Faptele 13

1 Și erau în biserica ce era în Antiohia, anumiți profeți și învățători, precum: Barnaba și Simeon, chemat Niger, și Luciu din Cirene și Manaen, care fusese crescut cu Irod, tetrarhul, și Saul.

Tahmaa hoi patukkungnawk loe, Antiok vangpui ih kricabu pum-im thungah oh o, Barnabas, Niger, tiah kawk o ih Simeon, Cyrene vangpui ih Lucius, Manen (anih loe prae ahap ukkung Herod hoi nawnto kaqoeng ampui ah oh) hoi Saul cae doeh oh o.

2 Pe când serveau ei Domnului și posteau, Duhul Sfânt a spus: Puneți-mi deoparte deopotrivă pe Barnaba și Saul pentru lucrarea la care i-am chemat.

Angraeng ih tok to sak o moe, buh a zah o naah, toksak han Ka kawk ih baktih toengah, Barnabas hoi Saul to Kai hanah pahoe oh, tiah Kacai Muithla mah thuih.

3 Și după ce au postit și s-au rugat și au pus mâinile peste ei, i-au trimis.

Nihcae loe buhzah hoiah lawkthuih o, nihnik nuiah bankoeng pae o moe, nihnik to patoeh o.

4 Așa că aceștia, fiind trimiși de Duhul Sfânt, au plecat la Seleucia; și de acolo au navigat până la Cipru.

Nihnik loe Kacai Muithla mah patoeh ih baktih toengah, Silucia ah caeh hoi tathuk moe, to ahmuen hoiah Cyprus ah palong hoiah a caeh hoi.

5 Și când au ajuns la Salamis, au predicat cuvântul lui Dumnezeu în sinagogile iudeilor; și îl aveau și pe Ioan ca servitor.

Salamis vangpui a phak hoi naah, Judahnawk ih Sineko ah Sithaw lok to a thuih hoi: nihnik bomkung ah oh hanah, Johan doeh caeh toeng.

6 Și când traversau insula până la Pafos, au găsit un anumit vrăjitor, un profet fals, un iudeu al cărui nume era Bar-Isus;

Tui mah takui ih prae hoiah a caeh o poe, Paphos phak o naah loe Barjesu, tiah ahmin kaom, tahmaa ah kangsah, miklet kop, Judah kami maeto a hnuk o:

7 Care era cu proconsulul Sergius Paulus, un bărbat prevăzător; care a chemat pe Barnaba și pe Saul și dorea să audă cuvântul lui Dumnezeu.

anih loe prae ukkung Sergia Paula khaeah oh, prae ukkung loe palungha kami ah oh, anih loe Sithaw lok thaih han koeh pongah, Barnaba hoi Saul to kawk.

8 Dar Elima, vrăjitorul, (fiindcă așa este numele lui prin interpretare) li s-a împotrivit, căutând să întoarcă pe proconsul de la credință.

Toe prae ukkung mah tanghaih tawnh han ai ah, (miklet kop, tiah ahmin kaom, ) Elima mah nihnik ih lok to aek.

9 Atunci Saul, (care este și Pavel) fiind umplut de Duhul Sfânt și uitându-se cu atenție la el,

To naah Paul, tiah kawk ih Saul loe Kacai Muithla hoiah koi, miklet kop kami to mikpakhrip ai ah a khet moe,

10 A spus: O, tu plin de toată viclenia și de toată ticăloșia, copil al diavolului, dușman a toată dreptatea, nu vei înceta tu să pervertești căile drepte ale Domnului?

alinghaih, sethaih boih hoiah kakoi, nang taqawk caa, toenghaih hmuennawk boih ih misa, katoeng Angraeng ih loklam hoiah kami loklam nam khraengsakhaih tok to na toengh mak ai maw?

11 Și acum, iată, mâna Domnului este peste tine și vei fi orb, nevăzând soarele un timp. Și îndată a căzut peste el ceață și întuneric; și se învârtea căutând pe cineva să îl conducă de mână.

Khenah, Angraeng ih ban na nuiah oh, mik na maeng ueloe, khotue nasetto thungah maw loe ni aengh to na hnu mak ai, tiah a naa. Akra ai ah tamai hoi khoving to anih nuiah krak; to naah ban hoi zaeh hanah anih mah kaminawk to pakrong.

12 Atunci, proconsulul, când a văzut ce s-a făcut, a crezut, fiind înmărmurit de doctrina Domnului.

Prae ukkung mah to hmuen to hnuk naah, tanghaih tawnh, Angraeng ih patukhaih hmuen nuiah a dawnrai.

13 Și după ce Pavel și cei cu el au ridicat ancora din Pafos, au venit la Perga, în Pamfilia; și Ioan, plecând de la ei, s-a întors la Ierusalim.

