Faptele 17
1 Și, după ce au trecut prin Amfipolis și Apolonia, au venit la Tesalonic, unde era o sinagogă a iudeilor;
Anyimo atanu ti we me wa tarsi una u Amfibolis nan Aboloniya uhana ani pin ni utasalonika a hira sa udenge unigura na Yahudawa.
2 Iar Pavel, după cum avea obiceiul, a intrat la ei, și trei zile de sabat a discutat cu ei din scripturi,
Bulus, gusi imum me sa ma harika uwuza me ma kem we waziki ti auto ta asabar ti taru uni gunguzino tize ta Asere nigo me.
3 Expunând și afirmând că trebuia să sufere Cristos și să învie dintre morți; și spunând că: Acest Isus, pe care vi-l predic eu, este Cristos.
Sa mazi unu dungura uwe tize ti ugomo Asere unu bezi uwe abanga a vana ugomo Asere ini ijasi nan iwono me sa idi kem me, magun we Yesu ugeme sa inzini u boo shi me, me mani unu dang me.
4 Și unii dintre ei au crezut și s-au alăturat lui Pavel și Sila; și dintre grecii religioși o mare mulțime și nu puține dintre femeile de seamă.
Sa wa kunna tize me, are ayahudawa wa dusa wa kabi tini, wa kuri ani kira ni Bulus nan Silas nan ni'ori na Ahelinawa ana katuma ka Asere wa ane adangdang.
5 Dar iudeii, care nu au crezut, împinși de invidie, au luat cu ei niște însoțitori desfrânați, de soi josnic, și au strâns o mulțime și au pus toată cetatea în tulburare și au asaltat casa lui Iason, căutând să îi aducă la popor.
Abini me anu zatu tarsa Asere Ayahudawa wa kunna ni'eru amu ruba wa dusa ha wa tita aye anu dire ace wa ori anu gbardang wa hem wadi shagilka ni pin me; wadi muruba ma nu, abini me wa ribe akura a Jason, wa nyari asuso we Bulus nan Silas.
6 Și, negăsindu-i, au târât pe Iason și pe unii frați la magistrații cetății, strigând: Aceștia care au răscolit lumea au venit și aici;
Sa wa ribe daki wa ira a Bulus me ni ba, wa dusa waki Jason nan are anuhenu wa han we aje ati gomo wa gu “anu ageme wani wa cara ticukum tiru me, wa cara timumum kan.
7 Pe ei Iason i-a primit; și toți aceștia lucrează împotriva hotărârilor Cezarului, spunând că este un alt împărat, Isus.
Anu ageme sa Jason ma kaba wa cara cara tize me sa kaisar ma inki wa gusa ure ugomo ma kuri marani sa a tisa me Yesu.
8 Și au tulburat mulțimea și magistrații cetății, când au auzit acestea.
Sa ni'ori na nabu nan anu adangdang anipin wa kunna mu ruba.
9 Și după ce au luat garanție de la Iason și de la ceilalți, le-au dat drumul.
Adusa ari Jason ikirfi, barki imum me sa ma wuza, wadi ku ceki me ma dusa.
10 Iar frații au trimis îndată, în timpul nopții, deopotrivă pe Pavel și Sila la Bereea; care, venind, au intrat în sinagoga iudeilor.
Sa niye na euna nihenu ni ntuburko Bulus nan Silas ubiriya, sa wa biki abini me, wa ha udenge unigura wa Ayahudawa.
11 Dar aceștia erau mai nobili decât cei din Tesalonic, în aceea că au primit cuvântul cu toată bunăvoința minții și cercetau în fiecare zi scripturile, dacă lucrurile acelea erau așa.
Abini me anu me wa bezi uruba iti nanu wa teki an desa wa ra Utasalonikawa, wa kabi tize me in tari ti re, wa gunguzuno tini konde uya uwui bati wa rusi ti mum me ti ra a ynimo tize me.
12 De aceea mulți dintre ei au crezut; și dintre femeile grecoaice demne de cinste și nu puțini dintre bărbați.
Abini me maro ma nu me wa kabi tize ti ugomo Asere nan anu adang wa Heniyawa ahana arum nan ahana a e.
13 Dar când iudeii din Tesalonic au știut că și în Bereea era predicat de către Pavel cuvântul lui Dumnezeu, au venit și acolo și au stârnit poporul.
Sa a yahudawa Utasalonika wa kunna Bulus ma zini uwuza tize ta Asere a Ubiriya wa ha wa ka samirka ni'ori na nume.
14 Și atunci, frații l-au trimis îndată pe Pavel ca și cum ar fi mers spre mare; dar și Sila și Timotei au rămas amândoi acolo.
Nihenu anu tarsa Asere wa dusa wa tuburko Bulus uhana uraba udang; wadi ku ceki Silas nan Timoti abini me
15 Și cei ce îl conduceau pe Pavel, l-au adus la Atena; și, primind poruncă pentru Sila și Timotei, ca să vină la el cu toată graba, au plecat.
. Andesa wa bezi Bulus una me waka tibi piit uhana Antina. Wadi ku zen in kadura ka Bulus wa nya Silas nan Timoti. Kadura ka gu wa ha dibe.
16 Și, în timp ce Pavel îi aștepta la Atena, i s-a întărâtat duhul în el când a văzut cetatea cu totul dedată idolatriei.
Sa Bulus mazin unu be uwe Utina iruba imeme ya corno sa ma ira anu unu tarsa umakiri.
