2 Samuel 3

1 Acum, a fost război lung între casa lui Saul și casa lui David; dar David creștea din ce în ce mai tare, iar casa lui Saul slăbea din ce în ce mai mult.

Na he roa te pakanga i waenganui o te whare o Haora me te whare o Rawiri: a ko Rawiri i kaha haere, ko te whare ia o Haora i ngoikore haere.

2 Și lui David i s-au născut fii în Hebron; și întâiul său născut a fost Amnon, din Ahinoam izreelita;

A i whanau etahi tama ma Rawiri ki Heperona: ko Amanono tana matamua, na Ahinoama Ietereeri;

3 Și al doilea al său, Chileab, din Abigail carmelita, soția lui Nabal; și al treilea, Absalom, fiul lui Maaca, fiica lui Talmai, împăratul Gheșurului;

Ko Kireapa ano tana tuarua, na Apikaira wahine a Napara Karameri; ko Apoharama te tuatoru, he tama na Maaka tamahine a Taramai kingi o Kehuru;

4 Și al patrulea, Adonia, fiul lui Haghita; și al cincilea, Șefatia, fiul lui Abital;

Na ko Aronia te tuawha, he tama na Hakiti; a ko Hepatia te tuarima, he tama na Apitara;

5 Și al șaselea, Itream, prin Egla, soția lui David. Aceștia i s-au născut lui David în Hebron.

Ko Itireama te tuaono, na Ekera wahine a Rawiri. I whanau enei ki a Rawiri ki Heperona.

6 Și s-a întâmplat, în timp ce era război între casa lui Saul și casa lui David, că Abner s-a întărit pentru casa lui Saul.

A i te mea e whawha ana te whare o Haora ki te whare o Rawiri, na ka mea a Apanere i a ia ano kia kaha i roto i te whare o Haora.

7 Și Saul avea o concubină, al cărei nume era Rițpa, fiica lui Aia; și Iș-Boșet i-a spus lui Abner: Pentru ce ai intrat la concubina tatălui meu?

Na he wahine iti ta Haora i mua, ko Ritipa te ingoa, he tamahine na Aia: na ka mea a Ihipohete ki a Apanere, He aha koe i haere ai ki roto, ki te wahine a toku papa?

8 Atunci Abner s-a înfuriat foarte tare din cauza cuvintelor lui Iș-Boșet și a spus: Sunt eu un cap de câine, eu, care împotriva lui Iuda, arăt bunătate în această zi casei lui Saul, tatăl tău, fraților săi și prietenilor săi și nu te-am dat în mâna lui David, ca să mă acuzi astăzi de o greșeală referitor la această femeie?

Katahi ka mura rawa te riri o Apanere i nga kupu a Ihipohete, ka mea, He upoko kuri koia ahau no Hura? e atawhai nei ahau i tenei ra i te whare o Haora, o tou papa, i ona teina, i ona whanaunga, kihai hoki i tuku i a koe ki te ringa o Rawiri, heo i e whakahe nei koe i ahau inaianei mo tenei wahine.

9 Astfel să facă Dumnezeu lui Abner și încă mai mult dacă nu îi voi face, precum a jurat DOMNUL lui David;

Kia meatia tenei e te Atua ki a Apanere, me etahi atu mea ano, ki te kahore ahau e mea i tena ki a Rawiri, pera i ta Ihowa i oati ai ki a ia;

10 De a muta împărăția de la casa lui Saul și de a întemeia tronul lui David peste Israel și peste Iuda, de la Dan până la Beer-Șeba.

Hei whakawhiti atu i te kingitanga i te whare o Haora, hei whakapumau hoki i te torona o Rawiri i roto i a Iharaira, i roto i a Hura, mai i Rana a Peerehepa atu ana.

11 Iar Iș-Boșet nu i-a putut răspunde lui Abner niciun cuvânt înapoi, deoarece se temea de el.

A kihai i taea e ia te whakahoki kupu ki a Apanere, i wehi hoki ia i a ia.

