Faptele 15
1 Și unii, coborând din Iudeea, învățau pe frați: Dacă nu sunteți circumciși după obiceiul lui Moise, nu puteți fi salvați.
Issi issi asati Yihudappe Anxookiya bidi, “Muse wogaatho hintte qaxxarettonna ixxiko attanaw dandda7ekketa” gidi ammaneyssata tamaarsso doomidosona.
2 De aceea după ce Pavel și Barnaba au avut nu puțină disensiune și dispută cu ei, au rânduit ca Pavel și Barnaba și alți câțiva dintre ei să urce la Ierusalim la apostoli și bătrâni cu această întrebare.
Hessi Phawuloosanne Barnnabaasa enttara daro palamanaadanne kaccanaada oothis. Hessa gisho, Anxookiyan de7iya issi issi asati Phawuloosaranne Barnnabaasara Yerusalaame bidi Hawaaretaranne cimatara gayttidi he odaa billanaw qofay qashettis.
3 Și fiind conduși pe drum de către biserică, au trecut prin Fenicia și Samaria, relatând convertirea neamurilor; și făceau bucurie mare tuturor fraților.
Woosa keethay entta kiittin bidosona. Entti Finqeranne Samaarera aadhdhishe Ayhude gidonnayssati Xoossako waanidi simmidaakko odidosona. Hessi ammaneyssata ubbaa daro ufayssis.
4 Și când au ajuns la Ierusalim, au fost primiți de biserică și apostoli și bătrâni și au istorisit toate lucrurile pe care le-a făcut Dumnezeu cu ei.
Entti Yerusalaame gakkida wode woosa keethay, Hawaaretinne cimati entta mokkidosona. Xoossay banttara oothidabaa ubbaa odidosona.
5 Dar s-au ridicat unii din secta fariseilor care au crezut, spunând că: Era necesar să îi circumcidă și să le poruncim să țină legea lui Moise.
Shin Farisaaweta baggafe ammanida issi issi asati denddi eqqidi, “Ayhude gidonnashin ammanida asati qaxxaretanawunne Muse higgiya naaganaw bessees” yaagidosona.
6 Și apostolii și bătrânii s-au adunat să se lămurească despre acest lucru.
Hawaaretinne cimati hessa zorettanaw shiiqidosona.
7 Și după ce a fost multă dispută, Petru s-a sculat și le-a spus: Bărbați și frați, voi știți că, din zilele de demult, Dumnezeu a ales între noi, ca neamurile să audă prin gura mea cuvântul evangheliei și să creadă.
Keehi haasayidayssafe guye, Phexiroosi denddi eqqidi, “Ta ishato, Ayhude gidonnayssati Wonggelaa qaala ta doonappe si7idi ammanana mela kasetidi tana Xoossay hintte giddofe dooridayssa hintte ereeta.
8 Și Dumnezeu, care cunoaște inimile, le-a adus mărturie, dându-le Duhul Sfânt întocmai ca și nouă;
Asa wozana eriya Xoossay Geeshsha Ayyaana nuus immidayssada enttawuka immidi tumays.
9 Și nici nu a făcut o deosebire între noi și ei, curățindu-le inimile prin credință.
Ammanon entta wozanaa geeshshida gisho nu giddoninne entta giddon dummatethi wothibeenna.
10 Acum așadar, de ce ispitiți pe Dumnezeu, punând un jug pe gâtul discipolilor pe care nici părinții noștri, nici noi nu am fost în stare să îl purtăm?
Hessa gisho, nu aawatinne nuuni tookkanaw dandda7iboonna qambbara ammaneyssata morggen wothidi ha77i ays hintte Xoossaa paacetii?
11 Ci credem că prin harul Domnului Isus Cristos suntem salvați, la fel ca ei.
Godaa Yesuus Kiristtoosa aadho keehatethan entti attidayssada nukka attidayssa ammanoos” yaagis.
12 Atunci toată mulțimea a tăcut și îi ascultau pe Barnaba și pe Pavel care istoriseau ce miracole și minuni lucrase Dumnezeu printre neamuri prin ei.
Asay si7i gidi, Barnnabaasinne Phawuloosi Ayhude gidonna asaa giddon bantta baggara Xoossay oothida malaatatanne oorathabaa ubbaa odishin si7oosona.
