Faptele 13
1 Și erau în biserica ce era în Antiohia, anumiți profeți și învățători, precum: Barnaba și Simeon, chemat Niger, și Luciu din Cirene și Manaen, care fusese crescut cu Irod, tetrarhul, și Saul.
Antiok gv gvrja hoka ka nyijwk vdwv okv tamsarnv vdwv meego doonyato: Barnabas, Saimeon (Yakianv vla minto), Lusias (Sairene lokv), Manaen (Herod gobunor gv lvkobv sochakunam), okv Sol.
2 Pe când serveau ei Domnului și posteau, Duhul Sfânt a spus: Puneți-mi deoparte deopotrivă pe Barnaba și Saul pentru lucrarea la care i-am chemat.
Bunu Ahtu gv kanam nama rilapala okv dvmatvngma bv yikdungla doori lo, bunua Darwknv Dowv minto, “Ngo gvbv Barnabas la Sol bunyia akusubv vngmuto, ngoogv gokla kanam nama bunua rimudubv.”
3 Și după ce au postit și s-au rugat și au pus mâinile peste ei, i-au trimis.
Bunu dvmatvngma bv yikdungto okv kumtoku, bunugv laakv bunua lakpv tola okv bunua vngmu toku.
4 Așa că aceștia, fiind trimiși de Duhul Sfânt, au plecat la Seleucia; și de acolo au navigat până la Cipru.
Darwknv Dow gv kanam la vngmukunam lokv, Barnabas okv Sol Seleukia lo vngtoku okv svpwbv dula Saipras bokpin lo vnglwkto.
5 Și când au ajuns la Salamis, au predicat cuvântul lui Dumnezeu în sinagogile iudeilor; și îl aveau și pe Ioan ca servitor.
Vdwlo bunu Salamis hoka vngchi kunamv, bunu Pwknvyarnv gv doina Jius kumkunaamlo japji toku. Bunu Jon Marknyi bunugv riku lo rigvto ridur riadubv.
6 Și când traversau insula până la Pafos, au găsit un anumit vrăjitor, un profet fals, un iudeu al cărui nume era Bar-Isus;
Bunu bokpin mvnwng nga vngbola Papos lo vnglwkto, hoka bunu tagohinv ako aminv Bar-Jisu, vnamgo paami sito, hv Jius nyi go nyijwk akobv minsunv.
7 Care era cu proconsulul Sergius Paulus, un bărbat prevăzător; care a chemat pe Barnaba și pe Saul și dorea să audă cuvântul lui Dumnezeu.
Hv bokpin gv gobunor gv ajin bv rito, Sergius Paulusnyi chinvpanv gubv rito. Gobunor angv Barnabas nyila Solnyi vkvgvlo gokcho lwkto ogulvgavbolo ninyia Pwknvyarnv gv doina tvvnwngto.
8 Dar Elima, vrăjitorul, (fiindcă așa este numele lui prin interpretare) li s-a împotrivit, căutând să întoarcă pe proconsul de la credință.
Vbvritola tagohinv Elimas (ho vv Grik amin minam) bunu mvnwng am kaanwng mabv rito rinyingriruto, ninyi Gobunornyi mvngjwng moma dubv rikwto.
9 Atunci Saul, (care este și Pavel) fiind umplut de Duhul Sfânt și uitându-se cu atenție la el,
Vbvrikunamv Sol— nyika Paul vla chinya kunam—Darwknv Dowv aakunamv; hv tagohinv nga kaagap chinchila kaato
10 A spus: O, tu plin de toată viclenia și de toată ticăloșia, copil al diavolului, dușman a toată dreptatea, nu vei înceta tu să pervertești căile drepte ale Domnului?
okv minto, “No uyu gv kuunyilo! No alvnv ogumvnwng gv nyirunyimak kv. No alvmabv gwngnamrungnam am gvnv okv no Ahtu gv jvjv nga mvvnam gubv rimu dubv lokia rikwnv!
11 Și acum, iată, mâna Domnului este peste tine și vei fi orb, nevăzând soarele un timp. Și îndată a căzut peste el ceață și întuneric; și se învârtea căutând pe cineva să îl conducă de mână.
