Faptele 10
1 Iar în Cezareea era un anumit bărbat cu numele Corneliu, un centurion din cohorta numită Italiana,
Pamuji wa Kaisalia kwavili na mundu mmonga liina laki Kolineli, mwene avi mkulu wa manjolinjoli va chikundi chechikemelewa “Msambi wa Italia.”
2 Devotat și care se temea de Dumnezeu cu toată casa lui, care dădea multe milostenii poporului și se ruga neîncetat lui Dumnezeu.
Mwene avi mundu mbwina, mwene pamonga na lukolo lwaki voha vamuyupayi Chapanga. Ahengayi mambu gamahele ga kuvatangatila vangangu va Vayawudi na kumuyupa Chapanga magono goha.
3 El a văzut lămurit, cam pe la ora a noua a zilei, într-o viziune, un înger al lui Dumnezeu intrând la el și spunându-i: Corneliu.
Ligono limonga lukumbi lwa saa tisa ya muhi awene maono hotohoto, Mtumu wa kunani kwa Chapanga akumbwelela na kumjovela, “Kolineli!”
4 Și când s-a uitat atent la el, i s-a făcut teamă și a spus: Ce este, Doamne? Iar el i-a spus: Rugăciunile tale și milosteniile tale au urcat spre amintire înaintea lui Dumnezeu.
Kolineli akamlolokesa takataka cha wogohi Mtumu wa kunani kwa Chapanga yula, ndi akamkota “Chivii kyani Bambu?” Mtumu wa kunani kwa Chapanga akamyangula, “Chapanga ayuwini kumuyupa kwaku na aganisiwi na kuvatangatila kwaku vangangu ndi akukumbwiki.
5 Și acum trimite bărbați la Iafo și cheamă pe Simon, al cărui nume este [și] Petru;
Hinu, uvatumayi vandu ku Yopa vakamtola mundu mmonga liina laki Simoni. Ndi mewa ikemelewa Petili.
6 El găzduiește cu un anume Simon, un tăbăcar, a cărui casă este lângă mare; acesta îți va spune ce ar trebui să faci.
Mwene ndi myehe munyumba ya Simoni, mundu mweitendelekela vindu vya chikumba. Nyumba yaki yivii pamuhana ya nyanja.”
7 Și după ce a plecat îngerul care i-a vorbit lui Corneliu, el a chemat pe doi din servitorii casei sale și pe un soldat devotat, dintre cei care îl serveau continuu;
Mtumu wa kunani kwa Chapanga yula peawukili, Kolineli akavakemela vatumisi vavili va nyumba na mmonga wa manjolinjoli vaki mweakumyidakila Chapanga.
8 Și după ce le-a istorisit toate, i-a trimis la Iafo.
Peavadandaulili mambu goha gegahumalili, akavatuma ku Yopa.
9 Și a doua zi, pe când aceștia călătoreau și se apropiau de cetate, Petru a urcat pe acoperișul casei să se roage, cam pe la ora a șasea,
Chilau yaki, lukumbi lwa saa sita ya muhi, vandu avo vadatu mulugendu lwavi, papipi kuhika ku Yopa, Petili akakwela kunani ya nyumba kumuyupa Chapanga.
10 Și i s-a făcut foame foarte tare și a dorit să mănânce; dar pe când pregăteau aceștia, el a căzut în extaz,
Njala yamvinili, akanogela kulya. Nambu chakulya pachatendelekewayi mwene akalola maono.
11 Și a văzut cerul deschis și un fel de vas, coborând la el, ca și cum ar fi fost o pânză mare legată la cele patru colțuri și lăsată pe pământ;
Awene kunani kwa Chapanga kudinduliwi na chindu ngati shuka yivaha yihuluswa pahi, kuni yikamuliwi pandi zoha mcheche za mulima.
12 În care erau toate felurile de patrupede ale pământului și sălbăticiuni și târâtoare și păsări ale văzduhului.
Na mugati ya shuka yila mwavi hinyama ndalindali, hinyama ya magendelu mcheche na hinyama yeyilandala pamulima na videge vyevimbululuka.
