< 2 Samuel 17 >
1 Mai mult, Ahitofel i-a spus lui Absalom: Lasă-mă acum să aleg douăsprezece mii de bărbați și mă voi ridica și îl voi urmări pe David în această noapte;
Ayitofeli alobaki na Abisalomi: — Nakopona mibali nkoto zomi na mibale mpe nakolanda Davidi na pokwa ya lelo.
2 Și voi veni peste el când el este obosit și cu mâinile slăbite și îl voi înspăimânta; și tot poporul care este cu el va fugi; și voi lovi doar pe împărat;
Nakobundisa ye tango makasi na ye ekosila mpe nzoto na ye ekolemba; nakoyeisa mobulu epai na ye, mpe wana bato nyonso oyo bazali elongo na ye bakokima, ngai nakoboma ye mokonzi tango akotikala ye moko;
3 Și voi aduce tot poporul înapoi la tine; bărbatul pe care tu îl cauți este ca și întoarcerea tuturor; astfel tot poporul va fi în pace.
mpe nakozongisa bato nyonso epai na yo. Kufa ya moto oyo ozali koluka elakisi kozonga ya bato nyonso! mpe bato nyonso bakozala na kimia.
4 Și spusa a plăcut lui Absalom mult și tuturor bătrânilor lui Israel.
Makanisi oyo emonanaki ya sembo na miso ya Abisalomi mpe ya bampaka nyonso ya Isalaele.
5 Atunci Absalom a spus: Cheamă acum și pe Hușai architul și să auzim de asemenea ce spune el.
Kasi Abisalomi alobaki: — Bobengisa lisusu Ushayi, moto ya Ariki, mpo ete toyoka makambo nini oyo ye mpe azali na yango ya koloba.
6 Și când Hușai a venit la Absalom, Absalom i-a vorbit, spunând: Ahitofel a vorbit în acest fel; să facem după spusa lui? Dacă nu; vorbește tu.
Tango Ushayi akomaki epai na ye, Abisalomi alobaki: — Tala toli oyo Ayitofeli apesi. Boni, tosengeli kosala makambo oyo alobi? Soki te, yebisa biso makanisi na yo.
7 Și Hușai i-a spus lui Absalom: Sfatul pe care l-a dat Ahitofel nu este bun de data aceasta.
Ushayi azongiselaki Abisalomi: — Ya mbala oyo, toli oyo Ayitofeli apesi ezali malamu te.
8 Fiindcă, a spus Hușai, tu cunoști pe tatăl tău și pe oamenii lui, că sunt războinici și ei sunt amărâți la suflet, ca o ursoaică jefuită de puii ei pe câmp; și tatăl tău este un bărbat de război și nu va găzdui cu poporul.
Bongo Ushayi abakisaki: — Oyebi ete tata na yo mpe bato na ye bazali bato ya mpiko mpe bato na kanda makasi lokola ngombolo ya mwasi oyo bawuti kobotola bana na yango kati na zamba. Tata na yo azali moto oyo abundaka bitumba wuta kala, akolekisa te butu esika moko na bato.
9 Iată, el este ascuns acum în vreo groapă, sau în alt loc; și se va întâmpla, când unii dintre ei vor fi doborâți la început, că oricine aude va spune: Este un măcel în poporul care îl urmează pe Absalom.
Ata azali sik’oyo ya kobombama kati na lidusu ya mabanga to na esika songolo, nzokande tango kaka bato kati na mampinga na biso bakobanda kokufa, ekozanga te komonana moto oyo akoyoka yango mpe akoloba: « Kati na bato oyo bazali kolanda Abisalomi, ebele bakufi. »
10 Și chiar și cel viteaz, a cărui inimă este ca inima unui leu, se va topi în întregime, pentru că tot Israelul știe că tatăl tău este un războinic și cei care sunt cu el sunt bărbați viteji.
Bongo na tango yango, ata soda oyo aleki na mpiko, oyo azali na motema lokola ya nkosi, akobanga makasi, pamba te Isalaele mobimba eyebi ete tata na yo mpe bato nyonso oyo bazali elongo na ye bazali basoda ya mpiko.
11 De aceea eu sfătuiesc ca tot Israelul cu stăruință să fie adunat la tine, de la Dan până la Beer-Șeba, atât de mult ca nisipul care este lângă mare; și tu însuți să mergi la luptă.
Boye tala toli na ngai: « Tika ete Isalaele mobimba basangana epai na yo, longwa na Dani kino na Beri-Sheba, bazala ebele lokola zelo ya ebale monene! Bongo yo moko okotambola liboso na bango na bitumba.
12 Astfel vom veni peste el în vreun loc unde se găsește și vom cădea asupra lui precum cade roua pe pământ; și din el și din toți oamenii care sunt cu el nu va rămâne nici măcar unul.
Bongo tokobundisa ye na bisika nyonso oyo akoki komonana mpe tokokweyela ye ndenge manoka ekweyaka na mabele. Mpe ezala ye to bato na ye, moko te akotikala na bomoi.
13 Mai mult, dacă a mers într-o cetate, atunci tot Israelul va aduce funii la acea cetate și o vom trage în râu, până nu se va mai găsi nicio pietricică.
Soki akimi na engumba moko, Isalaele mobimba ekomema basinga kuna na engumba yango mpe tokobenda engumba yango na lubwaku kino etikala ata na libanga moko te. »
14 Și Absalom și toți bărbații lui Israel au spus: Sfatul lui Hușai architul este mai bun decât sfatul lui Ahitofel. Pentru că DOMNUL hotărâse să înfrângă sfatul bun al lui Ahitofel, pentru ca DOMNUL să aducă răul asupra lui Absalom.
