Faptele 14
1 Și s-a întâmplat, în Iconia, că, amândoi au mers împreună în sinagoga iudeilor și au vorbit în așa fel încât o mare mulțime, deopotrivă a iudeilor și grecilor, a crezut.
Aigouniame moilaiga Bolo amola Banaba: se, da ela musa: hou defele, sinagoge diasu ganodini Gode Ea Sia olelei. Ela da gasawane olelebeba: le, Yu dunu amola Dienadaile dunu bagohame da Yesu Ea hou lalegagui.
2 Dar iudeii care nu credeau au întărâtat neamurile și le-au tulburat în rău mințile împotriva fraților.
Be mogili Yu dunu ilia lalegagumu higa: iba: le, ilia Dienadaile dunu ilima Yesu Ea fa: no bobogesu dunuma ougima: ne sia: i.
3 Astfel că au rămas mult timp vorbind cutezător în Domnul, care aducea mărturie cuvântului harului său și dădea semne și minuni să se facă prin mâinile lor.
Be eso bagohame asunasi dunu da amo moilaiga Hina Gode Yesu Gelesu Ea Sia: gasawane olelesa ouesalu. Ela sia: amo Gode Ea hahawane dogolegele iasu olelesu sia: amo eno dunu da dafawaneyale dawa: ma: ne, ela da musa: hame ba: su gasa bagade dawa: digima: ne olelesu hamomusa: gini, Gode da gasa elama i.
4 Dar mulțimea din cetate s-a împărțit; și o parte ținea cu iudeii, și o parte cu apostolii.
Amalalu amo moilai fi dunu da mogi. Mogili ilia Yu dunu ilia la: idi esalu. Mogili ilia asunasi dunu fidimusa: dawa: i.
5 Și când s-a făcut o năvală, deopotrivă a neamurilor și a iudeilor cu conducătorii lor, pentru a-i ocărî și a-i împroșca cu pietre,
Amalalu, mogili Dienadaile dunu amola Yu dunu ilia ouligisu dunu, ilia da asunasi dunuma se imunusa: dawa: i galu. Ilia da igiga medomusa: dawa: i.
6 Și-au dat seama și au fugit la Listra și Derbe, cetăți din Licaonia și în regiunile din jur;
Amo sia: nababeba: le, ilia yolesili, hobeale, Lisadala moilai bai bagade amola Debe moilai bai bagade, amo da Liga: iounia soge amo ganodini, amola eno soge amo sisiga: le dialu soge amoga asi.
7 Și predicau acolo evanghelia.
Ela da amo soge ganodini, Gode Ea Sia: Ida: iwane olelei.
8 Și la Listra ședea un anumit bărbat neputincios de picioare, care niciodată nu a umblat, fiind olog din pântecele mamei sale;
Lisadala moilai amo ganodini, dunu afae e da gasuga: igiwane lalelegele, hamedafa wa: le ahoasu esalu.
9 Acesta a auzit pe Pavel vorbind, care, privindu-l cu atenție și pricepând că avea credință să fie vindecat,
Amo dunu da fili, Bolo ea sia: nabalu. Bolo da amo ea dafawaneyale dawa: su hou da e da uhimu defele ba: beba: le, ema moloiwane ba: lalu,
10 A spus cu voce tare: Scoală-te drept pe picioarele tale. Și el a sărit și a umblat.
ha: giwane sia: i, “Di wa: legadoma!” Amalalu, amo dunu da hedolowane wa: legadole, lalu.
11 Și când a văzut mulțimea ce făcuse Pavel, și-au ridicat vocile, spunând în limba din Licaonia: Zeii au coborât la noi în asemănarea oamenilor.
Dunu bagohame gilisibi ba: i. Ilia da Bolo ea hamoi ba: beba: le, ilia sia: dafa (Liga: iounia sia: ) amoga bagadewane wele sia: nanu, “‘gode’ ilia da dunu agoane bu afadenene, gudu sa: ili ninima doaga: i!”
12 Și l-au numit pe Barnaba, Jupiter, iar pe Pavel, Mercurius, pentru că el era cel mai de seamă vorbitor.
Amo dunu da amane dawa: i: Siuase e da ‘gode’ ilia ouligisu dunu amola Hemisi da ‘gode’ ilia sia: adole iasu dunu. Amaiba: le, ilia Banaba: sema Siuase dio asuli. Amola Bolo da sia: bagade olelebeba: le, ema Hemisi dio asuli.
13 Atunci preotul lui Jupiter, care era înaintea cetăților lor, a adus boi și ghirlande la porți și dorea să aducă sacrificii cu poporul.
Siuasema gobele salasu dunu, amo ea debolo diasu da moilai bai bagade gadili dialu. E da gawali bulamagau amola ifa sogea liligi, moilai logo holeiga gaguli misi. E amola dunu bagohame gilisi, ilia da asunasi dunuma gobele salasu hou hamomu hanaiba: le, gaguli misi.
14 Când au auzit apostolii Barnaba și Pavel, și-au sfâșiat hainele și s-au repezit în mulțime, strigând,
Be ilia hamomu hanai liligi nababeba: le, Banaba: se amola Bolo, ela da abula gadelale, dunu ilia gilisisu amo ganodini hehenane, bagadewane wele sia: nanu,
15 Și spunând: Domnilor, de ce faceți acestea? Și noi suntem oameni cu aceleași sentimente ca voi și vă predicăm să vă întoarceți de la aceste deșertăciuni la Dumnezeul cel viu, care a făcut cerul și pământul și marea și toate lucrurile care sunt în ele;
“Dilia abuliba: le agoane hamosala: ? Ania da dili defele, osobo bagade dunu fawane. Ania Gode Ea Sia: ida: iwane dilima olelela misi. Ania da amo dili waha sia: i hamedei liligi yolesili, Godedafa (E da mu, osobo bagade, hano wayabo bagade amola amo ganodini liligi huluane, hamoi dagoi) Ema sinidigima: ne dilima olelela misi.
