< Faptele 19 >
1 Și s-a întâmplat că, în timp ce Apolo era în Corint, Pavel, traversând ținuturile de sus, a venit la Efes; și, găsind anumiți discipoli,
Apollos hah Korinth taka a la om lâiin Paul'n sak tienga biel a hong sîra, Ephesus'a a tunga mahan ruoisingei senkhat a mua.
2 Le-a spus: Ați primit Duhul Sfânt de când ați crezut? Iar ei i-au spus: Nici măcar nu am auzit că ar fi vreun Duh Sfânt.
Ama han, “Iempu nin changa han Ratha Inthieng nin lei modôm ngâi mo?” tiin a rekel ngeia. “Ratha Inthieng aom ti luo riet mak me,” tiin an thuona.
3 Iar el le-a spus: Atunci cu ce ați fost botezați? Iar ei au spus: Cu botezul lui Ioan.
Asa! “Nônchu, khoi baptisma mo nin chang?” a tia. Anni han “John baptisma,” an tia.
4 Atunci Pavel a spus: Ioan într-adevăr a botezat cu botezul pocăinței, spunând poporului că ar trebui să creadă în cel ce vine după el, adică în Cristos Isus.
Paul'n an kôm, “John'n mingei kôm, ku nûka juong rangpu Jisua nin la iem rang ani tiin Isrealngei an sietna renga inhei ngei hah a baptis ngâi ani ha,” a tia.
5 Când au auzit, au fost botezați în numele Domnului Isus.
Maha an rietin chu Pumapa Jisua rimingin baptisma an chang zoia.
6 Și după ce Pavel și-a pus mâinile peste ei, Duhul Sfânt a venit peste ei; și vorbeau în limbi și profețeau.
Paul'n an chunga a kut a minngama, Ratha Inthieng an chang kelen zoi, rietloi chong ngeiin an chonga, Pathien chong an misîr zoi.
7 Și erau cam doisprezece bărbați cu totul.
Anrêngin pasal sômleinik dôr an ni.
8 Și a intrat în sinagogă și a vorbit cutezător timp de trei luni, dezbătând și convingând despre cele ale împărăției lui Dumnezeu.
Paul'n Synagog lût bangin than thum chu Pathien Rêngram thurchi mintukpuiin methêm mene rang bôkin hâitakin thurchi a misîr tita.
9 Dar când unii s-au împietrit și nu au crezut, ci au vorbit de rău calea aceea înaintea mulțimii, a plecat de la ei și a separat discipolii, dezbătând zilnic în școala unuia, Tiran.
Aniatachu, senkhat chu an seletrûka, iem nuom mak ngeia, mipui makunga Pumapa lampui thurchi hah an ril minsieta, masikin Paul'n anni ngei hah mâkin iempungei hah a tuonga nîngtin Tyrannus inchuna ina han chong an mintukpui ngâia.
10 Și aceasta a ținut timp de doi ani; așa că toți care locuiau în Asia au auzit cuvântul Domnului Isus, deopotrivă iudei și greci.
Ma anghan, kumnik a thoa, masikin Asia rama om murdi, Judangei le Greekngei khomin Pumapa chong an riet zoia.
11 Și Dumnezeu lucra miracole nemaipomenite prin mâinile lui Pavel;
Pathien'n Paul kuta sininkhêl adangviek a min thoa.
12 Așa că au adus la bolnavi prosoape și șorțuri de pe trupul lui și bolile se depărtau de ei, și duhurile rele ieșeau din ei.
Paul'n a lei mang ngâi mâihuinangei le a rôpthupna puonngei hah damloingei kôm a min chôia, an natnangei an dam ngâia, an sûnga ratha saloi tena khom an jôk ngâi.
13 Atunci, unii din iudeii pribegi, exorciști, s-au angajat să cheme numele Domnului Isus peste cei ce aveau duhuri rele, spunând: Vă conjurăm prin Isus, pe care îl predică Pavel.
Judangei senkhat ratha saloi rujûlpai rang a bôka, ânvâk ngâi ngei khomin Pumapa Jisua riming an manga. Ratha saloi kôm, “Paul'n a misîr ngâi Jisua rimingin a sûng renga jôk rangin chong nang ke pêk,” an tia.
14 Și erau șapte fii ai lui Sceva, un iudeu, mai marele preoților, care au făcut astfel.
Juda Ochai Inlaltak, Sceva han nâipasal sari ha anga chong ngâi a dôna.