13 Și a venit la el o voce: Petre, scoală-te, ucide și mănâncă.
Akayuwana lwami lukumjovela, “Petili, yimuka hinja na ulyayi.”
14 Dar Petru a spus: Nicidecum, Doamne, pentru că niciodată nu am mâncat vreun lucru profan sau necurat.
Nambu Petili akamyangula, “Lepi Bambu! Nene katu niwonjili lepi chindu chochoha changayidakiliwa kulya.”
15 Și vocea a venit din nou la el, a doua oară: Ce a curățit Dumnezeu, nu considera profan.
Nambu lwami lula lukamuyila kavili, “Lukamjovela vindu vyeaviyidakiliwi na Chapanga kulya, kotoka kuvikelamela vihakau.”
16 Iar aceasta s-a făcut de trei ori; și vasul a fost luat din nou la cer.
Lijambu lila lahengiki mala zidatu, kangi shuka yivaha yila yikawuyiswa kanyata kunani kwa Chapanga.
17 Și în timp ce Petru era nedumerit în sine, ce ar putea să însemne viziunea ce o văzuse, atunci, iată, bărbații care fuseseră trimiși de Corneliu cercetaseră, privind casa lui Simon, și stăteau în picioare înaintea porții,
Petili peavi akona ikangasa maono gala mana yaki kyani, hinu vandu vala vevatumwili na Kolineli pevamanyiswi nyumba ya Simoni, vakahika pamlyangu.
18 Și strigau și întrebau dacă Simon, care era numit Petru, era găzduit acolo.
Vakahodisa kwa lwami, “Vakakota kuvya kuna myehe mweitama apa ikemiwa Simoni Petili?”
19 În timp ce Petru se gândea la viziune, Duhul i-a spus: Iată, te caută trei bărbați.
Petili pealinga kuhololela mana ya maono gala, Mpungu Msopi akamjovela, “Yuwanila! Vavi vandu vadatu vakukulonda.
20 Scoală-te așadar, coboară-te și du-te cu ei, neîndoindu-te de nimic, pentru că eu i-am trimis.
Huluka kanyata na ulongosana nawu kuhamba changali mtahu, muni nene ndi mwenivatumili.”
21 Atunci Petru a coborât la bărbații care au fost trimiși la el, de la Corneliu; și a spus: Iată, eu sunt cel pe care îl căutați; care este motivul pentru care ați venit aici?
Hinu, Petili akahuluka pahi, akavajovela vandu vala, “Mwemukunilonda ndi nene. Ndava kyani munibwelili?”
22 Iar ei au spus: Centurionul Corneliu, un bărbat drept și care se teme de Dumnezeu și cu mărturie bună prin toată națiunea iudeilor, a fost înștiințat de Dumnezeu printr-un înger sfânt să trimită după tine să vii acasă la el și să audă cuvinte de la tine.
Vene vakamyangula, atitumili “Kolineli mkulu wa manjolinjoli, mundu mbwina, mweakumuyupa Chapanga, itopeswa na Vayawudi. Ajoviwi na mtumu wa Kunani kwa Chapanga akumgongolela kunyumba yaki, muni ayuwana chochoha chila cheukumjovela.”
23 Atunci el i-a chemat înăuntru și i-a găzduit. Și a doua zi Petru a plecat împreună cu ei, și unii frați din Iafo l-au însoțit.
Petili akavakemela mugati mula, akavapela pandu pa kugona kilu yila. Chilau yaki, Petili akatumbula lugendu pamonga nawu. Vamsadika vangi vevatamayi ku Yopa vakalongosana.
24 Și a doua zi au intrat în Cezareea. Și Corneliu îi aștepta și a chemat la un loc rudele lui și prietenii apropiați.
Ndi pamalau yaki vakahika pamuji wa Kaisalia. Kolineli avi mukuvalindila mwene na vanalukolo lwaki pamonga na vankozi veavagongolili.
25 Și pe când intra Petru, Corneliu, întâmpinându-l, a căzut la picioarele lui și [i] s-a închinat.
