Faptele 15
1 Și unii, coborând din Iudeea, învățau pe frați: Dacă nu sunteți circumciși după obiceiul lui Moise, nu puteți fi salvați.
Leleꞌ naa, atahori Kristen Yahudi hira rema mia dodꞌooꞌ mia nusa Yudea risiꞌ Antiokia. Losa naa ma, ranori Lamatuaꞌ Yesus atahori Nara rae, “Hei mimihere Yesus ena o, malole boe. Te naa nda feꞌe dai sa. Mete ma hei tebꞌe-tebꞌeꞌ mae misodꞌa, hei musi sunat dei, tungga hita adat na, fo Lamatualain fee neu baꞌi Musa.”
2 De aceea după ce Pavel și Barnaba au avut nu puțină disensiune și dispută cu ei, au rânduit ca Pavel și Barnaba și alți câțiva dintre ei să urce la Ierusalim la apostoli și bătrâni cu această întrebare.
Te Paulus no Barnabas labꞌan rahereꞌ ro atahori naa ra oꞌola nara. Rareresi rala seli. Paulus se rae, “Naa sala! Atahori feaꞌ nda Yahudi ra sa, mana ramahere Yesus, nda parlu sunat tungga atahori Yahudi ra adat sunat na sa!” Huu ara balaban taꞌo naa, de raꞌetuꞌ denu Paulus no Barnabas, ma nonoo nara hira mia Antiokia, fo reu rendi dedꞌeat ia fee neu Lamatuaꞌ dedenu Nara, ro lasi Kristen feaꞌ mana sia Yerusalem.
3 Și fiind conduși pe drum de către biserică, au trecut prin Fenicia și Samaria, relatând convertirea neamurilor; și făceau bucurie mare tuturor fraților.
Naa de, atahori Kristen mana sia Antiokia ra denu Paulus se Yerusalem reu. Ara tungga madꞌaꞌ ata, seli nusaꞌ Finisia ma Samaria. Sia dalaꞌ a, ara tuli atahori mamahereꞌ ra ume nara. Ara dui lutuꞌ-leloꞌ rae, “Atahori nda Yahudi ra sa, rema ramahere Lamatuaꞌ boe!” Rena taꞌo naa ma, basa se ramahoꞌo.
4 Și când au ajuns la Ierusalim, au fost primiți de biserică și apostoli și bătrâni și au istorisit toate lucrurile pe care le-a făcut Dumnezeu cu ei.
Losa Yerusalem, Yesus atahori nara simbo se no maloleꞌ. Lamatuaꞌ Yesus dedenu Nara, ro lasi Kristen fea ra, simbo se boe. Basa naa ma, Paulus se dui basa saa fo Lamatuaꞌ tao fee sira, losa atahori feaꞌ naeꞌ o tungga Lamatuaꞌ Yesus. Ara o dui sira rareresi soꞌal sunat.
5 Dar s-au ridicat unii din secta fariseilor care au crezut, spunând că: Era necesar să îi circumcidă și să le poruncim să țină legea lui Moise.
Atahori mana rena Paulus se dudꞌui na, hambu atahori Yahudi Kristen hira mia partei Farisi. Ara fela rambariiꞌ de olaꞌ rahereꞌ rae, “Rena malolole, e! Mete ma atahori nda Yahudi sa nau tungga Yesus, musi tungga hita adat sunat, ma atoran adat feaꞌ, fo Lamatualain fee neu baꞌi Musa.”
6 Și apostolii și bătrânii s-au adunat să se lămurească despre acest lucru.
Basa de, atahori saraniꞌ ra rala haraꞌ esa rae, Lamatuaꞌ Yesus dedenu Nara ro lasi Kristen ra, raꞌabꞌue fo dudꞌuꞌa dalaꞌ naa.
7 Și după ce a fost multă dispută, Petru s-a sculat și le-a spus: Bărbați și frați, voi știți că, din zilele de demult, Dumnezeu a ales între noi, ca neamurile să audă prin gura mea cuvântul evangheliei și să creadă.
Ara duꞌa neu-nema esa no esa. Boe ma Petrus fela nambariiꞌ, de olaꞌ nae, “Toronoo nggare! Hei bubꞌuluꞌ, dalahulu na, Lamatualain dudꞌu au, mia hei taladꞌa mara, fo uu ufadꞌe Yesus Dudꞌui Malole na neu atahori nda Yahudi ra sa. Te Lamatualain o nau fo ara ramahere Yesus boe.
8 Și Dumnezeu, care cunoaște inimile, le-a adus mărturie, dându-le Duhul Sfânt întocmai ca și nouă;
Lamatualain nahine hita esa-esaꞌ rala nara. Ana fee Dula-dale Meumare Na neu se, onaꞌ fee nema hita boe. No taꞌo naa, hita tahine tae Lamatualain o simbo se.
