Faptele 2
1 Și când se împlinea ziua cincizecimii, erau toți într-un gând la un loc.
Phenxeqosxe giya gallasay gakkida wode ammaniyaa asa ubbay issife issi bessan shiiqidi de7oosona.
2 Și dintr-o dată a venit un sunet din cer ca al unui vânt vijelios, puternic și a umplut toată casa unde ședeau ei.
Qopponna wolqqaama goteda guummiya guunthay akeekonna saloppe yidi entti de7iya keethaa kumis.
3 Și le-au apărut limbi despicate ca de foc și s-au așezat peste fiecare dintre ei.
Qassi tama laco daaniya inxarssati enttaw benttishe, shaaketti shaaketti entta ubbaa bolla wodhdhidosona.
4 Și toți au fost umpluți cu Duhul Sfânt și au început să vorbească în alte limbi, cum le dădea Duhul să vorbească clar.
Entti ubbay Geeshsha Ayyaanan kumidi dumma dumma doonan odettana mela Geeshsha Ayyaanay entta dandda7isin haasaya doomidosona.
5 Și erau acolo, locuind în Ierusalim, iudei, bărbați pioși, din fiecare națiune de sub cer.
He wode biitta ubbaafe yida Xoossaa yayyiya Ayhudeti Yerusalaamen de7oosona.
6 Și când aceasta s-a făcut auzită departe, mulțimea s-a adunat și era confuză, pentru că fiecare om îi auzea vorbind în propria lui limbă.
He guunthaa si7ida wode daro asay shiiqidosona. Ammaniya asay entta qaalan odettishin si7ida gisho,
7 Și toți erau uimiți și se minunau, spunându-și unii altora: Iată, nu sunt toți aceștia care vorbesc galileeni?
malaalettidi, “Ha odettiya asay ubbay Galiila ase gidokkonaayye?
8 Și cum [îi] auzim noi, fiecare în propria noastră limbă, în care am fost născuți?
Yaatin, nuuni, nu yelettida biittaa doonan entti odettishin waanidi si7anaw dandda7ido?
9 Parți și mezi și elamiți și locuitori din Mesopotamia și Iudeea și Capadochia, Pontus și Asia,
Nuuni Pharxen, Meedonan, Elaamen, nam77u shaafatappe giddon de7eyssati, Yihudan, Qaphadooqiyan, Phanxoosan, Iisiyan,
10 Și de asemenea Frigia și Pamfilia, Egipt și părțile Libiei înspre Cirene și străini din Roma, iudei și prozeliți,
Firgen, Phinfilen, Gibxen, Qarena matan de7iya Liibiyan de7eyssata. Nuuppe baggatikka Roomeppe yida asata.
11 Cretani și arabi, îi auzim vorbind în limbile noastre lucrările minunate ale lui Dumnezeu.
Ayhudetinne Ayhudetetha ammano gelida asati, Qarxeesenne Arabe asati, Xoossay oothida gita oosuwa nu qaalan odettishin si7oos” yaagidosona.
12 Și toți erau uimiți și nedumeriți, spunându-și unii altora: Ce înseamnă aceasta?
Ubbay malaalettidi, gaanabaa dhayidi wolikko, “La hayssi ay guussee?” yaagidosona.
13 Iar alții, bătându-și joc, spuneau: Sunt plini de vin nou.
Shin harati, “Hayssati uyidi mathottidosona” yaagidi qelqisidosona.
14 Dar Petru, stând în picioare cu cei unsprezece, și-a înălțat vocea și le-a spus: Voi bărbați din Iudeea și toți care locuiți la Ierusalim, fie-vă cunoscută aceasta și ascultați cuvintele mele:
Shin Phexiroosi, tammanne issi hawaaretara denddi eqqidi, ba qaala dhoqqu oothidi, enttaw hayssada yaagidi odis; “Ayhudetoo, Yerusalaamen de7iya ubbato, taani odeyssa si7ite.
15 Fiindcă aceștia nu sunt beți, cum presupuneți voi, fiindcă este ora a treia a zilei.
Wonttafe heedzu saate gidiya gisho hintte qoppeyssada ha asati mathottibookkona; hessi hinttew eretto.
16 Ci aceasta este ceea ce a fost spus prin profetul Ioel:
Shin hayssi haniday nabiya Iyu7eeli odidayssi polettana melassa.
17 Și se va întâmpla în zilele de pe urmă, spune Dumnezeu: Voi turna din Duhul meu peste toată făptura; și fiii voștri și fiicele voastre vor profeți și tinerii voștri vor vedea viziuni și bătrânii voștri vor visa visuri;
“‘Xoossay, wodiya wurssethan hayssada hanana yaagees: taani asa ubbaa bolla ta Ayyaana gussana. Hintte adde naytinne macca nayti, tinbbite odettana. Hintte yalagati qonccethi be7ana; hintte cimati amuho amuhana.