12 Și Abner a trimis mesageri la David din partea lui, spunând: A cui este țara? Spunând de asemenea: Fă o alianță cu mine și, iată, mâna mea va fi cu tine, pentru a-ți aduce tot Israelul la tine.

Na ka unga karere a Apanere ki a Rawiri, he mea nana ake, hei ki atu, No wai te whenua? hei mea hoki, Whakaritea tau kawenata ki ahau, nana, ko toku ringa hoki ki a koe hei mea i a Iharaira katoa kia anga ki a koe.

13 Iar el a spus: Bine, voi face alianță cu tine; dar un singur lucru cer de la tine, și acesta este: Să nu îmi vezi fața, decât dacă îmi aduci întâi pe Mical, fiica lui Saul, când vii să îmi vezi fața.

Na ka mea tera, E pai ana; me whakarite kawenata ahau ki a koe: kotahi ano ia taku mea e tono ai ahau i a koe, ara e kore koe e kite i toku mata, ki te kahore e kawea mai e koe a Mikara tamahine a Haora, ina haere mai koe kia kite i toku mata.

14 Și David a trimis mesageri la Iș-Boșet, fiul lui Saul, spunând: Dă-mi pe soția mea Mical, cu care m-am logodit pentru o sută de prepuțuri ale filistenilor.

I unga karere ano a Rawiri ki a Ihipohete tama a Haora, hei mea, Homai taku wahine a Mikara i taumautia e ahau maku ki nga kiri matamata kotahi rau o nga Pirihitini.

15 Și Iș-Boșet a trimis și a luat-o de la soțul ei, de la Paltiel, fiul lui Laiș.

Na ka unga tangata a Ihipohete ki te tango i a ia i tana tahu i a Paratiere tama a Raihi.

16 Și soțul ei a mers cu ea plângând în urma ei până la Bahurim. Atunci Abner i-a spus: Du-te, întoarce-te. Și el s-a întors.

I haere tahi ano tana tahu i a ia, me te tangi haere i muri i a ia, a tae noa ki Pahurimi. Na ka mea a Apanere ki a ia, Haere, e hoki. A hoki ana ia.

17 Și Abner a avut un cuvânt cu bătrânii lui Israel, spunând: Ați căutat în trecut ca David să fie împărat peste voi;

Na ka korero a Apanere ki nga kaumatua o Iharaira, ka mea, I rapu koutou i a Rawiri i mua ake nei hei kingi mo koutou.

18 De aceea acum faceți aceasta, pentru că DOMNUL a vorbit despre David, spunând: Prin mâna servitorului meu David, voi salva pe poporul meu Israel din mâna filistenilor și din mâna tuturor dușmanilor săi.

Na, tena ra; ko ta Ihowa korero hoki tenei mo Rawiri, i ki ai, Ma te ringa o Rawiri o taku pononga e whakaora ai ahau i taku iwi i a Iharaira i roto i te ringa o nga Pirihitini, i roto hoki i te ringa o o ratou hoariri katoa.

19 Și Abner a vorbit de asemenea în urechile lui Beniamin; și Abner a mers de asemenea să vorbească în urechile lui David la Hebron tot ce părea bun lui Israel și ce părea bun întregii case a lui Beniamin.

A i korero ano a Apanere ki nga taringa o Pineamine; i haere ano a Apanere, a korerotia ana e ia ki nga taringa o Rawiri i Heperona nga mea katoa e pai ana ki te titiro a Iharaira, ki te titiro ano a te whare katoa o Pineamine.

20 Astfel, Abner a venit la David la Hebron și douăzeci de bărbați cu el. Și David i-a făcut lui Abner și oamenilor care erau cu el un ospăț.

Heoi ka haere a Apanere ki a Rawiri ki Heperona, e rua tekau hoki tangata ona hoa. A tukua ana e Rawiri he hakari ma Apanere ratou ko ona hoa.

21 Și Abner i-a spus lui David: Mă voi ridica și voi merge și voi aduna tot Israelul la domnul meu, împăratul, ca ei să facă alianță cu tine și ca tu să domnești peste tot ce dorește inima ta. Și David l-a trimis pe Abner; și el a mers în pace.

