Faptele 18
1 Iar după acestea, Pavel a plecat din Atena și a venit la Corint;
Leleꞌ naa, hambu mane monaeꞌ Roma, naran Klaudius. Ana namanasa atahori Yahudi ra, ma oi hendi se mia kota Roma sia nusa Italia. De ara sea-saranggaa sia bee-bꞌee. Hambu atahori Yahudi esa naran Akila, no saon, Priskila. Ruꞌa se rela lao hela nusa Italia, risiꞌ kota esa, naran Korintus. Akila ia, mia nusa Pontus. Ue-tatao na, mana tao saa-saa mia banda rouꞌ. Leleꞌ naa, Paulus o lao hela kota Atena boe, de lao nisiꞌ Korintus neu. Sia naa, ana nahine Akila no Priskila, huu ana o mana tao saa-saa mia banda rouꞌ boe. Ara leo ma tao-ues raꞌabꞌue.
2 Și a găsit un anumit iudeu numit Aquila, născut în Pontus, venit de curând din Italia cu soția sa Priscila; (deoarece Claudius poruncise tuturor iudeilor să plece din Roma) și a venit la ei.
3 Și pentru că era de același meșteșug, a rămas cu ei și lucra, fiindcă erau de meseria făcători de corturi.
4 Și el discuta în sinagogă în fiecare sabat și convingea pe iudei și pe greci.
Mete ma losa atahori Yahudi ra fai hahae ao na, Paulus masoꞌ nisiꞌ ume hule-oꞌe neu. Ana sobꞌa kokoe atahori Yahudi ra ro atahori feaꞌ ra, fo ramahere Lamatuaꞌ Yesus.
5 Și când au coborât deopotrivă Sila și Timotei din Macedonia, Pavel era constrâns în duh și adeverea iudeilor că Isus era Cristosul.
Silas no Timotius rema mia nusa Makedonia ma, Paulus hahae tao ues na. Hatuꞌ-rerelon ana akaꞌ a nafadꞌe atahori Yahudi ra nae, “Atahori fo hita tahati eniꞌ a maꞌahulun, fo Lamatualain helu nae haituaꞌ a, Ana nema ena. Naeni, Yesus!”
6 Și când ei s-au împotrivit lor înșiși și au blasfemiat, și-a scuturat hainele și le-a spus: Sângele vostru să fie asupra capetelor voastre; eu sunt curat; de acum încolo mă voi duce la neamuri.
Te atahori Yahudi ruma akaꞌ labꞌan ma olaꞌ raꞌatutudꞌaꞌ e. De Paulus nggafur afu mia bua na, fo tao bukti nae, eni nda tao afiꞌ neu se sa, huu ara nda nau simbo Dudꞌui Maloleꞌ fo eni nafadꞌeꞌ a. Ana olaꞌ nae, “Hei seli ma! Hei miꞌimbambakeꞌ! Te hela neu! Mete te hei lemba-misaa sala-kilu mara. Au nda tanggon hei sa ena. Aleꞌ ia au nda tao-mataꞌ neu hei atahori Yahudi ra sa ena. Au ae uu unori atahori feaꞌ nda atahori Yahudi ra sa.”
7 Și a plecat de acolo și a intrat în casa unuia numit Iustus, care se închina lui Dumnezeu, a cărui casă era lipită de sinagogă.
Hambu ume esa sia ume hule-oꞌeꞌ a seriꞌ. Tenu umeꞌ a naran, Titius Yustus. Ana nda atahori Yahudi sa, te ralan hii Lamatualain. Paulus lao hela atahori Yahudi ra ma, ana masoꞌ nisiꞌ ama Titius ume na.
8 Și Crisp, mai marele sinagogii, a crezut în Domnul cu toată casa lui; și mulți dintre corinteni, auzind, au crezut și au fost botezați.
Nda dooꞌ sa ma, malangga ume hule-oꞌe a namahere Lamatuaꞌ Yesus. Nara na, Krispus. Ume isi nara o ramahere, onaꞌ atahori Korintus feaꞌ mana rena Paulus ra boe. De Paulus se sarani basa se.
9 Atunci Domnul i-a spus lui Pavel, în timpul nopții, printr-o viziune: Nu te teme, dimpotrivă, vorbește și nu tăcea;
Tetembaꞌ esa, onaꞌ meit e, Paulus rena Lamatualain olaꞌ nae, “Paulus! Afiꞌ mumutau, ma afiꞌ male-maꞌa sia ue-tataos ia, te ue-tatao ma nda feꞌe basa sa. Ho musi munori mukundoo Dudꞌui Malole Ngga neu atahori ia ra.