18 Și de asemenea peste robii mei și peste roabele mele voi turna în acele zile din Duhul meu; și vor profeți;
He gallasatan tana ammaniyaa adde aylleta bollanne macca aylleta bolla taani ta Ayyaana gussana; entti tinbbite odana.
19 Și voi arăta minuni în cer deasupra și semne în pământ dedesubt; sânge și foc și negură de fum;
Qassi taani bolla saluwan oorathabaa, garssa sa7ankka malla bessana. Suuthay, tamaynne wolqqaama caaganay benttana.
20 Soarele va fi transformat în întuneric și luna în sânge, înainte să vină ziua aceea mare și însemnată a Domnului.
Gitanne bonchcho gidida Godaa gallasay gakkanaappe sinthe away dhumana; ageenaykka suuthi daanana.
21 Și se va întâmpla că oricine va chema numele Domnului va fi salvat.
He wode hessada hanana; Godaa sunthaa xeegiya oonikka attana’ yaagis.
22 Voi bărbați din Israel, ascultați aceste cuvinte: Isus din Nazaret, bărbat adeverit de Dumnezeu printre voi prin miracole și minuni și semne, pe care Dumnezeu le-a făcut prin el în mijlocul vostru, precum voi înșivă știți;
“Isra7eele asato, ha qaala si7ite. Naazirete Yesuusa oonatethay, Xoossay hintte giddon oothida wolqqaama oosuwaninne malaatatan hinttew qonccoyssa hinttee, hintte huu7en ereeta.
23 Pe el, fiind dat prin sfatul hotărât și cunoașterea dinainte a lui Dumnezeu, voi l-ați prins și prin mâini nelegiuite l-ați crucificat și ucis;
Xoossaa kase eraninne iya sheniyan Yesuusi hinttew aadhdhi imettis. Hintte iya nagaranchchoti masqaliya bolla kaqqidi wodhana mela aathi immideta.
24 El pe care Dumnezeu l-a înviat, dezlegându-[i] durerile morții, pentru că nu era posibil ca el să fie ținut de ea.
Shin Xoossay hayqo wolqqaa diggidi iya denthis. Hessa gisho, hayqoy iya oykkanaw dandda7ibeenna.
25 Fiindcă David vorbește despre el: Eu dinainte l-am văzut pe Domnul întotdeauna înaintea feței mele, fiindcă el este la dreapta mea, ca să nu fiu clătinat;
Dawitey iyabaa odishe, ‘Taani yarkkonna mela, Goday ta ushachchan de7ees. Goday ubba wode ta matan be7ays.
26 Din această cauză mi s-a bucurat inima și limba mi s-a veselit; peste acestea și carnea mea se va odihni în speranță;
Hessa gisho, ta wozanay ufayttis; ta inxarssan ufayssi kumis; hayqqiya ta asatethay ufayssan daana.
27 Pentru că nu vei lăsa sufletul meu în iad, nici nu îl vei da pe Sfântul tău să vadă putrezirea. (Hadēs g86)
Ays giikko, ta shemppuwa Si7oolen aggaka. Qassi ne Geeshsha Na7aa ahaa wooqisakka. (Hadēs g86)
28 Tu mi-ai făcut cunoscute căile vieții; mă vei umple de bucurie cu înfățișarea ta.
Neeni tana de7o ogiya erisadasa. Neeni taara de7eyssan ta ufayssay kumethi gidees’ yaagis.
29 Bărbați și frați, lăsați-mă să vă vorbesc pe față despre patriarhul David, că el este deopotrivă mort și îngropat și mormântul lui este cu noi până în această zi.
“Asaw, nu aawa Dawitebaa ta hinttew geeshshada odana. Dawitey hayqqidi moogettis; iya duufoy hachchi gakkanaw nu matan de7ees.
30 De aceea, fiind profet și știind că Dumnezeu i-a jurat cu jurământ, că din rodul coapselor sale, conform cărnii, îl va ridica pe Cristos să șadă pe tronul său;
Dawitey nabe gidida gisho Xoossay iya sheeshaappe issuwa iya kawotethaa araata bolla utisanaw iyaw caaqqida caaquwa erees.
31 El, prevăzând, a vorbit despre învierea lui Cristos, că sufletul lui nu a fost lăsat în iad, nici carnea lui nu a văzut putrezirea. (Hadēs g86)
Hessa gisho, Kiristtoosa dendduwa sinthe xeellidi, ‘Iya shemppoy Si7oolen attibeenna; iya asatethaykka wooqibeenna’ gidi odis. (Hadēs g86)
32 Pe acest Isus l-a înviat Dumnezeu, pentru care noi toți suntem martori.
“Xoossay, ha Yesuusa hayquwappe denthidayssas nuuni ubbay markka.