9 Și nici nu a făcut o deosebire între noi și ei, curățindu-le inimile prin credință.
Ana nda pili-tadꞌa sira ro hita sa. Ana nda bingga-banggi se ro hita sa. Ana tao nameu rala nara, huu ramahere Yesus, onaꞌ Ana o tao nameu rala tara boe.
10 Acum așadar, de ce ispitiți pe Dumnezeu, punând un jug pe gâtul discipolilor pe care nici părinții noștri, nici noi nu am fost în stare să îl purtăm?
De taꞌo bee? Mete ma Lamatualain simbo se ena, taꞌo bee de hita feꞌe fua bꞌerat neu se no adat sunat? Mete ma tae olaꞌ tetu-tetu, hita to bei-baꞌi tara, nda lemba beꞌi basa horo-lalane agama naa ra sa. De afiꞌ taꞌasususaꞌ se taꞌo naa! Au ae utane taꞌo ia: Lamatualain fee masodꞌaꞌ neu hita, huu hita tungga horo-lalane agama, do? Hokoꞌ! Ana fee masodꞌaꞌ, huu Lamatuaꞌ Yesus sue ma kasian hita. De afiꞌ liliiꞌ! Lamatuaꞌ o sue ma kasian atahori feaꞌ ra boe.”
11 Ci credem că prin harul Domnului Isus Cristos suntem salvați, la fel ca ei.
12 Atunci toată mulțimea a tăcut și îi ascultau pe Barnaba și pe Pavel care istoriseau ce miracole și minuni lucrase Dumnezeu printre neamuri prin ei.
Rena taꞌo naa ma, nda hambu esa nau fee dudꞌuꞌat seluꞌ sa ena. Basa ma, Paulus no Barnabas dui seluꞌ, taꞌo bee fo Lamatualain pake se. Ara dui manadadꞌiꞌ ra, no manaseliꞌ ra fo Lamatualain tao mia atahori nda Yahudi ra taladꞌa nara sa.
13 Și după ce au tăcut, Iacov a răspuns, zicând: Bărbați și frați, ascultați-mă;
Dꞌui basa ma, atahori sa, naran Yakobis, nambariiꞌ de olaꞌ nae, “Toronoo nggare! Rena au dei!
14 Simeon a istorisit cum întâi Dumnezeu a vizitat neamurile, să ia dintre ei un popor pentru numele lui.
Aꞌa Petrus feꞌe dui basa hita, nae Lamatualain soꞌu atahori nda Yahudi ra sa, fo dadꞌi Lamatuaꞌ Yesus bobꞌonggi Na.
15 Și cu aceasta sunt în acord cuvintele profeților; așa cum este scris:
Naa, ndaa no saa fo Lamatualain mana ola-ola Nara rafadꞌe eniꞌ a dalahulu na. Te ara suraꞌ rae:
16 După aceasta mă voi întoarce și voi zidi cortul căzut al lui David; și voi zidi ruinele lui și îl voi ridica;
‘Losa fai na, Au baliꞌ. Huu Au ae ufefela baliꞌ mane Daud parenda na. Eni tititi-nonosi nara sea-saranggaa. Ma Au ae ufefela baliꞌ, ma tao manggatetee e fai.
17 Pentru ca rămășița oamenilor să îl caute pe Domnul și toate neamurile peste care este chemat numele meu, spune Domnul care face toate acestea.
No taꞌo naa, atahori mia nusa feaꞌ ra rema randaa ro Au. Te Au o tengga se, dadꞌi atahori Nggara. Lamatualain olaꞌ taꞌo naa mia dalahulu na!’
De mia au, Yakobis, taꞌo ia: Mete ma atahori mia leo feaꞌ ra rae tungga Lamatualain, hita atahori Yahudi ra afiꞌ tao neꞌesususaꞌ se. Hita afiꞌ tao bꞌerat ma denu se tungga hita adat sunat na. De hita musi suraꞌ susura esa, haitua fee se tae, sira nda parlu tungga basa hita horo-lalane adat Yahudi nara sa. Hita o fee se nesenenedꞌaꞌ, afiꞌ tao leli ro touꞌ do inaꞌ. Afiꞌ raa sisi sosonggoꞌ. Afiꞌ raa sisi raaꞌ. Afiꞌ raa sisi mia banda mana neneꞌee nisaꞌ. (aiōn g165)
19 De aceea concluzia mea este, să nu îi chinuim pe aceia care dintre neamuri se întorc la Dumnezeu;
20 Ci să le scriem să se ferească de profanările idolilor și de curvie și de animale sugrumate și de sânge.
21 Fiindcă Moise, din timpurile de demult, are în fiecare cetate pe cei care îl predică, fiind citit în sinagogi în fiecare sabat.