16 Care în timpurile trecute a lăsat toate națiunile să umble în căile lor.
Musa: , dunu huluane da ilia hanai asigi dawa: su amoma fa: no bobogebeba: le, E da ilia logo hame hedofai.
17 Totuși, nu s-a lăsat pe sine însuși fără mărturie, în aceea că a făcut bine și ne-a dat ploaie din cer și timpuri roditoare, umplându-ne inimile cu mâncare și veselie.
Be osobo bagade dunu ilia Ea hou dawa: ma: ne, E da eso huluane hou ida: iwane olelesu. E da dilima muagado gibu iaha. Dilia ha: i moma: ne defele, E da dilia bugi fage legema: ne iaha. E da ha: i manu dilima iaha, amola hahawane hou bagade iaha!”
18 Și, cu aceste spuse, cu greu au potolit mulțimile ca să nu le aducă sacrificii.
Asunasi dunu ela da ilima amo gasa bagade sia: sia: i. Be ilia da elama gobele salasu hamomu bagadewane hanaiba: le, ela da amo logo damumusa: gadenene hamedeiwane ba: i.
19 Dar au venit iudei din Antiohia și Iconia, care au convins mulțimile; și, împroșcându-l cu pietre pe Pavel, l-au târât afară din cetate, presupunând că a murit.
Be Yu dunu eno da A: dioge moilai amola Aigouniame moilai yolesili, Lisadala moilaiga misi. Ilia sia: beba: le, dunu bagohame da Bolo amola Banaba: se yolesili, ilia la: ididili lelu. Ilia Bolo igiga medole legele, e bogoi dagoi ilia dawa: beba: le, ea da: i hodo hiougili moilai gadili ha: digi.
20 Totuși, pe când discipolii stăteau împrejurul lui, s-a sculat și a intrat în cetate; și a doua zi a plecat cu Barnaba la Derbe.
Be Yesu Ea fa: no bobogesu dunu da Bolo ea da: i hodo amoga gadenene gilisibiba: le, Bolo da wa: legadole moilaiga buhagi. Golale, hahabe, e amola Banaba: se da Debe moilaiga asi.
21 Și după ce au predicat evanghelia acelei cetăți și au învățat pe mulți, s-au întors din nou la Listra și Iconia și Antiohia,
Bolo amola Banaba: se da Debe moilai amo ganodini Gode Ea sia: Ida: iwane olelebeba: le, dunu bagohame da Yesu Ea hou lalegaguli, Ema fa: no bobogei. Amalalu, ela asili Lisadala moilaiga doaga: le, fisili asili, Aigouniame moilaiga doaga: le, fisili asili, A:dioge moilai Bisidia soge ganodini amoga doaga: i.
22 Întărind sufletele discipolilor, îndemnându-i să rămână neclintiți în credință și spunând că prin multe necazuri trebuie noi să intrăm în împărăția lui Dumnezeu.
Ela Yesu Ea fa: no bobogesu dunu ilia dogo denesima: ne, ilima asigi sia: su. Ilia dafawaneyale dawa: su hou mae fisima: ne, ela da ilima fidisu olelesu. Ela amane olelei, “Ninia da se nabasu bagohame nabalu, hahawane Gode Ea Hinadafa Hou amo ganodini golili sa: imu!”
23 Și după ce le-au rânduit bătrâni în fiecare biserică și s-au rugat cu postire, i-au încredințat Domnului, în care au crezut.
Yesu Ea fa: no bobogesu fi afae afae hamobeba: le, Bolo amola Banaba: se, da sese asigilai Gode Ea hawa: hamomusa: gini ilegei dagoi. Ela da amo asigilai ilia hou defele ba: loba, ela da ha: i mae nawane, Hina Gode da ilegei dunu amo fidima: ne, Ema sia: ne gadosu.
24 Și după ce au trecut prin Pisidia, au venit la Pamfilia.
Ela da Bisidia soge golili baligili, Ba: mafilia sogega doaga: i.
25 Și după ce au predicat cuvântul în Perga, au coborât în Atalia.
Amo soge ganodini ela da Gode Sia: amo Bega moilai ganodini olelelalu, asili, A:dalaia moilaiga doaga: i.
26 Și de acolo au navigat spre Antiohia, de unde fuseseră încredințați harului lui Dumnezeu pentru lucrarea pe care au împlinit-o.
Amo yolesili, ela foga ahoasu dusagai amo ganodini fila heda: le bu A: dioge moilaiga doaga: i. Amo moilaiga, musa: Yesu Ea fa: no bobogesu dunu da ela hawa: hamomu amo Gode da Ea hahawane dogolegele iasu hou amoga fidima: ne, ilia da musa: sia: ne gadoi. Amo hawa: hamosu da wali dagoiwane ba: i.
27 Și după ce au venit și au adunat biserica, le-au istorisit tot ce făcuse Dumnezeu cu ei și cum a deschis neamurilor ușa credinței.
Ela da A: dioge moilaiga doaga: loba, Yesu Ea fa: no bobogesu dunu huluane da ela sia: nababeba: le, gilisi. Ela da Gode da elama hou hamoi amola Dienadaile dunu da dafawaneyale dawa: ma: ne, Gode da logo doasi dagoi, amo sia: ne iasu olelei.
28 Și au rămas acolo cu discipolii nu puțin timp.
Amalalu ela da Yesu Ea fa: no bobogesu fi dunu ilima eso bagohame sigi esalu.