Ahtu gv laakv no gvlo vjak laklure; no nyikching riku okv alu gv loung nga meego kaapa mabv ririku.” Vjakgobv Elimas gv nyiklo kanv ngv jing mvlwkto, okv ninyi vngdubv vngtvto nyigonv ninyigv laak am gakbwng tvla vnggv labv vla riakarto.
12 Atunci, proconsulul, când a văzut ce s-a făcut, a crezut, fiind înmărmurit de doctrina Domnului.
Vdwlo gobunor angv um kaapv kudw hv mvngjwng toku; Ahtu gv lvgabv tamsarnama tvvla hv kairungbv lamngapatoku.
13 Și după ce Pavel și cei cu el au ridicat ancora din Pafos, au venit la Perga, în Pamfilia; și Ioan, plecând de la ei, s-a întors la Ierusalim.
Paul okv ninyigv ajin mvnwng ngv Papos lokv Pampilia pamtv bv Parga lo svpw bv raplwk toku, hoka Jon Mark bunua kayupikula Jerusalem bv vngkur toku.
14 Și după ce ei au plecat din Perga, au venit la Antiohia, în Pisidia, și au intrat în sinagogă în ziua de sabat și au șezut.
Bunu Parga lokv vngraptoku okv Pisidia gv Antiok lo vngchi toku, okv bunu Jius doonu alulo kumkunaam arwng aalaku okv dootung nyatoku.
15 Și după citirea legii și a profeților, conducătorii sinagogii au trimis la ei, spunând: Bărbați și frați, dacă este în voi vreun cuvânt de îndemnare pentru popor, spuneți.
Moses gv Pvbv nga okv nyijwk vdwgv lvkpv nama um puri riro kochingso, Jius kumkunaam gv nyigam vdwv bunua gaam go milwkto: “Ajin vdwv, nonu nyi vdwa doin tamsarkinu gaam go doodu bolo mintokv vla ngonu mvngdu.”
16 Atunci Pavel s-a sculat și, făcând semn cu mâna, a spus: Bărbați ai Israelului și voi care vă temeți de Dumnezeu, ascultați.
Paul dakrab dvla, ninyigv laakv ijodvla, okv minrap toku: “Israel ajin vdwa okv soka Jentail vdwa yvv Pwknvyarnvnyi kumdunv: nga tvvriato!
17 Dumnezeul acestui popor, al lui Israel, a ales pe părinții noștri și a înălțat poporul când locuiau ca străini în țara Egiptului, și cu un braț înalt i-a condus afară din acesta.
Israel nyi vdwgv Pwknvyarnv ngonugv abuapa vdwa dartoku okv nyi vdwa kainv mooku gubv mvtoku Ijipt lo bunugv nyen pakbubv rila doori lo. Pwknvyarnv gv kainv jwkrw lokv bunua Ijipt loka agum naalin toku,
18 Și timp de aproape patruzeci de ani le-a suferit purtările în pustie.
okv anying champi gubv bunua chokrimookulo Hv saktv toku.
19 Și după ce a nimicit șapte națiuni în țara Canaanului, le-a împărțit țara acelora prin sorți.
Pwknvyarnv Kanaan gwngda lo diringmooku kanwgo mvyakmvchak tvla okv ninyigv nyi vdwa mookuatu bv mvtoku.
20 Și după aceea, le-a dat judecători pe durata a aproape patru sute cincizeci de ani, până la Samuel, profetul.
So mvnwng si anying lvngpi gula chamngu gobv ritoku. “Soogv kochingso ninyi bunua nyi kiyahakya nvgobv jitoku Samuel nyijwk gv dootv madvbv.
21 Și apoi au dorit un împărat; și Dumnezeu le-a dat pe Saul, fiul lui Chiș, un bărbat din tribul lui Beniamin, pe durata a patruzeci de ani.
Okv vdwlo bunu dvbv lo ako jibvkv vla koonamv, Pwknvyarnv bunua Binjamin haalung lokv Kis gv kuunyilo Solnyi, bunugv dvbv bv anying champi gubv singmuto.
