pe care Dumnezeu le-a făcut prin el în mijlocul vostru, precum voi înșivă știți;
“Bărbați ai lui Israel, ascultați aceste cuvinte! Pe Isus din Nazaret, un om aprobat de Dumnezeu pentru voi prin fapte puternice, minuni și semne pe care Dumnezeu le-a făcut prin el printre voi, după cum știți voi înșivă,
23 Pe el, fiind dat prin sfatul hotărât și cunoașterea dinainte a lui Dumnezeu, voi l-ați prins și prin mâini nelegiuite l-ați crucificat și ucis;
pe El, care a fost predat prin sfatul hotărât și prin știința mai dinainte a lui Dumnezeu, L-ați prins prin mâna unor oameni fără de lege, L-ați răstignit și L-ați ucis;
24 El pe care Dumnezeu l-a înviat, dezlegându-[i] durerile morții, pentru că nu era posibil ca el să fie ținut de ea.
pe care Dumnezeu L-a înviat, eliberându-L de agonia morții, pentru că nu era cu putință ca El să fie ținut de ea.
25 Fiindcă David vorbește despre el: Eu dinainte l-am văzut pe Domnul întotdeauna înaintea feței mele, fiindcă el este la dreapta mea, ca să nu fiu clătinat;
Căci David spune despre El: “Nu este posibil să fi fost învins de Dumnezeu, pentru că nu era cu putință să fie învins, 'Îl vedeam pe Domnul mereu înaintea feței mele, Căci El este la dreapta mea, ca să nu mă clatin.
26 Din această cauză mi s-a bucurat inima și limba mi s-a veselit; peste acestea și carnea mea se va odihni în speranță;
De aceea inima mea s-a bucurat și limba mea s-a veselit. Mai mult, și carnea mea va locui în speranță,
27 Pentru că nu vei lăsa sufletul meu în iad, nici nu îl vei da pe Sfântul tău să vadă putrezirea. (Hadēs g86)
pentru că nu vei lăsa sufletul meu în Locuința morților, nici nu vei permite ca Sfântul tău să vadă putreziciunea. (Hadēs g86)
28 Tu mi-ai făcut cunoscute căile vieții; mă vei umple de bucurie cu înfățișarea ta.
Tu mi-ai făcut cunoscute căile vieții. Mă vei umple de bucurie cu prezența ta.
29 Bărbați și frați, lăsați-mă să vă vorbesc pe față despre patriarhul David, că el este deopotrivă mort și îngropat și mormântul lui este cu noi până în această zi.
“Fraților, pot să vă spun, în mod liber, despre patriarhul David, că a murit și a fost îngropat, iar mormântul lui este la noi până în ziua de azi.
30 De aceea, fiind profet și știind că Dumnezeu i-a jurat cu jurământ, că din rodul coapselor sale, conform cărnii, îl va ridica pe Cristos să șadă pe tronul său;
De aceea, fiind profet și știind că Dumnezeu îi jurase cu jurământ că din rodul trupului său, după trup, va ridica pe Hristos ca să șadă pe tronul său,
31 El, prevăzând, a vorbit despre învierea lui Cristos, că sufletul lui nu a fost lăsat în iad, nici carnea lui nu a văzut putrezirea. (Hadēs g86)
el, prevăzând acest lucru, a vorbit despre învierea lui Hristos, că sufletul lui nu a rămas în Hades și că trupul lui nu a văzut putrezirea. (Hadēs g86)
32 Pe acest Isus l-a înviat Dumnezeu, pentru care noi toți suntem martori.
Acest Isus pe care Dumnezeu l-a înviat, despre care noi toți suntem martori.
33 De aceea fiind înălțat prin mâna dreaptă a lui Dumnezeu și primind de la Tatăl promisiunea Duhului Sfânt, a revărsat aceasta ce vedeți și auziți voi acum.
De aceea, fiind înălțat la dreapta lui Dumnezeu și primind de la Tatăl făgăduința Duhului Sfânt, a revărsat ceea ce vedeți și auziți acum.