Pawl hoi angmah ih ampuinawk loe Paphos vangpui hoi Pamphylia prae thungah kaom Perga vangpui ah caeh o: Johan mah to ahmuen hoiah nihcae to Jerusalem ah amlaem taak ving.

14 Și după ce ei au plecat din Perga, au venit la Antiohia, în Pisidia, și au intrat în sinagogă în ziua de sabat și au șezut.

Nihcae loe Perga hoiah Pesidia prae, Antiok ah caeh o, Sabbath niah loe Sineko ah caeh o moe, anghnut o.

15 Și după citirea legii și a profeților, conducătorii sinagogii au trimis la ei, spunând: Bărbați și frați, dacă este în voi vreun cuvânt de îndemnare pentru popor, spuneți.

Kaalok hoi tahmaanawk ih cabu to kroek o pacoengah, Sineko ukkungnawk mah nihcae khaeah, nawkamyanawk, thapaekhaih lokthuih han om nahaeloe, a thuih o hanah, kami to patoeh moe, thaih o sak.

16 Atunci Pavel s-a sculat și, făcând semn cu mâna, a spus: Bărbați ai Israelului și voi care vă temeți de Dumnezeu, ascultați.

Pawl loe angdoet tahang moe, kaminawk boih ban payangh thuih pacoengah, Israel kaminawk hoi Sithaw zii kaminawk, ka lok hae tahngai oh:

17 Dumnezeul acestui popor, al lui Israel, a ales pe părinții noștri și a înălțat poporul când locuiau ca străini în țara Egiptului, și cu un braț înalt i-a condus afară din acesta.

hae Israel kaminawk ih Sithaw mah aicae ampanawk to qoih moe, Izip prae thungah angvin ah a oh o naah, nihcae to tapom tahang, a thacakhaih ban hoiah nihcae to prae thung hoiah tacawt haih.

18 Și timp de aproape patruzeci de ani le-a suferit purtările în pustie.

Saning quipalito thung praezaek ah nihcae to a khetzawn.

19 Și după ce a nimicit șapte națiuni în țara Canaanului, le-a împărțit țara acelora prin sorți.

Anih mah Kanaan prae thung ih acaeng taruktonawk to pazawk moe, prae to nihcae khaeah qawk ah pazet.

20 Și după aceea, le-a dat judecători pe durata a aproape patru sute cincizeci de ani, până la Samuel, profetul.

To pacoengah tahmaa Samuel dung karoek to, saning cumvai pali, pangato thung lokcaekkungnawk khaeah a paek.

21 Și apoi au dorit un împărat; și Dumnezeu le-a dat pe Saul, fiul lui Chiș, un bărbat din tribul lui Beniamin, pe durata a patruzeci de ani.

To pacoengah nihcae mah siangpahrang to hnik o, to pongah Benjamin acaeng thung hoiah Kish capa Saul to a paek, anih mah saning quipalito thung uk.

22 Și după ce l-a înlăturat, l-a ridicat pentru ei pe David să fie împăratul lor; căruia i-a și adus mărturie și a spus: L-am găsit pe David, al lui Isai, un bărbat după inima mea, care va împlini toată voia mea.

Anih mah Saul to pahnawt pacoengah, David to nihcae ih siangpahrang ah a suek pae; David kawng pongah, Kaimah ih palung baktiah kaom, Jesse capa David to ka hnuk boeh, anih mah ni saksak han ka koeh ih hmuen to akoepsak tih, tiah a thuih.

23 Din sămânța acestuia, Dumnezeu, conform promisiunii, a ridicat lui Israel un Salvator, pe Isus;

Hae kami ih atii thung hoiah Sithaw mah Israel kaminawk khaeah lokkamhaih sak baktih toengah, Pahlongkung, Jesu to a paek:

24 Când, înaintea venirii lui, Ioan predicase botezul pocăinței întregului popor al lui Israel;

anih angzo ai naah, Johan mah Israelnawk boih khaeah dawnpakhuem tuinuemhaih kawng to thuih pae.

25 Și pe când Ioan își împlinea alergarea, spunea: Cine presupuneți că sunt eu? Eu nu sunt acela. Dar, iată, vine unul după mine, ale cărui sandale din picioare nu sunt demn să le dezleg.

A sak ih tok pacoeng tom naah Johan mah, kai loe mi kawbaktih kami ah maw na poek o? Kai loe Anih to na ai ni. Khenah, ka hnukah angzo kami Maeto oh, kai loe Anih ih khokpanai khram pae han mataeng doeh kam cuk ai, tiah a naa.