22 Și după ce l-a înlăturat, l-a ridicat pentru ei pe David să fie împăratul lor; căruia i-a și adus mărturie și a spus: L-am găsit pe David, al lui Isai, un bărbat după inima mea, care va împlini toată voia mea.
Kochingso ninyia rimu kuma namv, Pwknvyarnv Dabidnyi bunugv dvbv bv mvtoku. So si ogugonyi Pwknvyarnv ninyia minamv: ‘Ngo paapvku Jesse gv kuunyilo Dabid ngoogv haang lo mvnglwknam nyi gobv rido, ngo ogugo mvngpvdw ninyia um mvnwng nga riji nvgobv riyinvpv.’
23 Din sămânța acestuia, Dumnezeu, conform promisiunii, a ridicat lui Israel un Salvator, pe Isus;
O Jisu, Dabid gv husi lokv, yvvnyi Pwknvyarnv Israel nyi vdwgv ringlinnv gubv, ninyia mvtoku ninyigv milvla mimpv nam lokv.
24 Când, înaintea venirii lui, Ioan predicase botezul pocăinței întregului popor al lui Israel;
Jisu ninyigv ridung nga ritam madvbv, Jon Israel gv nyi mvnwng nga japkar choto ho nonugv rimur lokv nonu lintokv okv baptisma laato kukv vla.
25 Și pe când Ioan își împlinea alergarea, spunea: Cine presupuneți că sunt eu? Eu nu sunt acela. Dar, iată, vine unul după mine, ale cărui sandale din picioare nu sunt demn să le dezleg.
Okv Jon ninyigv risvvngsv nga rinya svlv bv rire hoka, hv nyi vdwa minto, ‘Nonuno nga yvv vla mvngdu? Nonugv kaaria la doonam angv vv makv. Vbvritola tvvriato! Hv ngoogv koching lo aadungdu, okv ngo vbv alvka yama ninyigv lvkiam ngaka ninyigv lvchu loka pilin dubvka rinyuma.’
26 Bărbați și frați, fii din stirpea lui Avraam și oricare dintre voi care vă temeți de Dumnezeu, vouă vă este trimis cuvântul acestei salvări.
“Israel gv ngoogv ajin vdw, Abraham gv husi vdwa, okv soka Jentail mvnwng ngv yvv Pwknvyarnvnyi kumdudw: soogv turnam gv doin sum ngonugv lvgabv jilwk jipvnv!
27 Fiindcă toți cei ce locuiesc în Ierusalim și conducătorii lor nu l-au cunoscut, și vocile profeților care sunt citite în fiecare sabat, le-au împlinit, condamnându-l.
Jerusalem lo doonv nyi vdwv okv bunua rigvnv vdwvka ho Jisunyi ringnvbaanv ngvkv vla chimato, Doonu alu lokia nyijwk vdwgv gaam ngaka puri rilin jinam aka chinv kaama. Vjvlodvbv Jisunyi miyakaya tola bunu nyijwk vdwgv gaam yanga jvjvbv limuyato.
28 Și cu toate că nu au găsit nicio vină de moarte în el, totuși i-au cerut lui Pilat ca el să fie ucis.
Okv bunu ninyia mvki dubv gaam mimbwk svgo dooma jvka, bunu Pilatnyi ninyia mvkito vla kooto.
29 Și după ce au împlinit tot ce era scris despre el, l-au luat jos de pe lemn și l-au pus într-un mormânt.
Okv kochingso bunu ogumvnwng nga ritoku ho Darwknv kitap lo ninyigv lvkwng lo minam nga, bunu ninyia daapo gvnga jolu toku okv ninyia nyibung arwngbv lwktoku.
30 Dar Dumnezeu l-a înviat dintre morți;
Vbvritola Pwknvyarnv ninyia sikunvnga turkur motoku,
31 El a fost văzut multe zile de cei ce au urcat cu el din Galileea la Ierusalim, care sunt martorii lui pentru popor.
okv alu aw gobv yvvbunu ninyigv lvkobv Galili lokv Jerusalem bv vngming gvnv nga kaapa kotoku. Bunu mvnwng ngv sijv Israel nyi vdwgvbv ninyigv lvgabv ririamiria nvgu bv rinya dukunv.