Dadꞌi mete ma hita tao dalaꞌ taꞌo ia, naa nda dala feuꞌ sa. Atahori hetar bubꞌuluꞌ ena, hita atahori Yahudi ra adat na memaꞌ taꞌo naa ena. Tungga fai hahae aoꞌ hita baca baꞌi Musa se horo-lalanen naa sia ume hule-oꞌe ra sudꞌiꞌ a sia bee-bꞌee. De atahori leo feaꞌ ra basa se bubꞌuluꞌ. Au oꞌola ngga taꞌo naa ena. Makasi!”
22 Atunci li s-a părut cuvenit apostolilor și bătrânilor, cu întreaga biserică, să trimită la Antiohia bărbați aleși dintre ei, cu Pavel și Barnaba; pe Iuda, numit și Barsaba, și Sila, bărbați mai de seamă între frați;
Basa ma, Lamatuaꞌ Yesus dedenu Nara ro lasi feaꞌ ra ro basa atahori sarani ra sia Yerusalem, rala haraꞌ sa fo denu atahori rafadꞌe sira neꞌetu na neu atahori saraniꞌ sia mamanaꞌ feaꞌ. De ara sangga atahori nemehereꞌ nandaa no ues naa. Ara tengga atahori rua. Esa naran Silas, esa fai, naran Yudas (fo roꞌe rae Barsabas). Ara denu ruꞌa se tungga Paulus ma Barnabas sudꞌiꞌ a bee reu.
23 Și au scris astfel prin mâna lor: Apostolii și bătrânii și frații, salutare fraților care sunt dintre neamuri în Antiohia și Siria și Cilicia;
Ara rendi susura fee atahori nda Yahudi sa sia kota Antiokia sia nusa Siria, losa nusa Kilikia. Susura naa, lii na taꞌo ia: “Sodꞌa-moleꞌ mia hai, Lamatuaꞌ Yesus dedenu Nara, ma lasi feaꞌ sia Yerusalem ia. Hai suraꞌ susura fee hei, fo hai sue onaꞌ odꞌi-aꞌa bonggiꞌ e.
24 Întrucât am auzit că unii care au ieșit dintre noi v-au tulburat prin cuvinte, subminându-vă sufletele, zicând: Să fiți circumciși și să țineți legea; cărora nu le-am dat vreo astfel de poruncă;
Hai suraꞌ susura ia, huu hai rena mae, atahori hira mia Yerusalem ia reti randaa ro hei ena. Ara ranori leli losa raꞌasususaꞌ ma tao hei bingun. Sadꞌi hei bubꞌuluꞌ, hai nda denu atahori naa ra sa.
25 Ni s-a părut cuvenit, fiind adunați într-un gând, să trimitem la voi bărbați aleși, cu preaiubiții noștri Barnaba și Pavel,
Hai rena atahori tao raꞌasususaꞌ hei taꞌo naa ma, hai miꞌibꞌue de duꞌa dalaꞌ naa. Hai ralaꞌ esa, ma miꞌetuꞌ basa dalaꞌ naa ena. De hai tengga atahori reti rafadꞌe hei, hai neꞌetu ma naa. Ara rema ro Paulus ma Barnabas fo hai sueꞌ ra.
26 Oameni care și-au riscat viețile pentru numele Domnului nostru Isus Cristos.
Hita atahori karuaꞌ nara naa ra, lemba doidꞌoso raeꞌ a mate ena, huu tungga hita Malangga na, Yesus Kristus.
27 De aceea am trimis pe Iuda și Sila, care vă vor spune și ei, cu gura, aceleași lucruri.
Naa de, hai denu Yudas no Silas, fo rafadꞌe hei susura ia lii na.
28 Fiindcă i s-a părut cuvenit Duhului Sfânt și nouă, să nu vă încărcăm cu nicio greutate mai mare decât aceste lucruri necesare:
Lamatualain Dula-dale Meumare Na nafadꞌe hai, de mitaa taꞌo naa mae, hei nda parlu tungga basa hai adat Yahudi mara, onaꞌ adat sunat a. Te adat naa tao namaberaꞌ a hei. Te hambu dalaꞌ esa do rua, fo memaꞌ hei musi misinedꞌa:
29 Să vă feriți de cele sacrificate idolilor și de sânge și de animale sugrumate și de curvie; de care dacă vă păziți, bine veți face. Fiți sănătoși.
