Faptele 16

1 Atunci a ajuns la Derbe și Listra; și iată, acolo era un anumit discipol numit Timotei, fiul unei femei iudeice care credea; iar tatăl lui era grec;

P'awlos Derbenat Lst'ra maants bíami, Lst'rn T'imotiwosi eteets amants jawets iko fa'e b́tesh, bínd ayhudiyi ash wotat amank krstiyani btesh, b́ nihmó Grik dats asha b́ tesh.

2 Care avea o mărturie bună de la frații care erau în Listra și Iconia.

T'imotiyos Lst'ronat Ik'oniyonitse fa'a eeshuwwotsokere sheeng shútso detsfe b́ teshi.

3 Pe el îl voia Pavel să meargă mai departe cu el; și l-a luat și l-a circumcis din cauza iudeilor care erau în acele locuri; fiindcă toți știau că tatăl lui era grec.

P'awlos T'imotiyosi de'er amo b́getsotse manokere beyru ayhudiwotsatse tuutson gofo b́ ametuwok'o b́woshi, mank'o b́ k'aluwere bo T'imotiyos nih Giriki dats ash b́ woto bodantsotse bojangosha etniye.

4 Și în timp ce treceau prin cetăți, le încredințau să păzească hotărârile care fuseseră rânduite de apostolii și bătrânii care erau în Ierusalim.

P'awlosnat Silasn kit kitotse beshefetst Iyerusalemn fa'a woshetswotsnat eenashuwotsn eteets nemo amantsuwotssh bodanifere b́teshi, finatsowere bojitsituwok'o boosh bogawifere bo teshi.

5 Atunci, bisericile au fost întărite în credință și creșteau la număr în fiecare zi.

Mansh Ik' moowwots imnetiyon kup'bowutsi, botaawonúwere dabfere bí'amiri.

6 Și după ce au străbătut Frigia și regiunea Galatiei, au fost opriți de Duhul Sfânt să predice cuvântul în Asia.

P'awlosnat Silasn Isiyi datsatse Ik'i aap'o bokeewurawok'o S'ayn shayiro boosh b́ bazitsotse Frgyiyinat Gelatiyi daarok k'az bobeshi,

7 După ce au venit la Misia, au încercat să meargă în Bitinia; dar Duhul nu i-a lăsat.

Misiyi daarok bobodtsok'on Bitanimaants amoosh gawtni botesh, ernmó Iyesusko S'ayin shayro man maants boametuwok'o eekeratse.

8 Și, trecând pe lângă Misia, au coborât la Troas.

Mansh Misya weeron beshat T'iroadi bo oot'iye.

9 Și o viziune i-a apărut în noapte lui Pavel; un anumit bărbat din Macedonia stătea în picioare, chemându-l și spunând: Vino în Macedonia și ajută-ne.

Manoke t'ú Mek'edoni ash iko need'dek't «Mek'edoni maants kimr noon te'úwe!» ett bín b́ k'onfere bek'on b́bek'i.

10 Și după ce a văzut el viziunea, îndată am căutat să ajungem în Macedonia, concluzionând noi că Domnul ne-a chemat să le predicăm evanghelia.

P'awlos bek'man b́bek'iyakon manoor Mek'edoni maants amoosh no geyi, Man b́wotuwere Mek'edoni ashuwotsshowere doo shishiyo nodaniyituwok'o Doonzo noon b́ s'eegtsok'o nodani.

11 De aceea ridicând ancora din Troas, am navigat direct la Samotracia, și a doua zi la Neapolis;

T'iroadiyere Markabats keshdek'at kááwon Samtrak'e maants noami, yaats guurok'on Nap'ule maants no ami.

12 Și de acolo la Filipi, care este cea mai de seamă cetate a acelei părți din Macedonia, o colonie; și am fost în acea cetate, rămânând câteva zile.

Maniyere tuwat Filip'isyosits nobodi, Filip'isyus Mek'edonitse fa'a kit eenunat Rom dats ashuwots dets bodek'ts datsi b tesh, kitmanitsnowere muk' aawwotsi nobeshi.

13 Și în ziua de sabat ne-am dus afară din cetate, lângă râu, unde era de obicei rugăciune; și am stat jos și am vorbit femeilor care erau adunate.

Sanbati aawotsowere Ik' k'onosh boko'efok kitoniyere úratse fa'a foki gúrok noo ami, manoke bedek'at ko'edek'ts máátsuwotssh Ik'i aap'o nodaniyi.

14 Și o anumită femeie, numită Lidia, vânzătoare de purpură din cetatea Tiatirei, care se închina lui Dumnezeu, ne-a auzit; a cărei inimă Domnul a deschis-o ca să dea atenție lucrurilor vorbite de Pavel.