10 Pentru că eu sunt cu tine și nimeni nu te va prinde să îți facă rău, pentru că eu am mult popor în această cetate.
Musunedꞌa o! Ho nda ue-tao ao ma sa. Te Au o nggo. Onaꞌ mae atahori sangga raꞌasususaꞌ nggo, te Au pasa ei ngga o nggo. Au o taomataꞌ neu nggo hatuꞌ-rerelon. Afiꞌ liliiꞌ, sia kota ia, atahori nggara naeꞌ.”
11 Și a rămas acolo un an și șase luni, învățând cuvântul lui Dumnezeu între ei.
Paulus rena taꞌo naa ma, ana leo dꞌoo-dꞌoo mia kota Korintus. Ana nanori Lamatuaꞌ Dala Masodꞌa Na, too esa seseriꞌ.
12 Și pe când era Galio, proconsul al Ahaiei, iudeii, într-un gând, s-au ridicat împotriva lui Pavel și l-au adus la scaunul de judecată,
Leleꞌ naa, Galio dadꞌi hofernor sia nusa Akaya. Basa boe ma, atahori Yahudi ruma maꞌiraꞌ fo ro Paulus nisiꞌ hofernor, sia mamana nggero dedꞌeat.
13 Spunând: Acesta incită pe oameni să se închine lui Dumnezeu împotriva legii.
Losa naa ma, ara kalaak Paulus rae, “Atahori ia kokoe atahori hetar fo tungga agama feuꞌ. Te mana parenda Roma ra nda rataa agama naa sa!”
14 Și pe când Pavel era gata să deschidă gura, Galio le-a spus iudeilor: Dacă ar fi vorba într-adevăr despre vreun lucru de nelegiuire, sau desfrânare stricată, iudeilor, după cuviință v-aș îndura;
Paulus nae olaꞌ nasalaeꞌ ao na ma, hofernor olaꞌ nggero e. Ana naꞌangge atahori mana kalaak Paulus nae, “We! Atahori Yahudi re, pasa ndikiꞌ mara! Mete ma hei mae mendi atahori mana tao deulakaꞌ do atahori mana ratatiꞌ, naa, au musi rena hei dedꞌeat mara.
15 Dar dacă este o problemă de cuvinte și nume și de legea voastră, vă privește; fiindcă eu nu intenționez să fiu judecător al acestora.
Te dedꞌeat fo hei mendiꞌ ia, hei dedꞌea ume rala ma. Hei mireresi akaꞌ a hohoro-lalaneꞌ agama Yahudi, no dedꞌea-oꞌolan ma nara nara. Dedꞌeat naa, nda mana parenda ia ra urusan na sa!”
16 Și i-a alungat de la scaunul de judecată.
Boe ma, hofernor mbuu hendiꞌ se mia mamana nggenggero dedꞌeat naa.
17 Atunci, toți grecii l-au prins pe Sosten, mai marele sinagogii și l-au bătut înaintea scaunului de judecată. Și lui Galio nu îi păsa de nimic din acestea.
Atahori Yunani ra o toꞌu rala atahori sa, naran Sostenes. Eni, malangga sia atahori Yahudi ra ume hule-oꞌe na. Ara toꞌu rendi e, de momoko e mia hofernor mata na. Te hofernor nda tao mataꞌ neu se sa.
18 Iar Pavel a rămas încă multe zile, după care și-a luat rămas bun de la frați și a navigat de acolo în Siria și cu el Priscila și Aquila; după ce Pavel și-a tuns scurt părul în Chencrea, fiindcă făcuse un jurământ.
Basa ma, Paulus leo nakandoo sia Korintus. Te dodꞌoo ma, ana natea atahori mamahereꞌ sia naa ra. Ana nisiꞌ kotaꞌ esa, nara na Kengkrea, naꞌabꞌue no Priskila no Akila, fo rahani ofai. Sia naa, Paulus eu namboliꞌ langga na, fo dadꞌi bukti oi, saa fo eni helu neu Lamatualain, ia naa, eni tao basa ena. Dei de ara sae ofai lao risiꞌ kota Efesus. Losa naa ma, ara onda. Paulus lao hela nonoon ka ruaꞌ ra, de nisiꞌ atahori Yahudi ra ume hule-oꞌe na, de ola-ola no atahori mana sia naa ra.