26 Bărbați și frați, fii din stirpea lui Avraam și oricare dintre voi care vă temeți de Dumnezeu, vouă vă este trimis cuvântul acestei salvări.

Nawkamyanawk, Abraham ih caa hoi nangcae thungah kaom Sithaw zii kaminawk, nangcae khaeah hae pahlonghaih lok hae patoeh boeh.

27 Fiindcă toți cei ce locuiesc în Ierusalim și conducătorii lor nu l-au cunoscut, și vocile profeților care sunt citite în fiecare sabat, le-au împlinit, condamnându-l.

Jerusalem vangpui ah kaom kaminawk hoi nihcae ukkungnawk mah, Anih to panoek o ai, Sabbath ni kruekah a kroek o ih tahmaanawk ih lok doeh thaih o kop ai, Anih zae nethaih rang hoiah tahmaanawk mah thuih o ih lok to nihcae mah akoep o sak boeh.

28 Și cu toate că nu au găsit nicio vină de moarte în el, totuși i-au cerut lui Pilat ca el să fie ucis.

Nihcae loe Anih duek han khoek to zaehaih hnu o ai, toe Anih to hum hanah Pilat khaeah a hnik o.

29 Și după ce au împlinit tot ce era scris despre el, l-au luat jos de pe lemn și l-au pus într-un mormânt.

Tarik ih Anih thuihhaih lok boih loe nihcae mah akoep o sak boeh, thinglam hoiah a lak o moe, Anih to taprong ah aphum o.

30 Dar Dumnezeu l-a înviat dintre morți;

Toe Sithaw mah Anih to duekhaih thung hoiah pathawk let:

31 El a fost văzut multe zile de cei ce au urcat cu el din Galileea la Ierusalim, care sunt martorii lui pentru popor.

Kalili hoi Jerusalem ah Anih hoi nawnto kacaeh kaminawk mah loe ni paroeai thungah Anih to hnuk o, nihcae loe kaminawk han hnukung ah oh o.

32 Și noi vă predicăm vești îmbucurătoare, că promisiunea făcută pentru părinți,

To pongah aicae ampanawk khaeah Sithaw mah paek ih lokkamhaih, kahoih tamthanglok to nangcae khaeah kang thuih o.

33 A împlinit-o Dumnezeu față de noi, copiii lor, în aceea că a înviat pe Isus, precum și este scris în psalmul al doilea: Tu ești Fiul meu, astăzi te-am născut.

Sithaw mah a caa ah kaom aicae khaeah, Jesu pathawk lethaih to akoepsak boeh; Saam Cabu hnetto pongah doeh, Nang loe Ka Capa ni, nang loe vaihniah kang tapenh, tiah tarik ih oh.

34 Iar pentru că l-a înviat dintre morți, să nu se mai întoarcă la putrezire, a spus astfel: Vouă vă voi da îndurările sigure ale lui David.

Sithaw mah duekhaih thung hoiah anih pathawk let naah, vaihi kaqong thungah amlaem let mak ai boeh, tiah a thuih: David khaeah ka suek ih kacak palungnathaih lok to kang paek o han, tiah a thuih.

35 De aceea și spune în alt psalm: Nu vei da pe Sfântul tău să vadă putrezirea.

Kalah Saam Cabu pongah loe, Nangmah ih kaciim kami to natuek naah doeh na qongsak mak ai, tiah thuih let bae.

36 Fiindcă David, după ce a servit propriei sale generații prin voia lui Dumnezeu, a adormit și a fost adăugat lângă părinții săi și a văzut putrezirea;

Sithaw koehhaih baktiah David loe angmah ih adung thung Sithaw ih tok to sak moe, a duek; anih loe ampanawk khaeah aphum o, anih ih takpum loe amro.

37 Dar el, pe care Dumnezeu l-a înviat, nu a văzut putrezire.

Toe Sithaw mah pathawk let ih kami loe amro ai.

38 Să vă fie cunoscut așadar, bărbați și frați, că prin acesta vă este predicată iertarea păcatelor;

To pongah nawkamyanawk, hae kami rang hoiah zae tahmenhaih nangcae khaeah taphong boeh, tito panoek oh.

39 Și prin el, toți care cred sunt declarați drepți din toate lucrurile, din care nu puteți fi declarați drepți prin legea lui Moise.

Mosi ih kaalok hoiah toenghaih to hnu thai ai, toe anih rang hoiah loe tangcaanawk boih mah toenghaih to hnuk o.

40 De aceea păziți-vă ca nu cumva să vină peste voi ce este spus în profeți:

Acoe oh, to tih ai nahaeloe tahmaanawk mah thuih ih lok to nangcae nuiah phak moeng tih;

41 Priviți disprețuitorilor și minunați-vă și pieriți, pentru că eu lucrez o lucrare în zilele voastre, o lucrare pe care nicidecum nu o veți crede, chiar dacă cineva v-o relatează.