Nokeewirman k'ebiru máátswotsitsere iku Tiyat'ros kitotse shuwetsu tahi biro jaakiru Lidiya eteets máátsu fa'a b teshi, biwere Ik' Ik'iru máátsiye b teshi, doonzo b nibo bish b́ k'eshtsotse P'awlos bíaap'iru b k'ebfere b teshi,

15 Și după ce a fost botezată ea și casa ei, ne-a implorat, spunând: Dacă m-ați judecat a fi credincioasă Domnului, intrați în casa mea și rămâneți. Și ne-a constrâns.

Binat b meyitsi fa'a ash jamwots bo gupeyakon, «Doonzo ti amantso arik b́woto itkitsitka wotiyal waar t moots beewere, » etaat kup'idek'at noon b k'oni.

16 Și s-a întâmplat că, pe când mergeam noi la rugăciune, ne-a întâlnit o tânără roabă, posedată de un duh de ghicire, care aducea stăpânilor ei mult câștig prin ghicire;

Ik aawu Ik' k'oneyiruwok noamfere shino maants wotit keewo keewit kim shayiro biyatse fa'a ik'ets Gon baarna'ú weerindatse noon b datsi, Gonmanuwere Ik'o oot'at b doonzotssh ay oot'o b datsifo b teshi.

17 Aceasta, îl urma pe Pavel și pe noi și striga, spunând: Acești oameni sunt robii Dumnezeului cel preaînalt, care ne arată calea salvării.

Biwere noonat P'awlosn shuutso shoydek'at sha'at, «Ashaanots een Ik'o gutswotsiye! boowere kash weerindo itsh keewitúnee!» etaat b kuhefooni.

18 Și a făcut aceasta multe zile. Dar Pavel, fiind mâhnit, s-a întors și a spus duhului: Îți poruncesc, în numele lui Isus Cristos, să ieși din ea. Și a ieșit în aceeași oră.

Hanoewre ay aawosh aani aani bk'alfoni, P'awlosmó nibok'úúnwutsat wongr et aanat kiimshayirman «Iyesus Krstos shútson biatsotse nkeshetuwok'o neen azazere!» bí eti. Kim sharonuwere manoor k'azb́keshi.

19 Și când stăpânii ei au văzut că se dusese speranța câștigului lor, i-au prins pe Pavel și Sila și i-au târât în piață la conducători;

Bin keezfwotswere b weeron bodatsit oot'o boatse k'ut'b́wtstsok'o bek'bok'rtsok'on P'awlosnat Silasn detsbodek'i, geetsferowere jebomaants dek'amt naashwots shinats t'intsbok'ri.

20 Și i-au adus la magistrați, spunând: Acești oameni, iudei fiind, tulbură foarte mult cetatea noastră,

Rom dats naashuwotsokowere dek'wat hank'o boeti, «Ashaanots Ayhudi jírnee, no kitotsnowere dimbro botuziri,

21 Și învață obiceiuri care nu ne sunt permise de lege nici să le primim, nici să le facem, romani fiind.

Noo Rom dats ashuwots dek'o nofalrawu niwo noosh bodaniyiri.»

22 Și mulțimea s-a ridicat împreună împotriva lor; și magistrații le-au smuls hainele și au poruncit să îi bată.

Ashjamonwere ik wotdek't boats b́tuwi. Naash naashuwotsuwere P'awlosnat Silasn taho sholbazt gumbon botogetuwok'o boazazi.

23 Și după ce le-au dat multe lovituri, i-au aruncat în închisoare, poruncind temnicerului să îi țină în siguranță.

Ayidek't botogeyi hakon t'ip'moots kindsh bok'iri, tipi maa kotiruwonuwere k'up'ide boon b́kotetuwok'o azazk'reyi,

24 Acesta, primind o astfel de poruncă, i-a aruncat în închisoarea interioară și le-a strâns picioarele în butuci.

Kotiruwo azazetsman b́dek'iyakon, tipi maaman gitsotsi kayuts boon kindsh b́k'ri, botufonowere gindonat gindi dagots detsidek't tipb́k'ri.

25 Și la miezul nopții, Pavel și Sila se rugau și cântau laude lui Dumnezeu; și prizonierii îi auzeau.

T'ú Taali titso maantsowere P'awlosnat Silasn Ik' k'ononat dubon Ik'o údfetstni boteshi, tipeets k'oshuwotswere bóóna bok'ebiri botesh.

26 Și dintr-odată a fost un cutremur mare, așa încât s-au zguduit temeliile închisorii; și îndată, toate ușile s-au deschis și legăturile fiecăruia s-au dezlegat.