Afiꞌ tao leli mo touꞌ do inaꞌ. Afiꞌ mia sisi sosonggoꞌ. Afi mia raaꞌ. Ma afiꞌ raa sisi mia banda mana neneꞌee nisaꞌ. Mete ma hei minea ao mara mia basa dalaꞌ naa ra, hei nda tao melumudꞌu toronooꞌ atahori Yahudi Kristen ra sa. No onaꞌ naa, hei miꞌibꞌue malolole mo se. Susura ia lii na, taꞌo a naa. Sodꞌa-moleꞌ.”
30 Astfel, atunci când li s-a dat drumul, au venit la Antiohia; și după ce au adunat mulțimea, le-au dat epistola;
Ara simbo rala susura naa ma, Paulus se ratea, de lao risiꞌ kota Antiokia. Losa naa ma, ara raꞌabꞌue basa atahori saraniꞌ ra, de fee susura a neu se.
31 Iar ei, după ce au citit, s-au bucurat pentru mângâiere.
Baca basa susura ma, basa atahori ra ramahoꞌo, huu susura lii na tao rala nara manggatee ena.
32 Și Iuda și Sila, fiind și ei profeți, îndemnau pe frați cu multe cuvinte și îi întăreau.
Lamatualain o pake Yudas no Silas, dadꞌi mana ola-olaꞌ Na. Ruꞌa se, dui-bꞌengga naeꞌ neu atahori mamahereꞌ sia naa. Ara fee nenoriꞌ ma tao manggatee rala nara.
33 Și după ce au întârziat un timp, au fost lăsați să plece în pace, de la frați la apostoli.
Ruꞌa se leo mia naa nda dooꞌ sa ma, atahori saraniꞌ sia Antiokia ra fee se baliꞌ risiꞌ atahori mana denu se. Ara mboꞌi ruꞌa se no sodꞌa-moleꞌ.
34 Dar lui Sila i s-a părut cuvenit să mai rămână acolo.
[Te Silas nae leo nakandoo sia Antiokia.]
35 Și Pavel și Barnaba au rămas în Antiohia, învățând și predicând cuvântul Domnului, și cu mulți alții.
Paulus no Barnabas leo dodꞌoo mia naa. Ara o tulu-fali atahori feaꞌ mana ranori Lamatuaꞌ Yesus Dala Masodꞌa Na.
36 Dar după câteva zile, Pavel i-a spus lui Barnaba: Să mergem acum din nou să vizităm pe frații noștri în fiecare cetate în care am predicat cuvântul Domnului, să vedem ce mai fac.
Paulus no Barnabas leo nda dooꞌ sa sia Antiokia ma, Paulus olaꞌ no Barnabas nae, “Aꞌa! Uma fo baliꞌ teu sia basa mamanaꞌ feꞌesaꞌan hita tuliꞌ ra. Teu seꞌu sobꞌa toronooꞌ ra masodꞌa na ra. Ara taꞌo bee, e? Ara ramahere Lamatuaꞌ Yesus nda feꞌe dooꞌ sa. Feꞌe saꞌa naa, hita tanori se. De uma fo teu seꞌu se dei.”
37 Dar Barnaba voia să îl ia cu ei pe Ioan, numit [și] Marcu.
Barnabas rena Paulus naꞌo naa ma, ana naꞌaheiꞌ a. Ana nae no Yohanis (fo roꞌe rae Markus) fo tungga no se.
38 Dar Pavel considera că nu este bine să îl ia cu ei, pe cel care s-a despărțit de ei din Pamfilia și nu s-a dus cu ei în lucrare.
Te Paulus nda nau saa. Huu maꞌahulu na, Markus fela lao hela se mia nusa Pamfilia.
39 Și cearta dintre ei a fost așa de tăioasă, că s-au despărțit unul de altul; și așa, Barnaba l-a luat pe Marcu și au navigat spre Cipru;
Paulus no Barnabas rareresi seli losa ruꞌa se saranggaa. De Barnabas no Markus sae ofaꞌ risiꞌ pulu Siprus.
40 Iar Pavel l-a ales pe Sila și au plecat, fiind încredințați de frați harului lui Dumnezeu.
Te Paulus noꞌe no Silas. Ara rae lao ma, atahori mamahereꞌ sia Antiokia ra hule-oꞌe roꞌe Lamatualain nanea se, ma natudꞌu rala malole Na neu se. Hule-oꞌe basa ma, ruꞌa se lao.
41 Și a trecut prin Siria și Cilicia, întărind bisericile.
Ara reu ndule nusa Siria ma nusa Kilikia. Ara tao manggatee atahori mamahereꞌ ra rala nara, sia sudꞌi a bee-bꞌee.