Petili peavi mukuyingila Kolineli akahamba kumkumbatila cha uganu, akamfugamila mumagendelu gaki akamgundamila.
26 Dar Petru l-a ridicat, spunând: Scoală-te; eu însumi tot om sunt.
Nambu Petili akamuyinula, akamjovela, “Yima, muni nene namundu ngati veve.”
27 Și pe când vorbea cu el, a intrat și a găsit pe mulți care erau adunați.
Petili na Kolineli viyingila mugati, kuni vilongela ndi vavakolili vandu vamahele vakonganiki.
28 Și le-a spus: Voi știți că nu este legiuit pentru un bărbat iudeu să se alăture, sau să vină la unul din altă națiune; dar Dumnezeu mi-a arătat să nu numesc niciun om profan sau necurat.
Petili akavajovela, “Mwavene mmanyi hotohoto, kuvya Myawudi abesiwi na malagizu kwa njila ya kumuyupa Chapanga yaki kutangatilana na mundu angali kuvya Myawudi, amala kumgendela nambu Chapanga anilangisi nene kuvya nakuyidakiliwa kumkemela mundu yoyoha iganikiwa lepi amala mhakau.
29 Din această cauză am venit fără împotrivire, îndată ce s-a trimis după mine; de aceea întreb, cu ce scop ați trimis după mine?
Ndava ya yeniyo, pamwakanikemili nibweli changali mtahu. Hinu munijovela munikemelili kyani?”
30 Și Corneliu a spus: Acum patru zile posteam până la ora aceasta; și la ora nouă mă rugam în casa mea și iată, un bărbat în haine strălucitoare a stat în picioare înaintea mea,
Kolineli akayangula, “Magono gadatu gamumbele, lukumbi lwa saa tisa ya muhi, nene navi muchumba changu kumuyupa Chapanga. Chigafula namuwene mundu mweawalili nyula zezing'asima neju, ayimili palongolo yangu,
31 Și a spus: Corneliu, rugăciunea ta este ascultată și milosteniile tale au fost amintite înaintea lui Dumnezeu.
anijovili, Kolineli! Chapanga ayuwini chewiyupa pamonga na teta zaku kwa vangangu.
32 Trimite așadar la Iafo și cheamă aici pe Simon, al cărui nume este Petru; acesta este găzduit în casa lui Simon, un tăbăcar, lângă mare; când vine el, îți va vorbi.
Hinu uvatuma vandu vahamba ku Yopa, vakamkemela mundu mmonga liina laki Simoni mweikemelewa mewa Petili. Mwenuyo avili kunyumba ya Simoni, mundu mweitendelekela vindu vya chikumba, nyumba yaki yivii pamumhana ya nyanja.
33 De aceea îndată am trimis la tine; și tu ai făcut bine că ai venit. Acum așadar, noi suntem toți prezenți înaintea lui Dumnezeu, să auzim toate lucrurile care îți sunt poruncite de Dumnezeu.
Ndi kanyata navatumili vajumbi kwaku, wamwene ukitili chabwina kubwela. Tavoha apa tivii palongolo ya Chapanga, ndava ya kukuyuwanila chindu chochoha cheakulagizi Bambu utijovela.”
34 Atunci Petru [și]-a deschis gura și a spus: În adevăr înțeleg că Dumnezeu nu este părtinitor;
Kangi Petili akatumbula kujova, “Hinu nimanyili kuvya Chapanga ibagula lepi.
35 Ci în fiecare națiune, cel ce se teme de el și lucrează dreptate, este acceptat la el.
Nambu mundu yeyoha mumulima mweiyupa na kuhenga gakumganisa Chapanga yati iyidakiliwa namwene.
36 Cuvântul pe care Dumnezeu l-a trimis copiilor lui Israel, predicând pacea prin Isus Cristos, (acesta este Domn al tuturor),
Umanyili ujumbi wula Chapanga weavapelekili vandu va ku Isilaeli, ikokosa Lilovi la Bwina lelileta uteke kwa njila ya Yesu Kilisitu mwene ndi Bambu wa voha.