15 Iar duhul rău a răspuns și a zis: Pe Isus îl cunosc și pe Pavel îl știu; dar voi, cine sunteți?
Hannirese ratha saloi han an kôm, “Jisua ki riet, Paul khom ki riet nangni rêk hi chu tu ngei mo nin ni?” a tia.
16 Și omul în care era duhul rău, a sărit pe ei și i-a dominat și i-a învins, așa că au fugit afară din casă, goi și răniți.
A sûnga ratha saloi dôn han a hong invôra, amene ngei riei zoia, ha in renga hah popnekin le an puon chet chitin an tân riei zoi.
17 Și aceasta a fost cunoscută deopotrivă tuturor iudeilor și grecilor care locuiau în Efes; și frică a căzut peste ei toți și numele Domnului Isus era preamărit.
Ephesus'a taka om Judangei le Jentailngei murdi'n ma roi hah an rietin chu an chi sabak zoia, hanchu Pumapa Jisua riming ânthang uol zoi.
18 Și mulți care au crezut, au venit și au mărturisit și și-au arătat faptele.
Iempu tamtak an honga, loko rieta an chong minchâina an phuonga.
19 Și mulți dintre cei care lucraseră artele magiei, au adus cărțile la un loc și le-au ars înaintea tuturor; și au calculat prețul lor și au găsit că era de cincizeci de mii de arginți.
Dôitheingei tamtak khomin an lekhabungei an hong bûma, mitin mitmua an hâla, male aman an minsâpa, sumdârngei isâng sômrangnga ani tiin an rieta.
20 Astfel cuvântul lui Dumnezeu a crescut cu putere și a învins.
Ma ang taka sintho theina lien han Pumapa thurchi ânzara, rât takin ânsôn tir zoi.
21 După ce s-au terminat acestea, Pavel s-a hotărât în duhul, după ce traversase Macedonia și Ahaia, să meargă la Ierusalim, spunând: După ce voi fi fost acolo, trebuie să văd și Roma.
Masuole chu Paul'n Macedonia ram le Achaia ram a sir suo baka, Jerusalema se rang a bôka “Ma han ke se suole chu Rom khom sir sa ngêt ki tih,” a tia.
22 Astfel a trimis în Macedonia pe doi dintre cei ce îl serveau, Timotei și Erast; dar el a stat un timp în Asia.
Masikin ânsanpui ngâi mi inik, Timothy le Erastus hah Mecedonia rama a lei tîr baka, ama chu Asia rama ala oma.
23 Și s-a făcut în acel timp nu mică tulburare despre calea aceea.
Ma zora lâihan Pumapa lampui thurchi sikin bâiinkhamna lientak Ephesus'a a oma.
24 Fiindcă unul, numit Demetrie, un argintar, care făcea temple din argint pentru Diana, aducând nu puțin câștig meșterilor,
Mi inkhat a riming Demetrius, sumtuia Artemis pathiennu biekin rimil sin ngâi a oma, maha a sintho ngei kôm inlâpna lientak an pêk ngâia.
25 Pe care el i-a chemat împreună cu lucrătorii cu ocupații asemănătoare și a spus: Domnilor, știți că prin această muncă avem bogăția noastră.
Masikin ama han anni ngei hah a koibûma, an sintho anga tho ngei lehan chu, an kôm, “Miriempa, hi sin hih ei neina ani ti nin rieta.
26 Mai mult, vedeți și auziți că nu numai în Efes, ci aproape în toată Asia, acest Pavel a convins și a abătut mulți oameni, spunând că aceia ce sunt făcuți de mâini nu sunt dumnezei,
Atûn, hi Paul sintho hih nangni khomin nin mua, nin rieta Ephesus'a vaia khom niloiin Asia ram pumpuia ti rang dôrin hi mi hin, kuta sin pathienngei hih pathien ni tet mak tiin mi tamtak a huong mene suo zoia.
27 Așa că, nu numai această meserie a noastră este în pericol să fie făcută de nimic, dar și templul marii zeițe Diana va fi disprețuit și măreția ei va fi nimicită, ea căreia toată Asia și lumea i se închină.
Masikin ei sintho hih min en minnuoi an tih, ti vai niloiin, Asia rama mi murdi le rammuola mîn an biek ngâi pathiennu Artemis roiinpui khom boi atih, ti hih ichi aom ani,” a tia.