32 Și noi vă predicăm vești îmbucurătoare, că promisiunea făcută pentru părinți,
Okv ngonu mvnwng ngv sika nonu gvbv alvnv yunying nga bvnglwk jitv dunv: Pwknvyarnv ogugo ngonugv abuapa vdwa minpvnam nga hv ritv hinvkv, hv vjakka ngonu gvbvka um rilin jipvku, yvvbunudw bunugv husi bv ripvkudw, Jisunyi sikunvnga singdu kubv mvto kula. Mirimimpak lo baanyi nvnv lo minam jvbv, ‘No ngoogv kuunyilo; silu ngo noogv Abu bv riduku.’
33 A împlinit-o Dumnezeu față de noi, copiii lor, în aceea că a înviat pe Isus, precum și este scris în psalmul al doilea: Tu ești Fiul meu, astăzi te-am născut.
34 Iar pentru că l-a înviat dintre morți, să nu se mai întoarcă la putrezire, a spus astfel: Vouă vă voi da îndurările sigure ale lui David.
Okv so si Pwknvyarnv ninyia sinam lokv turkur mooku nambv minto, vdwloka nyibung arwng lo yalwk mabvka: ‘Ngo nonuam Dabidnyi milvnam darwknv okv jvjvrungbv boktalwkjire.’
35 De aceea și spune în alt psalm: Nu vei da pe Sfântul tău să vadă putrezirea.
Svbvka hv borgu nvlo mindu, ‘No noogv jwkjwkvrwk rungnv pakbu nga nyibung arwnglo yaamin momare.’
36 Fiindcă David, după ce a servit propriei sale generații prin voia lui Dumnezeu, a adormit și a fost adăugat lângă părinții săi și a văzut putrezirea;
Dabid Pwknvyarnv gv mvngnama ninyigv ridwlo ritoku, okv vbvrikunamv hv sitoku, abuapa vdwgv lvkobv sima ritoku, okv ninyigv ayakv nyibunglo yaalwk toku.
37 Dar el, pe care Dumnezeu l-a înviat, nu a văzut putrezire.
Vbvritola Pwknvyarnv gv sikunvnga turkur mookunam angv gvlo so si riku mato.
38 Să vă fie cunoscut așadar, bărbați și frați, că prin acesta vă este predicată iertarea păcatelor;
Ngonu nonua chinmu nvpv mvngdu ngoogv Israel ajin vdwa, Jisu gv lokv rimur vdwa mvngnga jikunam gv doina nonua japji toku; Moses gv Pvbv jinam lokv nonua rimur loka topunyuma nama topu jiriku yvvdw ninyia mvngjwng dukunv.
39 Și prin el, toți care cred sunt declarați drepți din toate lucrurile, din care nu puteți fi declarați drepți prin legea lui Moise.
40 De aceea păziți-vă ca nu cumva să vină peste voi ce este spus în profeți:
Vbvrikunamv, hima sulakv ogulvgavbolo nyijwk vdwgv minamv nonu gvlo rilwk madubv:
41 Priviți disprețuitorilor și minunați-vă și pieriți, pentru că eu lucrez o lucrare în zilele voastre, o lucrare pe care nicidecum nu o veți crede, chiar dacă cineva v-o relatează.
‘Kaatoka, nonu nyarjikaunv vdwv! Lamrwpalaka okv silakuka! Ngo silu ogugo ridung dunv si vkvnv ogugo nonu mvngjwng mare, vdwlo nyigonv nonua alvbv mintam jida jvka!’”
42 Și după ce iudeii au plecat din sinagogă, neamurile l-au implorat ca aceste cuvinte să le fie predicate în sabatul următor.
Paul la okv Barnabas bunyi Jius kumkunaam lokv lindung rilo, nyi vdwv bunua lvko aakur dvla aainvgv bunugv Doonu alu lo okv bunua soogv lvgabv sum kaiyabv minjilabv vla mintoku.