19 Și a venit la Efes și i-a lăsat acolo; iar el a intrat în sinagogă și discuta cu iudeii.
20 Dar, cerându-i să rămână mai mult timp cu ei, nu a consimțit;
Ara ola-olaꞌ ma, atahori Yahudi ra roꞌe Paulus leo dodꞌoo no se. Te ana tola no naꞌus,
21 Ci și-a luat rămas bun de la ei, spunând: Trebuie, neapărat, să țin această sărbătoare care vine, în Ierusalim; dar mă voi întoarce la voi din nou, dacă Dumnezeu voiește. Și s-a îmbarcat din Efes.
ma natea se nae, “Toronoo nggare! Afiꞌ haꞌi ralaꞌ e! Mete ma Lamatualain soi dalaꞌ, dei fo au uma seꞌu seluꞌ nggi.” Olaꞌ basa ma, ana lao hela Efesus.
22 Și după ce a debarcat la Cezareea și a urcat și a salutat biserica, a coborât la Antiohia.
Boe ma, ana sae ofai nakandoo kota Kaisarea neu, de onda sia naa. Basa de, ana nisiꞌ Yerusalem, fo neu natea atahori mamahereꞌ mana sia naa ra. Basa ma, ana baliꞌ nisiꞌ kota Antiokia.
23 Și după ce a petrecut ceva timp [acolo], a ieșit și a traversat pe rând ținutul Galatiei și al Frigiei, întărind pe toți discipolii.
Ana leo dodꞌoo mia naa. Basa ma, ana lao ndule nusa Galatia no nusa Frigia fo tao manggatee atahori mamahereꞌ ra rala nara.
24 Iar un anumit iudeu, numit Apolo, născut la Alexandria, un bărbat elocvent, fiind puternic în scripturi, a ajuns la Efes.
Leleꞌ naa, hambu atahori Yahudi sa mia kota Aleksandria sia nusa Masir. Naran, Apolos. Eni, atahori mana olaꞌ mahineꞌ. Ma nahine basa Lamatualain Susura Meumare Na isi na. Faiꞌ naa, ana feꞌe losa Efesus ena.
25 Acesta era învățat în calea Domnului; și fiind fervent în duh, vorbea și învăța cu de-amănuntul lucrurile despre Domnul, cunoscând doar botezul lui Ioan.
Ana rena dudꞌuit soꞌal Yesus ena, ma ana o hii dui seluꞌ neu atahori feaꞌ ra boe. Ana dui no manggarulit, ma saa fo ana olaꞌ naa, memaꞌ tebꞌe. Te ana nda feꞌe nahine basa dalaꞌ ra sa. Nahine akaꞌ a Yohanis sarani atahori, mete ma doaꞌ tao salaꞌ ena.
26 Și acesta a început să vorbească cutezător în sinagogă; și Aquila și Priscila, auzindu-l, l-au luat la ei și i-au arătat mai exact calea lui Dumnezeu.
Lao esa boe, ana olaꞌ nda bambi-bambi sa mia atahori Yahudi ra ume hule-oꞌe na. Priskila no Akila o rena e boe. Ara hule-oꞌe basa ma, roꞌe rendi e nisiꞌ sira ume na. Ara rafadꞌe e, Lamatuaꞌ Yesus Dala Masodꞌa Na losa lutuꞌ-leloꞌ.
27 Și când s-a gândit să treacă în Ahaia, frații au scris, îndemnând pe discipoli să îl primească; acesta, când a venit, a ajutat mult pe cei care crezuseră prin har.
Basa naa ma, Apolos naꞌetuꞌ fo nisiꞌ nusa Akaya. Atahori mamahereꞌ sia Efesus ra ralaꞌ esa ro hihii na. Ara tao susura esa fee toronoo nara sia Akaya, fo roꞌe se simbo Apolos no malole. Apolos toꞌu nala susura ma, ana lao. Losa Akaya ana tebꞌe-tebꞌe tulu-fali atahori mamahereꞌ sia naa ra.
28 Fiindcă el convingea pe iudei cu putere, public, arătând prin scripturi că Isus este Cristos.
Ana o naselu-bale no atahori Yahudi sia atahori hetar mata nara, te nda rasenggiꞌ e sa. Ana olaꞌ nendiꞌ Lamatualain Susura Meumare Na fo nanori se nae, “Atahori fo Lamatualain helu nae haituaꞌ a, fo hita tahaniꞌ a, naeni, Yesus!”