28 Iar când au auzit acestea s-au umplut de furie și strigau, spunând: Mare este Diana efesenilor.
Ha chong hah mipuingeiin an riet lechu an taksi sabaka, “Ephesus'a Artemis hi a roiinpui tak,” tin an hêta.
29 Și întreaga cetate s-a umplut de confuzie; și, prinzând pe Gaiu și Aristarh, bărbați din Macedonia, parteneri de călătorie ai lui Pavel, s-au năpustit într-un gând în teatru.
Hanchu, khopuilien pumpui bâi an inkhâm zoia, Gaius le Aristarchus, Mecedonia rama mi Paul nûkjûingei hah an sûra, a pâlin enhoi sinna ina an tânpuia.
30 Dar când Pavel a intenționat să intre la popor, discipolii nu l-au lăsat.
Paul'n mipui makunga vânding rang a bôka, hannirese, iempungeiin phal mak ngeia.
31 Și de asemenea unii din mai marii Asiei, care erau prietenii lui, au trimis la el, implorând să nu se expună el însuși în teatru.
Asia rama ulien senkhat Paul malngei an oma, ha ngei khom han Paul hah enhoi sinna ina vânlang loi rangin chong an muthuona.
32 Așadar unii strigau ceva și alții altceva, fiindcă adunarea era confuză și cei mai mulți nu știau de ce se adunaseră.
an thup ngeia, anrêngin bâi an inkhâm char zoia, mi tamtakin an intûpna bi khom riet mak ngei. Masikin, senkhat chong inkhat an hêtpuia senkhatin chong dang an hêtpuia.
33 Și l-au târât pe Alexandru afară din mulțime, iudeii împingându-l înainte. Și Alexandru, făcând semn cu mâna, a voit să se apere înaintea poporului.
Mi senkhat chu Alexander sika nîng atih, an tia; ama hah Judangei moton tieng an nam minlût sikin. Alexander'n mipui ruhu dâina rangin a kut a jâpa, an theina thurchi misîr rang a bôka.
34 Dar când și-au dat seama că este iudeu, toți într-o singură voce au strigat aproape două ore: Mare este Diana efesenilor.
Hannirese Juda ani ti an riet lechu darkâr nik inruolin, “Ephesus'a Artemus hih a roiinpui tak,” tiin an iniek tita.
35 Și după ce cancelarul cetății a liniștit mulțimea, a spus: Bărbați efeseni, cine este omul care nu știe că cetatea efesenilor este închinătoare marii zeițe Diana și a chipului care a căzut de la Jupiter?
Amongnataka chu an khopuilien jêkpu'n mipuingei hah a ngo mindâia. A ngo mindâi suole chu an kôm, “Ephesus'a Artimus roiinpuitak biekin le invân renga lung inthieng achul hah Ephesus'a mingei hih a donsûipu nin ni ti mitinin an rieta.
36 Văzând așadar că acestea nu pot fi negate, voi ar trebui să stați liniștiți și să nu faceți nimic în grabă.
Hi chong hi tutên makhal thei noni ngei. Masikin nin ruhu mindâi ngêt rang ani, mindon bak loiin ite nin tho rang nimak.
37 Fiindcă ați adus aici pe acești bărbați, care nu sunt nici jefuitori de biserici, nici blasfematori ai zeiței voastre.
Hi mi, hi taka nin hong tuong ngei hih biekina inru khom nimak ngeia, ei pathiennu rilminsiet khom nimak ngei.
38 De aceea dacă Demetrie și meșterii care sunt cu el au ceva împotriva cuiva, judecata este deschisă și sunt proconsuli; să se acuze unul pe altul.
Demetrius le a sinthongei khomin tu chunga khom roi intak an dônin chu roijêkpungei ei dôna, roijêkna in khom ân-ong tit, ma son vân ngo rese ngei.
39 Dar dacă cereți ceva referitor la alte lucruri, se va rezolva în adunarea legiuită.
Aniatachu, roi intak piel nin la dônin chu jâttin roijêkna ina mindon nîng atih.
40 Fiindcă suntem în pericol să fim acuzați pentru tulburarea de azi, nefiind niciun motiv prin care să putem da socoteală despre această îmbulzeală.
Aviena inkhôm sika hin mîn bâiinkhamna musuo ngei tiin, mi tîng an tih, ti hih ichi om ani. Hi bâiinkhamna hi abi boi ani sikin tute lakin abi misîr thei noni ngeia,” a tia.
41 Și după ce a spus astfel, a dat drumul adunării.
Ma chong hah a ti suole chu mipuingei intûp hah an chîn zoi.