33 De aceea fiind înălțat prin mâna dreaptă a lui Dumnezeu și primind de la Tatăl promisiunea Duhului Sfânt, a revărsat aceasta ce vedeți și auziți voi acum.
Hessa gisho, Xoossay baara haarana mela baappe ushachcha baggara iya dhoqqu dhoqqu oothidi, iyaw immana geetettida Geeshsha Ayyaana ekkidi, hayssa hintte ha77i be7eyssanne si7eyssa nu bolla gussis.
34 Fiindcă David nu s-a urcat la ceruri; dar el însuși spune: DOMNUL a spus Domnului meu: Șezi la dreapta mea,
Gaasoykka, Dawitey ba huu7en salo bibeenna shin yaagis: ‘Goday, ta Godaa, “Taani ne morkketa ne tohoy yedhdhiyaso oothana gakkanaw hayssan taappe ushachcha baggara utta” gis’ yaagis.
35 Până îi voi face pe dușmanii tăi sprijinul piciorului tău.
36 De aceea toată casa lui Israel să știe cu siguranță, că Dumnezeu l-a făcut pe acest Isus pe care voi l-ați crucificat, deopotrivă Domn și Cristos.
“Hessa gisho, ha hintte masqaliya bolla kaqqida Yesuusa Xoossay Godanne Kiristtoosa oothidayssa Isra7eele asa ubbay tumappe ero” yaagis.
37 Și când au auzit, au fost străpunși în inimile lor și i-au spus lui Petru și celorlalți apostoli: Bărbați și frați, ce să facem?
Asay Phexiroosi gidayssa si7ida wode asay bantta wozanan boshettidi Phexiroosanne hankko hawaaretakko, “Ishato, yaatin nuuni ay oothinoo?” yaagidosona.
38 Iar Petru le-a spus: Pocăiți-vă și fiecare dintre voi să fie botezat în numele lui Isus Cristos pentru iertarea păcatelor, și veți primi darul Duhului Sfânt.
Phexiroosi enttako, “Hintte nagaray atto geetettana mela nagaraappe simmidi, hintte issoy issoy Yesuus Kiristtoosa sunthan xammaqetite. Xoossay immiya Geeshsha Ayyaana hintte ekkana.
39 Fiindcă a voastră este promisiunea și a copiilor voștri și a tuturor care sunt departe, atâția câți Domnul Dumnezeul nostru va chema.
Gaasoykka Xoossay immana gida ufayssa qaalay hinttes, hintte naytasinne Goday nu Xoossay baakko xeegiya haahon de7iya ubbaassa” yaagis.
40 Și cu multe alte cuvinte [le]-a adeverit și [i]-a îndemnat, spunând: Salvați-vă din această generație perversă.
Phexiroosi enttaw hara qaalakka gujji markkattidi, “Ha wodiya geella asaa bolla yaanaw de7iya pirddafe hintte huu7iya ashshite” yaagidi zoris.
41 Atunci cei ce au primit cu bucurie cuvântul lui au fost botezați; și în aceeași zi le-au fost adăugate aproape trei mii de suflete.
Phexiroosi odidayssa ekkidayssati xammaqettidosona. He gallas heedzu mukulu gidiya asay ammanidosona.
42 Și continuau stăruitor în doctrina apostolilor și în părtășie și în frângerea pâinii și în rugăciuni.
Entti hawaareta timirttiyan, issifetethan, uythaa muusaninne Xoossaa woosan minnoosona.
43 Și frică a venit peste fiecare suflet; și multe minuni și semne au fost făcute prin apostoli.
Hawaareta kushen daro oorathabaynne malaati oosettiya gisho asa ubbay yayyidosona.
44 Și toți care au crezut erau în același loc și aveau toate lucrurile în comun;
Ammanida ubbay issife de7oosona; banttaw de7iyaba ubbaa issife shaakettoosona.
45 Și își vindeau proprietățile și bunurile și le împărțeau tuturor, așa cum avea fiecare nevoie.
Entti banttaw de7iyabaa bayzidi miishiya issuwas issuwas koshshida mela shaakkosona.
46 Și, continuând în fiecare zi într-un gând în templu și frângând pâine din casă în casă, își mâncau mâncarea cu veselie și simplitate a inimii,
Ubba gallas issi wozanan gididi Xoossa Keethan shiiqoosona. Bantta keethan issoy issuwa xeegidi ufayssaninne ashkke wozanan kathaa moosona.
47 Lăudând pe Dumnezeu și având favoare înaintea întregului popor. Și Domnul îi adăuga bisericii în fiecare zi pe cei ce erau salvați.
Xoossaa galatishe asa ubban sabettidosona. Goday atteyssata gallas gallas entta bolla gujjees.