13 Și după ce au tăcut, Iacov a răspuns, zicând: Bărbați și frați, ascultați-mă;
Entti haasaya onggidaappe guye Yayqoobi, “Ishato, ta geyssa si7ite.
14 Simeon a istorisit cum întâi Dumnezeu a vizitat neamurile, să ia dintre ei un popor pentru numele lui.
Xoossay Ayhude gidonnayssata giddofe ba ase dooranaw koyidi enttana koyro waattidi qoppidaakko Simooni odis.
15 Și cu aceasta sunt în acord cuvintele profeților; așa cum este scris:
Nabeta qaalay hayssara ginees. Geeshsha Maxaafan,
16 După aceasta mă voi întoarce și voi zidi cortul căzut al lui David; și voi zidi ruinele lui și îl voi ridica;
‘Hayssafe guye taani simmana, kunddida Dawite kawotethaa denthana. Laattida keethaka zaara essana.
17 Pentru ca rămășița oamenilor să îl caute pe Domnul și toate neamurile peste care este chemat numele meu, spune Domnul care face toate acestea.
Attida asay ubbay taakko yaana, taani xeegida Ayhude gidonna asay ubbay tana koyana.
Benippe doomada hessi erettana mela oothida Xoossay, taani yaagays’ yaages. (aiōn g165)
19 De aceea concluzia mea este, să nu îi chinuim pe aceia care dintre neamuri se întorc la Dumnezeu;
“Hessa gisho, ta qofay Xoossako simmiya Ayhude gidonnayssata nuuni waaysonnaako lo77o.
20 Ci să le scriem să se ferească de profanările idolilor și de curvie și de animale sugrumate și de sânge.
Shin entti eeqas yarshshettidi tunidabaa moonna mela, laymatonna mela, bawuta moonna melanne suuthi uyonna mela enttaw nuuni dabddaabbiya xaafanaw koshshees.
21 Fiindcă Moise, din timpurile de demult, are în fiecare cetate pe cei care îl predică, fiind citit în sinagogi în fiecare sabat.
Muse higgey benippe doomidi Sambbaatan Sambbaatan Ayhude Woosa Keethatan nabbabettishe katama ubban sabbakettees” yaagis.
22 Atunci li s-a părut cuvenit apostolilor și bătrânilor, cu întreaga biserică, să trimită la Antiohia bărbați aleși dintre ei, cu Pavel și Barnaba; pe Iuda, numit și Barsaba, și Sila, bărbați mai de seamă între frați;
Hessafe guye, hawaaretinne cimati woosa keethaa asa ubbaara issife bantta giddofe guutha asata dooridi Phawuloosaranne Barnnabaasara Anxookiya yeddanaw qofa qachchidosona. Entti daro bonchchettida nam77u asata Barssaaba geetettiya Yihudanne Sillaase dooridosona.
23 Și au scris astfel prin mâna lor: Apostolii și bătrânii și frații, salutare fraților care sunt dintre neamuri în Antiohia și Siria și Cilicia;
Hayssada geetetti xaafettida dabddaabbiya entta bolla yeddidosona: “Nuuni hawaaretinne cimati hintte ishati, Anxookiyan, Sooriyaninne Kilqiyan de7iya Ayhude gidonna ishatas nu sarothuwa kiittoos.
24 Întrucât am auzit că unii care au ieșit dintre noi v-au tulburat prin cuvinte, subminându-vă sufletele, zicând: Să fiți circumciși și să țineți legea; cărora nu le-am dat vreo astfel de poruncă;
“Nuuni kiittonna asati nu giddofe bidi, ‘Hintte qaxxarettanawunne higgiya naaganaw bessees’ gidi, hinttena waaysidayssanne yiloyidayssa si7ida.
25 Ni s-a părut cuvenit, fiind adunați într-un gând, să trimitem la voi bărbați aleși, cu preaiubiții noștri Barnaba și Pavel,
Nuuni dosiya Barnnabaasanne Phawuloosa doorettida asatara issife hintteko kiittanaw issi wozanan nu qofaa qachchida.
26 Oameni care și-au riscat viețile pentru numele Domnului nostru Isus Cristos.
Entti nu Godaa Yesuus Kiristtoosa gisho bantta de7uwa aathi immidosona.