Khen oh, nangcae kami khet patoek kaminawk, dawnrai oh loe, anghmaa angtaa oh: na hing o thung tok ka sak, to tiah sak ih tok to kami maeto mah na thui o cadoeh na tang o thai mak ai, tiah thuih ih lok to nangcae nuiah pha o sak hmah, tiah a naa.

42 Și după ce iudeii au plecat din sinagogă, neamurile l-au implorat ca aceste cuvinte să le fie predicate în sabatul următor.

Judahnawk ih Sineko hoi tacawt o pacoengah, Gentelnawk mah to kawng to hmabang ih Sabbath niah, nihcae khae thuih let hanah tahmenhaih hnik o.

43 Și după ce adunarea s-a împrăștiat, mulți dintre iudeii și prozeliții religioși i-au urmat pe Pavel și pe Barnaba, care, vorbindu-le, i-au convins să continue în harul lui Dumnezeu.

Amkhuenghaih boeng pacoengah, Judahnawk hoi Judah bokhaih thungah angqoi kaminawk loe Paul hoi Barnaba hnukah bang o: nihnik mah Sithaw tahmenhaih thungah oh o poe hanah, lokthuih pae hoi.

44 Și în următorul sabat, s-a adunat aproape întreaga cetate să audă cuvântul lui Dumnezeu.

Hmabang ih Sabbath ni phak let naah doeh, Sithaw lok to tahngaih hanah, vangpui thung ih kapop kaminawk angzoh o.

45 Dar când iudeii au văzut mulțimile, s-au umplut de invidie și vorbeau împotriva celor spuse de Pavel, contrazicând și blasfemiind.

Toe Judahnawk mah kaminawk to hnuk o naah, uthaih palung hoiah koi o, Paul mah thuih ih loknawk to aek o moe, kasae a thuih o.

46 Atunci Pavel și Barnaba au vorbit cutezător și au spus: Era necesar ca întâi să vă fie vorbit vouă cuvântul lui Dumnezeu; dar, văzând că îl dați la o parte și vă judecați nedemni de viața veșnică, iată, ne întoarcem la neamuri. (aiōnios g166)

To pacoengah Paul hoi Barnabas loe misahoihaih hoiah nihcae khaeah lokthuih pae hoi, Sithaw lok loe nangcae khaeah thuih o hmaloe han oh: toe nangcae mah na pahnawt o moe, nangmacae hoi nangmacae to dungzan hinghaih hoi kamcuk ai ah na poek o pongah, khenah, kaihnik loe Gentelnawk khaeah kang qoi hoi boeh. (aiōnios g166)

47 Fiindcă așa ne-a poruncit Domnul [spunând]: Te-am pus să fii o lumină a neamurilor, ca să fii pentru salvare până la marginile pământului.

Angraeng mah kaihnik khaeah hae tiah lok a thuih; long boeng khoek to pahlonghaih sin hanah, nanghnik loe Gentelnawk aanghaih ah kang ohsak boeh, tiah thuih, tiah a naa.

48 Și când neamurile au auzit s-au bucurat și glorificau cuvântul Domnului; și toți câți au fost rânduiți la viață eternă au crezut. (aiōnios g166)

Gentelnawk mah to lok to thaih o naah, anghoe o moe, Angraeng ih lok to pakoeh o; dungzan hinghaih hnuk hanah pahoe ih kaminawk boih mah tang o. (aiōnios g166)

49 Și cuvântul Domnului a fost proclamat prin toată regiunea.

Angraeng ih lok loe to prae thung boih ah amthang.

50 Dar iudeii au stârnit pe femeile religioase și de cinste și pe cei mai de seamă bărbați ai cetății și au stârnit persecuție împotriva lui Pavel și Barnaba și i-au scos din ținuturile lor.

Toe Judahnawk mah Sithaw kazom kami, araengh kasang nongpatanawk hoi vangpui thung ih ukkungnawk to pacuek moe, Pawl hoi Barnabas to pacaekthlaek sak, nihnik to angmacae prae thung hoiah a haek o.

51 Dar ei și-au scuturat praful de pe picioarele lor împotriva lor și au venit la Iconia.

To pongah nihnik mah nihcae koeh ai ih hmuen amtuengsak hanah, akhok pong ih maiphu to takhoek hoi thuih moe, Ikonium vangpui ah a caeh hoi taak.

52 Și discipolii erau umpluți cu bucurie și cu Duhul Sfânt.

Hnukbang kaminawk loe anghoehaih hoi Kacai Muithla hoiah koi o.