2 Samuel 1
1 Acum, s-a întâmplat după moartea lui Saul, după ce David s-a întors de la măcelul amaleciților și David locuise două zile în Țiclag;
After the death of Saul, David returned from the slaughter of the Amalekites and stayed in Ziklag two days.
2 S-a întâmplat chiar a treia zi, că, iată, un om a ieșit din tabără de la Saul cu hainele sfâșiate și cu pământ pe capul său; și a fost astfel, că după ce a venit la David, a căzut la pământ și s-a prosternat.
On the third day a man with torn clothes and dust on his head arrived from Saul’s camp. When he came to David, he fell to the ground to pay him homage.
3 Și David i-a spus: De unde vii? Iar el i-a spus: Din tabăra lui Israel am scăpat.
“Where have you come from?” David asked. “I have escaped from the Israelite camp,” he replied.
4 Și David i-a zis: Ce s-a întâmplat? Spune-mi, te rog. Și el a răspuns că poporul a fugit de la bătălie și mulți din popor au căzut de asemenea și au murit; și Saul și Ionatan, fiul său, au murit și ei.
“What was the outcome?” David asked. “Please tell me.” “The troops fled from the battle,” he replied. “Many of them fell and died. And Saul and his son Jonathan are also dead.”
5 Și David a spus tânărului care îi spusese aceste lucruri: Cum știi tu că Saul și Ionatan, fiul său, sunt morți?
Then David asked the young man who had brought him the report, “How do you know that Saul and his son Jonathan are dead?”
6 Și tânărul care îi spusese a zis: Cum treceam din întâmplare pe muntele Ghilboa, iată, Saul se rezema pe sulița sa; și, iată, care și călăreți îl urmăreau necontenit.
“I happened to be on Mount Gilboa,” he replied, “and there was Saul, leaning on his spear, with the chariots and the cavalry closing in on him.
7 Și când s-a uitat înapoia lui, m-a văzut și m-a chemat. Și eu am răspuns: Iată-mă.
When he turned around and saw me, he called out and I answered, ‘Here I am!’
8 Și mi-a spus: Cine ești? Iar eu i-am zis: Sunt amalecit.
‘Who are you?’ he asked. So I told him, ‘I am an Amalekite.’
9 El mi-a spus din nou: Stai în picioare, te rog, asupra mea și ucide-mă, pentru că m-a cuprins chinul, deoarece viața mea este încă întreagă în mine.
Then he begged me, ‘Stand over me and kill me, for agony has seized me, but my life still lingers.’
10 Astfel că am stat asupra lui și l-am ucis, pentru că eram sigur că nu ar fi trăit după cădere; și am luat coroana care era pe capul lui și brățara care era pe brațul lui și le-am adus aici domnului meu.
So I stood over him and killed him, because I knew that after he had fallen he could not survive. And I took the crown that was on his head and the band that was on his arm, and I have brought them here to my lord.”
11 Atunci David și-a apucat hainele și le-a rupt; și tot astfel toți bărbații care erau cu el;
Then David took hold of his own clothes and tore them, and all the men who were with him did the same.
12 Și au jelit și au plâns și au postit până seara, pentru Saul și pentru Ionatan, fiul său, și pentru poporul DOMNULUI și pentru casa lui Israel, deoarece căzuseră prin sabie.
They mourned and wept and fasted until evening for Saul and his son Jonathan, and for the people of the LORD and the house of Israel, because they had fallen by the sword.
13 Și David a spus tânărului care îi spusese aceste lucruri: De unde ești? Iar el a răspuns: Sunt fiul unui străin, un amalecit.
And David inquired of the young man who had brought him the report, “Where are you from?” “I am the son of a foreigner,” he answered. “I am an Amalekite.”
14 Și David i-a spus: Cum nu te-ai temut să îți întinzi mâna să nimicești pe unsul DOMNULUI?
So David asked him, “Why were you not afraid to lift your hand to destroy the LORD’s anointed?”
15 Și David a chemat pe unul dintre tineri și a spus: Du-te aproape și aruncă-te asupra lui. Și l-a lovit încât el a murit.
Then David summoned one of the young men and said, “Go, execute him!” So the young man struck him down, and he died.
16 Și David i-a spus: Sângele tău fie asupra capului tău, pentru că gura ta a mărturisit împotriva ta, spunând: Am ucis pe unsul DOMNULUI.
For David had said to the Amalekite, “Your blood be on your own head because your own mouth has testified against you, saying, ‘I killed the LORD’s anointed.’”
17 Și David a plâns cu această plângere pentru Saul și pentru Ionatan, fiul său;
Then David took up this lament for Saul and his son Jonathan,
18 (De asemenea le-a cerut să învețe pe copiii lui Iuda folosirea arcului; iată, aceasta este scrisă în cartea lui Iașar.)
and he ordered that the sons of Judah be taught the Song of the Bow. It is written in the Book of Jashar:
19 Frumusețea lui Israel este ucisă pe înălțimile tale; cum au căzut cei puternici!
“Your glory, O Israel, lies slain on your heights. How the mighty have fallen!
20 Nu spuneți în Gat, nu vestiți pe străzile din Ascalon; ca nu cumva să se bucure fiicele filistenilor, ca nu cumva fiicele celor necircumciși să triumfe.
Tell it not in Gath; proclaim it not in the streets of Ashkelon, lest the daughters of the Philistines rejoice, and the daughters of the uncircumcised exult.
21 Voi munți din Ghilboa, să nu fie rouă, nici să nu fie ploaie peste voi, nici câmpuri de ofrande, pentru că acolo scutul celor puternici este aruncat cu nemernicie, scutul lui Saul, ca și cum nu ar fi fost uns cu untdelemn.
O mountains of Gilboa, may you have no dew or rain, no fields yielding offerings of grain. For there the shield of the mighty was defiled, the shield of Saul, no longer anointed with oil.
22 De la sângele celor uciși, de la grăsimea celor puternici, arcul lui Ionatan nu se întorcea înapoi și sabia lui Saul nu se întorcea goală.
From the blood of the slain, from the fat of the mighty, the bow of Jonathan did not retreat, and the sword of Saul did not return empty.
23 Saul și Ionatan erau de iubit și plăcuți în viețile lor și în moartea lor nu au fost despărțiți; erau mai iuți decât acvilele, erau mai tari decât leii.
Saul and Jonathan, beloved and delightful in life, were not divided in death. They were swifter than eagles, they were stronger than lions.
24 Voi fiice ale lui Israel, plângeți pe Saul, care v-a îmbrăcat în purpură, cu desfătări, care a pus ornamente de aur pe hainele voastre.
O daughters of Israel, weep for Saul, who clothed you in scarlet and luxury, who decked your garments with ornaments of gold.
25 Cum sunt căzuți cei puternici în mijlocul bătăliei! O, Ionatan, tu ai fost ucis pe înălțimile tale.
How the mighty have fallen in the thick of battle! Jonathan lies slain on your heights.
26 Sunt tulburat pentru tine, fratele meu Ionatan; foarte plăcut îmi erai; minunată a fost iubirea ta pentru mine, întrecând iubirea femeilor.
I grieve for you, Jonathan, my brother. You were delightful to me; your love to me was extraordinary, surpassing the love of women.
27 Cum au căzut cei puternici și armele de război au pierit!
How the mighty have fallen and the weapons of war have perished!”