27 De aceea am trimis pe Iuda și Sila, care vă vor spune și ei, cu gura, aceleași lucruri.
Hessa gisho, nuuni xaafidayssa entti bantta doonan gujjidi hinttew odana mela Yihudanne Sillaase kiittida.
28 Fiindcă i s-a părut cuvenit Duhului Sfânt și nouă, să nu vă încărcăm cu nicio greutate mai mare decât aceste lucruri necesare:
“Ha koshsheyssatappe attin hara tooho hinttena toossonna mela nunne Geeshsha Ayyaanay oda qachchida.
29 Să vă feriți de cele sacrificate idolilor și de sânge și de animale sugrumate și de curvie; de care dacă vă păziți, bine veți face. Fiți sănătoși.
Eeqas yarshshettidi tunidabaa mooppite, suuthu uyoppite, bawuta mooppite, laymatoppite. Ha ubbaafe hintte huu7iya naagikko hintte lo77obaa ootheeta. Hiza, saro de7ite” yaagidosona.
30 Astfel, atunci când li s-a dat drumul, au venit la Antiohia; și după ce au adunat mulțimea, le-au dat epistola;
Hessa gisho, kiitettidayssati moyzettidi Anxookiya bidi ammaniyaa asaa shiishidi, dabddaabbiya immidosona.
31 Iar ei, după ce au citit, s-au bucurat pentru mângâiere.
Entti he minthethiya dabddaabbiya nabbabida wode ufayttidosona.
32 Și Iuda și Sila, fiind și ei profeți, îndemnau pe frați cu multe cuvinte și îi întăreau.
Qassi Yihudinne Sillaasey bantta huu7en nabe gidiya gisho ammaneyssata loythi zoridi minthethidosona.
33 Și după ce au întârziat un timp, au fost lăsați să plece în pace, de la frați la apostoli.
Entti Anxookiyan guutha gallas uttidaappe guye ishati lo77ora moyzin banttana kiittidayssatakko simmidosona.
34 Dar lui Sila i s-a părut cuvenit să mai rămână acolo.
[Shin Sillaasey yan attanaw koyis.]
35 Și Pavel și Barnaba au rămas în Antiohia, învățând și predicând cuvântul Domnului, și cu mulți alții.
Qassi Phawuloosinne Barnnabaasi hara daro asatara issife Godaa qaalaa tamaarssishenne Wonggelaa odishe Anxookiyan gam77idosona.
36 Dar după câteva zile, Pavel i-a spus lui Barnaba: Să mergem acum din nou să vizităm pe frații noștri în fiecare cetate în care am predicat cuvântul Domnului, să vedem ce mai fac.
Guutha gallasappe guye Phawuloosi Barnnabaasako, “Nuuni Godaa qaala odida katama ubban nu ammaneysati waanidi de7iyakko guye simmishe xomoosi be7oos” yaagis.
37 Dar Barnaba voia să îl ia cu ei pe Ioan, numit [și] Marcu.
Barnnabaasi Marqqoosa geetettiya Yohaannisa banttara efanaw koyis.
38 Dar Pavel considera că nu este bine să îl ia cu ei, pe cel care s-a despărțit de ei din Pamfilia și nu s-a dus cu ei în lucrare.
Shin Phawuloosi Marqqoosa banttara efanaw koyibeenna. Gaasoykka, I Phinfiliyan shaakettidi enttara oothanaw bibeenna.
39 Și cearta dintre ei a fost așa de tăioasă, că s-au despărțit unul de altul; și așa, Barnaba l-a luat pe Marcu și au navigat spre Cipru;
Entta giddon iita ooshshi keyin issoy issuwafe shaakettidosona. Barnnabaasi Marqqoosa ekkidi markkabera Qoophirosa bis.
40 Iar Pavel l-a ales pe Sila și au plecat, fiind încredințați de frați harului lui Dumnezeu.
Shin Phawuloosi Sillaase dooris; ammaneysati Phawuloosa Xoossaa aadho keehatethaas hadara immidaappe guye i keyidi bis.
41 Și a trecut prin Siria și Cilicia, întărind bisericile.
Yaatidi, woosa keethata minthethishe Sooriyaranne Kilqiyara aadhdhis.