17 De aceea dezbătea în sinagogă cu iudeii și cu cei religioși și în fiecare zi în piață cu cei ce îl întâlneau.
konda umaya wake wa wuzi matara nan Ayahudawa udenge uni gura na hana Asere nan anu me sa ahira abipkija kpija
18 Atunci, l-au întâlnit unii filozofi dintre epicurieni și dintre stoici. Și unii spuneau: Ce dorește să spună guralivul acesta? Iar alții: Se pare că este proclamatorul unor dumnezei străini, pentru că le predica pe Isus și învierea.
Are Abikuriya nan sitokiya anu poko aje wa dusa wa hiri wa tonno ani ce ni Bulus. Unu igizo nyanini unu ipirkan igeme mazini ubo me? Aye unu gusa, aye unu gusa mazini bo utize anice ni mare makiri unu tisa niza ni Yesu nan uhira amu cau.
19 Și l-au luat și l-au adus în Areopag, spunând: Putem ști ce [este] doctrina aceasta nouă, despre care vorbești?
Wadusa wa ziki wa han me ani po ni Urasa wa iki me uya udungura usso uni mazini?
20 Fiindcă aduci lucruri străine la urechile noastre; de aceea intenționăm să știm ce înseamnă acestea.
Wagu “ta ira wa aye intire tize tisso atitui tiru sa daki ta mu kunna tini. Barki ani me ti nyara ti rusi tini ti gusa nyanini?
21 (Fiindcă toți atenienii și străinii care erau acolo nu își petreceau timpul cu nimic altceva decât să spună, sau să audă ceva nou.)
Ta ira Antaniya nan agenu aweme wa huza uganiya uweme unu kunna tize tisso.
22 Atunci Pavel a stat în picioare în mijlocul Areopagului și a spus: Bărbați din Atena, îmi dau seama că în toate lucrurile voi sunteți prea superstițioși.
Ba Bulus ma dusa ma tonno ani po ni urasa magu”ma ira usassana una me sa itarsa agi itarsa Asere. “
23 Căci cum treceam și priveam la lucrurile voastre de închinare, am găsit și un altar pe care era inscripționat: DUMNEZEULUI NECUNOSCUT. Acestuia așadar, căruia voi vă închinați ignorant, pe acesta vi-l predic eu.
Ma iri imum me sa itarsa, in kuri in iri ahira sa i nonzizo makiri mashi me sa ya nyertike ani ce na Asere sa ada rusa ni ba”nyanini ya wuna i haka amare ma buka shi imum igeme.
24 Dumnezeu care a făcut lumea și toate lucrurile în ea, fiindcă este Domnul cerului și al pământului, nu locuiește în temple făcute prin mâini;
Ugomo Asere madi sa ma barka Asere nan adizi nan utimumun sa first anyimo meme, mada ciki me udenge sa a barka Ontari ba.
25 Nici nu este adorat cu mâinile oamenilor, ca și cum ar avea nevoie de ceva, el care dă tuturor viață și suflare și toate;
Ada nonzo me Asere in tari tu nu ba, gusi ma nyari iri mum, sa me mani ma nyiza anu nihuma, bivai nan ukasu utimumum me.
26 Și a făcut dintr-un singur sânge toate națiunile oamenilor să locuiască pe toată fața pământului, și a hotărât timpurile dinainte rânduite și granițele locuinței lor;
Usuro unu u'inde ma barka anu sa wa ra une ugeme sa a nya we ibinani nan uganiya barki ticukum ti nu.
27 Ca să îl caute pe Domnul, dacă, ar putea cumva să îl caute bâjbâind și să îl găsească, deși nu este departe de fiecare dintre noi;
Ca anu wa nyari ugomo Asere wadi kem me.
28 Fiindcă în el trăim și ne mișcăm și avem ființă; cum au spus unii dintre poeții voștri: Fiindcă și noi suntem urmașii lui.
Anyimo ameme ani ti cikini ti kenzi nihuma, gusi ure uni gyerte ira ishi me ma buki” haru anu abisana ameme wani”.
29 Fiind așadar urmași ai lui Dumnezeu, nu ar trebui să gândim că Dumnezeirea este asemenea aurului sau argintului, sau pietrei, cioplită prin arta și planul omului.
Ucukuno uru bisana bi ugomo Asere kati gusi ugomo Asere mazi gusi nipo, nani are asiba unu.
30 Și Dumnezeu a trecut cu vederea timpurile acestei ignoranțe; dar acum, poruncește tuturor oamenilor de pretutindeni, să se pocăiască;
Ugomo Asere mada bassa timumum sa uganiya uzatu rusa utize ta Asere. Barki ani me mamu inko uwui sa madi inki une aje ameme, konde vi ma nya timumum me sa ma wuza.
31 Pentru că a stabilit o zi în care el va judeca lumea în dreptate prin acel bărbat pe care l-a rânduit; prin care a dat asigurare tuturor, prin aceea că l-a înviat dintre morți.
Usuro unu me zauka, Asere ma nya unu ugeme bati ma bezi unu ugeme ahira uhirza usur icau.
32 Și, auzind despre învierea dintre morți, unii și-au bătut joc; și alții spuneau: Te vom asculta din nou despre aceasta.
Sa anu Antaniya wa kunna abanga uhira inki unu ma wono, aye wa zuzi Bulus aye wagu “tidi kuri ti kunna abanga ageme”.
33 Așa că Pavel a plecat din mijlocul lor.
Sa a mara Bulus ma ceki a bini me.
34 Totuși unii bărbați s-au alipit de el și au crezut, între care și Dionisie Areopagitul și o femeie numită Damaris și alții cu ei.
Aye wa kabi tize tasere wa tarsi me, gusi Diyonisiyas una aka tuma, Arasa nan ure une una niza ni Damarisa nan unu kasu.