37 Acel cuvânt, voi îl știți, a fost proclamat prin toată Iudeea și a început din Galileea, după botezul pe care Ioan l-a predicat;
Mwavene mumanyili lijambu lelahumalili pamulima woha wa Vayawudi kutumbula ku Galilaya Yohani peamali kukokosa ndava ya ubatizu.
38 Cum Dumnezeu a uns pe Isus din Nazaret cu Duhul Sfânt și cu putere; el care umbla făcând bine și vindecând pe toți cei ce erau asupriți de diavolul, pentru că Dumnezeu era cu el.
Mwimanya kuvya Chapanga cheamhagwili Yesu wa ku Nazaleti, ndi akammemesa Mpungu Msopi na kumpela makakala. Chapanga avi pamonga nayu, mwene ahambili kila pandu kuhenga gabwina na kuvalamisa vandu voha vevang'aiswi na Setani.
39 Și noi suntem martori ai tuturor lucrurilor pe care le-a făcut deopotrivă în țara iudeilor și în Ierusalim; pe acesta l-au ucis atârnându-[l] pe lemn.
Tavete tagawene mambu goha geagahengili pamulima wa Vayawudi na muji wa ku Yelusalemu. Vamkomili na kumvamba munjila ya msalaba.
40 Pe el, Dumnezeu l-a înviat a treia zi și i-a dat să fie cunoscut,
Nambu Chapanga amyukisi pagamaliki magono gadatu kuhuma kwa vevafwili. Akaloleka hotohoto,
41 Nu întregului popor, ci martorilor aleși dinainte de Dumnezeu, nouă, care am mâncat și băut cu el după ce a înviat dintre morți.
awonikini lepi kwa vandu voha, nambu kwa tete ndu tetamali kuhaguliwi na Chapanga kuvya vetagawene. Ndi tete vetalili na kunywelela pamonga nayu peamali kuyuka kwaki.
42 Și ne-a poruncit să predicăm poporului și să adeverim că el este cel care a fost rânduit de Dumnezeu Judecătorul celor vii și celor morți.
Atilagazili kuvakokosela vandu voha Lilovi la Bwina na kuvajovela kuvya mwene ndi mweahaguliwi na Chapanga, kuvya mhamula wa vandu vevavili mumi na vandu vevafwili.
43 Toți profeții îi aduc mărturie, că prin numele lui, oricine crede în el va primi iertarea păcatelor.
Vamlota voha va Chapanga vijova ndava yaki kuvya mundu yoyoha mweakumsadika Yesu, yati ilekekeswa kumbudila Chapanga, paliina laki.”
44 În timp ce Petru vorbea încă aceste cuvinte, Duhul Sfânt a căzut peste toți cei ce auzeau cuvântul.
Petili pavi akona ilongela malovi ago, Mpungu Msopi akavahelelela vandu voha vevayuwanila ujumbi wula.
45 Și cei ai circumciziei care credeau, câți au venit cu Petru, au fost înmărmuriți, că și peste neamuri a fost turnat darul Duhului Sfânt,
Vayawudi vamsadika vevabweli pamonga na Petili kuhuma ku Yopa, vakangisi kulola Chapanga avamemisi njombi ya Mpungu Msopi vandu vangali Vayawudi.
46 Fiindcă îi auzeau vorbind în limbi și preamărind pe Dumnezeu. Atunci Petru a răspuns:
Muni vavayuwini vilongela kwa muluga za chiyehe kuni vakumulumbalila Chapanga. Kangi Petili akajova,
47 Poate cineva să oprească apa, ca aceștia, care au primit Duhul Sfânt ca și noi, să nu fie botezați?
“Vandu ava vampokili Mpungu Msopi ngati tete. Wu, avi mundu yoyoha, mweakuvabesa vakotoka kubatiziwa na manji?”
48 Și le-a poruncit să fie botezați în numele Domnului. Atunci i-au cerut să rămână câteva zile.
Ndi akalagiza vabatiziwa kwa uhotola wa Yesu Kilisitu, kangi vakamuyupa Petili atama nawu magono nunuyu.