Gawerawonowere tipimaaman b́ned'oko b́gaahefetsosh een dats shek'eyo wotb́wtsi, fengesh jamwotswere k'eshebowutsi, tipetswotsi boon tipeets habiliyo ik ikon bish b́wutsi.

27 Și temnicerul, trezindu-se din somnul său și văzând ușile închisorii deschise, a scos sabia și avea de gând să se omoare, presupunând că prizonierii fugiseră.

Kotiruwonuwere b́tokrootse tuut tipimaa fengesuwots k'eshewutsat boere bek't tipetswots k'azbokeshtsok'o bísh bíarere b́ tooko úd'osh b́shiko kaas'b́dek'i,

28 Dar Pavel a strigat cu voce tare, spunând: Nu îți face niciun rău; fiindcă toți suntem aici.

Ernmó P'awlos, «No no únetswor hanok noone! manshe ntokats gondofink'aye!» ett k'aar eenon b́kúhi.

29 Atunci el a cerut o lumină și s-a repezit înăuntru și a venit tremurând și a căzut înaintea lui Pavel și Sila.

Manoor kotiruwo c'eesho de'eweetuwok'o wosht gitsots b́kindi, k'eewufetst P'awlosnat Silasn tufi shirots b́baron gúp'nb́wútsi.

30 Și i-a dus afară și a spus: Domnilor, ce trebuie să fac pentru a fi salvat?

Úrats boon kishdekt «T Doonzotso! kashosh eegk'ale taan b́geyiyti?» bí eti.

31 Iar ei au spus: Crede în Domnul Isus Cristos și vei fi salvat tu și casa ta.

Bowere «Doonzo Ieyesusn amanowe, kashituwune, nmeyitsi ashuwotswere kashitúne» boeti.

32 Și i-au vorbit cuvântul Domnului, lui și tuturor care erau în casa lui.

Doonzo aap'onowere bínat b́meyitse fa'a jamwotssh bokeewi.

33 Și el i-a luat în aceeași oră a nopții și le-a spălat loviturile; și îndată a fost botezat, el și toți ai lui.

manoori sa'aton t'úwon tipimo kotiruwo dek'amt bogaawo bo atse b́mashi, manoor bínat b́maa ash jamwots bogúpeyi.

34 Și după ce i-a dus în casa lui, le-a pus mâncare înainte și s-a bucurat, crezând în Dumnezeu cu toată casa lui.

Maniyere hakon P'awlosnat Silasn b́mook dek'amt misho boosh b́t'intsi, Ik'onowere bí amantsosh b́meyitsi ashuwotsnton geneú b́wutsi.

35 Și după ce s-a făcut ziuă, magistrații au trimis lictorii, spunând: Lăsați pe acești oameni să plece.

B́ gatstsok'onowere naash naashuwots «Ash manots faksheewunee» ett polisuwotsi bowoshi.

36 Și temnicerul a spus cuvintele acestea lui Pavel: Magistrații au trimis să vă las să plecați; acum așadar, plecați și mergeți în pace.

Tipi maa kotfonuwere «It it faksheetuwok'o naash naashuwots asho bowoshtsotse eshe keer jeenon ameree» ett Silassh b́keewi.

37 Dar Pavel le-a spus: Ne-au bătut în public, necondamnați, romani fiind, și ne-au aruncat în închisoare; și acum ne scot pe ascuns? Nici vorbă; ci să vină ei înșiși pentru a ne conduce afară.

P'awlosmó «Rom datsi ashnowotefere nayiralon jebatse noon jot't tipimoots noon kindshrnee. Andowere tipi mootse ááshon nokeshetuwok'owe bok'aliri? Woteratse! bo botookon waar noon kishunee!» ett bíaani.

38 Și lictorii au spus aceste vorbe magistraților; și s-au temut când au auzit că sunt romani.

Poliswots keewuman naash naashuwotssh bokeewi, naah naashuwotswere P'awlosnat Silasn Rom dats ashuwotsi bowoto bodantsok'on shatbowtsi.

39 Și au venit și îi implorau; și i-au condus afară și îi rugau să plece din cetate.

Mansh waat naandrone ett aatt tipimootse boon kishbok'ri, kitmanitsnowere boametuwok'o boon bok'oni.

40 Și au ieșit din închisoare și au intrat la Lidia; și după ce i-au văzut pe frați, i-au mângâiat și au plecat.

P'awlosnat Silasnowere tipi mootse kesht Lidiy moots bokindi, manoknowere eshu eshuwotsi daatsdek't boon kup'sht kitmanowere faksht k'azbo ami.