34 Fiindcă David nu s-a urcat la ceruri; dar el însuși spune: DOMNUL a spus Domnului meu: Șezi la dreapta mea,
Căci David nu s-a înălțat la ceruri, ci el însuși spune, 'Domnul a zis Domnului meu: “Șezi la dreapta Mea.
35 Până îi voi face pe dușmanii tăi sprijinul piciorului tău.
până când voi face din vrăjmașii tăi un tăpșan pentru picioarele tale.”
36 De aceea toată casa lui Israel să știe cu siguranță, că Dumnezeu l-a făcut pe acest Isus pe care voi l-ați crucificat, deopotrivă Domn și Cristos.
“Să știe deci toată casa lui Israel că Dumnezeu a făcut Domn și Hristos pe acest Isus pe care voi L-ați răstignit.”
37 Și când au auzit, au fost străpunși în inimile lor și i-au spus lui Petru și celorlalți apostoli: Bărbați și frați, ce să facem?
Auzind acestea, s-au cutremurat și au zis lui Petru și celorlalți apostoli: “Fraților, ce să facem?”
38 Iar Petru le-a spus: Pocăiți-vă și fiecare dintre voi să fie botezat în numele lui Isus Cristos pentru iertarea păcatelor, și veți primi darul Duhului Sfânt.
Petru le-a zis: “Pocăiți-vă și fiecare dintre voi să fie botezat în numele lui Isus Hristos, pentru iertarea păcatelor, și veți primi darul Duhului Sfânt.
39 Fiindcă a voastră este promisiunea și a copiilor voștri și a tuturor care sunt departe, atâția câți Domnul Dumnezeul nostru va chema.
Căci făgăduința este pentru voi și pentru copiii voștri și pentru toți cei de departe, pentru toți cei pe care îi va chema la sine Domnul Dumnezeul nostru.”
40 Și cu multe alte cuvinte [le]-a adeverit și [i]-a îndemnat, spunând: Salvați-vă din această generație perversă.
Cu multe alte cuvinte a dat mărturie și i-a îndemnat, zicând: “Salvați-vă de acest neam strâmb!”.
41 Atunci cei ce au primit cu bucurie cuvântul lui au fost botezați; și în aceeași zi le-au fost adăugate aproape trei mii de suflete.
Și cei ce au primit cu bucurie cuvântul Lui au fost botezați. În ziua aceea s-au adăugat în jur de trei mii de suflete.
42 Și continuau stăruitor în doctrina apostolilor și în părtășie și în frângerea pâinii și în rugăciuni.
Ei stăruiau cu stăruință în învățătura apostolilor și în părtășia cu ei, în frângerea pâinii și în rugăciune.
43 Și frică a venit peste fiecare suflet; și multe minuni și semne au fost făcute prin apostoli.
Înfricoșarea a cuprins fiecare suflet, și multe minuni și semne se făceau prin apostoli.
44 Și toți care au crezut erau în același loc și aveau toate lucrurile în comun;
Toți cei care credeau erau împreună și aveau toate lucrurile în comun.
45 Și își vindeau proprietățile și bunurile și le împărțeau tuturor, așa cum avea fiecare nevoie.
Își vindeau averile și bunurile și le împărțeau la toți, după cum avea cineva nevoie.
46 Și, continuând în fiecare zi într-un gând în templu și frângând pâine din casă în casă, își mâncau mâncarea cu veselie și simplitate a inimii,
Zi de zi, stăruind cu stăruință și de comun acord în templu și frângând pâinea acasă, își luau hrana cu bucurie și cu inimă curată,
47 Lăudând pe Dumnezeu și având favoare înaintea întregului popor. Și Domnul îi adăuga bisericii în fiecare zi pe cei ce erau salvați.
lăudând pe Dumnezeu și având parte de bunăvoința întregului popor. Domnul adăuga zi de zi la adunare pe cei care erau salvați.