Na ka mea a Apanere ki a Rawiri, Ka whakatika ahau, ka haere, a ka huihui mai i a Iharaira katoa ki toku ariki, ki te kingi; a ma ratou e whakarite kawenata ki a koe, a hei kingi koe mo nga mea katoa e hiahia ai tou wairua. Na tukua atu ana a Ap anere e Rawiri, a haere marie ana ia.

22 Și, iată, servitorii lui David și Ioab s-au întors de la urmărirea unei cete înarmate și au adus o mare pradă cu ei; iar Abner nu era cu David în Hebron, pentru că îl trimisese și el plecase în pace.

Na ko te haerenga mai o nga tangata a Rawiri ratou ko Ioapa i te whai taua, he nui ano nga taonga i kawea mai e ratou: ko Apanere ia kahore i a Rawiri i Heperona; i tukua atu hoki ia, a haere marie ana.

23 Când Ioab și toată oștirea care era cu el s-au întors, i-au spus lui Ioab, zicând: Abner, fiul lui Ner, a venit la împărat și el l-a trimis și a plecat în pace.

A, no te taenga mai o Ioapa ratou ko tana ope katoa, ka korerotia te korero ki a Ioapa, I haere mai a Apanere tama a Nere ki te kingi; a tukua atu ana ia e ia, a haere marie ana ia.

24 Atunci Ioab a intrat la împărat și a spus: Ce ai făcut? Iată, Abner a venit la tine, de ce l-ai trimis și el a plecat?

Na ka haere a Ioapa ki te kingi, a ka mea, He mahi aha tenei au? Nana, i haere mai a Apanere ki a koe: he aha ia i tukua atu ai e koe, a kua haere noa atu ia?

25 Tu îl cunoști pe Abner, fiul lui Ner, că a venit să te înșele și să cunoască ieșirea și intrarea ta și să cunoască tot ceea ce faci.

E mohio ana koe ki a Apanere tama a Nere; i haere mai ia ki te tinihanga i a koe, kia mohio ai ia ki tou haerenga atu, ki tou haerenga mai, kia mohio ai hoki ki nga mea katoa e mea ai koe.

26 Și după ce Ioab a ieșit de la David, a trimis mesageri după Abner, care l-au adus înapoi de la fântâna Sira; dar David nu știa aceasta.

Na ka puta a Ioapa ki waho i te aroaro o Rawiri, a unga tangata ana ki te whai i a Apanere, a whakahokia mai ana ia e ratou i te puna i Hiraha; ko Rawiri ia kihai i mohio.

27 Și când Abner s-a întors la Hebron, Ioab l-a luat deoparte la poartă pentru a-i vorbi în ascuns, și acolo l-a lovit sub a cincea coastă, încât el a murit, pentru sângele lui Asael, fratele său.

A, i te hokinga mai o Apanere ki Heperona, i a ia ano i te kuwaha, ka kawea ia e Ioapa ki tahaki; i mea kia ata korero ki a ia. Na patua ana ia i reira i te kopu, mate rawa, mo nga toto hoki o Atahere, o tona teina.

28 Și după aceasta, când David a auzit, a spus: Eu și împărăția mea suntem nevinovați înaintea DOMNULUI pentru totdeauna de sângele lui Abner, fiul lui Ner;

A, no te rongonga o Rawiri i muri iho, ka mea, Kahore he hara oku, o toku kingitanga, i nga toto o Apanere tama a Nere i te aroaro o Ihowa a ake ake.

29 Acesta să cadă pe capul lui Ioab și al întregii case a tatălui său; și să nu lipsească din casa lui Ioab vreunul care are o scurgere, sau care este un lepros, sau care se sprijină în toiag, sau care cade prin sabie, sau care este lipsit de pâine.

Waiho kia tau iho ki runga ki te matenga o Ioapa, ki runga hoki i te whare katoa o tona papa: kaua hoki e kore i roto i te whare o Ioapa, tetahi i te mate rere, i te repera, i te whakawhirinaki ki te tokotoko, i te hinga i te hoari, i te kore ta ro ranei.