43 Și după ce adunarea s-a împrăștiat, mulți dintre iudeii și prozeliții religioși i-au urmat pe Pavel și pe Barnaba, care, vorbindu-le, i-au convins să continue în harul lui Dumnezeu.
Kochingso nyi vdwgv kvbadopam lokv vngpinvngyin rikulo, Paul la Barnabas bunyi gv kochingbv Jius okv Jentail Judaism lo aalwkla rikunv vdw vkv achialv bv vngming gvvto. Apostol vdwv bunua japtoku okv Pwknvyarnv gv anyuaya lo alvbv doobwng runglaka vla mintvmiru toku.
44 Și în următorul sabat, s-a adunat aproape întreaga cetate să audă cuvântul lui Dumnezeu.
Bunugv Doonu alu akonvnga banggu gv nyichar mvnwng ngv Ahtu gv gaam nga tvvbv aakum nyato.
45 Dar când iudeii au văzut mulțimile, s-au umplut de invidie și vorbeau împotriva celor spuse de Pavel, contrazicând și blasfemiind.
Vdwlo Jius vdwv nyipam am kaapv kudw, bunu mvnwng ngv kaakbriak nyato; Paul gv japnama bunu ridwkrikuto okv ninyia nyarjitari toku.
46 Atunci Pavel și Barnaba au vorbit cutezător și au spus: Era necesar ca întâi să vă fie vorbit vouă cuvântul lui Dumnezeu; dar, văzând că îl dați la o parte și vă judecați nedemni de viața veșnică, iată, ne întoarcem la neamuri. (aiōnios g166)
Vbvritola Paul la Barnabas bunyi busukano kaakumabv japrapto: “Pwknvyarnv gv gaama ho nonu gvlo japcho jidubv ripvkv. Vbvritola nonu um toasula okv turbwngnv singnama paanyu manv gubv mvngsu dvnv bolo ngonu nonua kayupikula Jentail nyi vdwlo vngriku. (aiōnios g166)
47 Fiindcă așa ne-a poruncit Domnul [spunând]: Te-am pus să fii o lumină a neamurilor, ca să fii pentru salvare până la marginile pământului.
So si Ahtu ngonua gamki pvjinamv: ‘Ngo nonua Jentail vdwgv lvgabv loung gubv mvpvnv, ogulvgavbolo nyiamooku gv nyi vdwv turnama paadu kubv.’”
48 Și când neamurile au auzit s-au bucurat și glorificau cuvântul Domnului; și toți câți au fost rânduiți la viață eternă au crezut. (aiōnios g166)
Vdwlo Jentail vdwv sum tvvpa kunam gula, bunu mvnwng ngv himpu pulaku okv Ahtu gv doina umbonyikv mvngtoku; okv yvvbunu ninyia turbwngnv singnam lo darlin pvkudw bunu mvngjwng nvgobv ritoku. (aiōnios g166)
49 Și cuvântul Domnului a fost proclamat prin toată regiunea.
Ahtu gv gaamv ho mooku mvnwng lo dupwng kartoku.
50 Dar iudeii au stârnit pe femeile religioase și de cinste și pe cei mai de seamă bărbați ai cetății și au stârnit persecuție împotriva lui Pavel și Barnaba și i-au scos din ținuturile lor.
Vbvritola Jius vdwv pamtv gv Jius nyiga vdwa mivrmimbam la jokkumrikum motoku okv Jentail anvnyimv kaibv rigvnv vdwv yvv Pwknvyarnvnyi kumnvjonv vdwv. Bunu Paul okv Barnabas bunyia yalungyachung durab toku okv bunugv mooku loka bunua charlin toku.
51 Dar ei și-au scuturat praful de pe picioarele lor împotriva lor și au venit la Iconia.
Apostol vdwv bunua rinyingriru dunv vla bunugv lvchu gv pvmar am mvkak supi kula bunu Ikonium mooku bv vnglintoku.
52 Și discipolii erau umpluți cu bucurie și cu Duhul Sfânt.
Antiok lo doonyabu mvngjwngnv mvnwng lo Darwknv Dow lokv okv achialvbv himpu nyatoku.