30 Astfel Ioab și Abișai, fratele său, au ucis pe Abner, deoarece el ucisese pe fratele lor, Asael, la Gabaon în bătălie.

Heoi patua iho a Apanere e Ioapa raua ko Apihai, ko tona teina, hei utu mo to raua teina, mo Atahere, i whakamatea nei e ia ki Kipeono i te tatauranga.

31 Și David i-a spus lui Ioab și întregului popor care era cu el: Rupeți-vă hainele și încingeți-vă cu pânză de sac și jeliți înaintea lui Abner. Și împăratul David însuși urma sicriul.

Na ka mea a Rawiri ki a Ioapa ratou ko tona nuinga katoa, Haea o koutou kakahu, whitikiria hoki he kakahu taratara ki a koutou, ka tangi ai ki a Apanere. I haere ano a Kingi Rawiri i muri i te amo.

32 Și l-au îngropat pe Abner în Hebron; și împăratul și-a ridicat vocea și a plâns la mormântul lui Abner; și tot poporul a plâns.

Na ka tanumia a Apanere ki Heperona, a ka puaki te reo o te kingi, tangi ana i te urupa o Apanere; i tangi ano te iwi katoa.

33 Și împăratul a plâns pentru Abner și a spus: A murit Abner precum moare un prost?

Na ka waiata apakura te kingi ki a Apanere, ka mea, Kia rite koia ki te matenga o te wairangi, te mate o Apanere?

34 Mâinile tale nu erau legate, nici picioarele tale puse în cătușe; precum cade un om înaintea oamenilor stricați, astfel ai căzut tu. Și tot poporul a plâns din nou pentru el.

Kihai ou ringa i herea, kihai ou waewae i paiherea ki te rahiri: rite tonu tou hinganga ki te hinganga o te tangata i te aroaro o nga tamariki o te kino. I tangi ano te iwi katoa ki a ia.

35 Și când tot poporul a venit să îl facă pe David să mănânce mâncare pe când era încă ziuă, David a jurat, spunând: Astfel să îmi facă Dumnezeu și încă mai mult, dacă voi gusta pâine sau orice altceva, până când soarele apune.

Na ka haere mai te iwi katoa ki te mea i a Rawiri kia kai i te mea e awatea ana ano. Na ka oati a Rawiri, ka mea, Kia meatia mai tenei e te Atua ki ahau, me etahi atu mea ano, ki te pa ahau ki te taro, ki tetahi atu mea ranei, i te mea kahore an o i to noa te ra.

36 Și tot poporul a observat aceasta și le-a plăcut, la fel cum tot ce făcea împăratul plăcea întregului popor.

Na ka mohio te iwi katoa, a pai tonu ki ta ratou titiro; pera tonu me nga mea katoa i meatia e te kingi, he pai kau ki te titiro a te iwi katoa.

37 Fiindcă tot poporul și tot Israelul au înțeles în acea zi că nu a fost de la împărat să ucidă pe Abner, fiul lui Ner.

Na ka matau te iwi katoa ratou ko Iharaira katoa i taua ra ehara i te kingi nana i mea kia whakamatea a Apanere tama a Nere.

38 Și împăratul a spus servitorilor săi: Nu știți că un prinț și un mare om a căzut în această zi în Israel?

I mea hoki te kingi ki ana tangata, Kahore ianei koutou i matau, he rangatira, he tangata nui, kua hinga nei inaianei i roto i a Iharaira?

39 Și eu sunt slab în această zi, deși sunt uns împărat și acești oameni, fiii Țeruiei, sunt prea tari pentru mine; DOMNUL va răsplăti făcătorului de rău după stricăciunea lui.

Ko ahau hoki, ahakoa i whakawahia hei kingi, iwikore ana i tenei ra; he maro rawa moku enei tangata, nga tama a Teruia. Kia rite ki tana kino ta Ihowa utu ki te kaimahi o te kino.