Abisalomi mpe bato nyonso ya Isalaele balobaki: — Toli ya Ushayi, moto ya Ariki, ezali malamu koleka oyo ya Ayitofeli, pamba te Yawe azwaki mokano ya kokakola batoli malamu ya Ayitofeli mpo na komema pasi epai ya Abisalomi.
15 Atunci Hușai le-a spus preoților Țadoc și Abiatar: Așa și așa a sfătuit Ahitofel pe Absalom și pe bătrânii lui Israel; și așa și așa am sfătuit eu.
Ushayi alobaki na Banganga-Nzambe Tsadoki mpe Abiatari: — Ayitofeli apesaki toli na Abisalomi mpe na bampaka ya Isalaele ete basala likambo songolo, mpe ngai napesi bango toli ete basala likambo pakala.
16 Și acum trimiteți repede și spuneți-i lui David, zicând: Nu rămâne în această noapte în câmpiile pustiei, ci repede treci mai departe, ca nu cumva, fiind înghițit împăratul, să fie înghițit și tot poporul care este cu el.
Sik’oyo, tinda noki sango epai ya Davidi mpo na koloba na ye: « Kolekisa te butu kati na bitando ya esobe, kasi kende mosika, noki te mokonzi mpe bato oyo bazali elongo na yo bokufa. »
17 Și Ionatan și Ahimaaț stăteau lângă En-Roguel, pentru că nu puteau fi văzuți intrând în cetate; și o servitoare a mers și le-a spus; iar ei au mers și i-au spus împăratului David.
Wana Jonatan mpe Ayimaatsi bavandaki na Eyini-Rogeli, mwasi mosali moko amemelaki bango sango oyo bango basengelaki kokende koyebisa mokonzi Davidi; pamba te basengelaki te kokota kati na engumba mpo ete bamona bango te.
18 Totuși un băiat i-a văzut și i-a spus lui Absalom; dar ei au plecat amândoi repede și au ajuns la casa unui om în Bahurim, care avea o fântână în curtea sa; și acolo au coborât.
Nzokande elenge mobali moko amonaki bango mpe akendeki koyebisa Abisalomi. Boye mibali nyonso mibale bakimaki noki mpe bakendeki na ndako ya moto moko ya Bawurimi. Lokola azalaki na libulu moko ya mayi kati na lopango na ye, bakitaki kuna.
19 Și femeia a luat și a întins o învelitoare peste gura fântânii și a presărat grâne măcinate pe aceasta; și lucrul nu a fost cunoscut.
Mwasi na ye akamataki kapo, atiaki yango na monoko ya libulu mpe asopaki bambuma na likolo na yango. Moto moko te ayebaki likambo yango.
20 Și când servitorii lui Absalom au venit la femeie în casă, au spus: Unde sunt Ahimaaț și Ionatan? Și femeia le-a spus: Au trecut peste pârâul de apă. Și după ce i-au căutat și nu i-au putut găsi, s-au întors la Ierusalim.
Tango bato ya Abisalomi bayaki epai ya mwasi, batunaki: — Ayimaatsi mpe Jonatan bazali wapi? Mwasi azongiselaki bango: — Bakatisi mayi. Bato ya Abisalomi balukaki, kasi bamonaki moto moko te; mpe bazongaki na Yelusalemi.
21 Și s-a întâmplat, după ce s-au depărtat, că ei au ieșit din fântână și au mers și au spus împăratului David și i-au spus lui David: Ridicați-vă și treceți repede apa, fiindcă Ahitofel a sfătuit astfel împotriva voastră.
Tango bakendeki, Ayimaatsi mpe Jonatan babimaki na libulu mpe bakendeki koyebisa mokonzi Davidi: « Botelema mpe bokatisa mayi noki, pamba te Ayitofeli apesi toli moko ya mabe na tina na yo. »
22 Atunci David s-a ridicat, și tot poporul care era cu el și au trecut Iordanul până la lumina dimineții nu a lipsit niciunul care să nu fi trecut Iordanul.
Boye Davidi mpe bato oyo bazalaki elongo na ye batelemaki mpe bakatisaki ebale Yordani. Liboso ete tongo etana, bango nyonso basilisaki kokatisa Yordani, moko te atikalaki.
23 Și când Ahitofel a văzut că sfatul lui nu a fost urmat și-a înșeuat măgarul și s-a ridicat și s-a dus acasă în cetatea sa; și și-a pus casa în ordine și s-a spânzurat și a murit și a fost îngropat în mormântul tatălui său.
Tango Ayitofeli amonaki ete balandi te toli na ye, amataki na ane mpe azongaki na ndako na ye kati na engumba na ye. Abongisaki biloko ya ndako na ye mpe amidiembikaki. Boye akufaki mpe bakundaki ye kati na kunda ya tata na ye.
24 Atunci David a venit la Mahanaim. Și Absalom a trecut Iordanul, el și toți bărbații lui Israel cu el.
Davidi akendeki na Maanayimi, mpe Abisalomi akatisaki Yordani elongo na bato nyonso ya Isalaele oyo bazalaki elongo na ye.
25 Și Absalom l-a pus pe Amasa căpetenia oștirii în locul lui Ioab; acest Amasa era fiul unui om numit Itra, un israelit, care intrase la Abigail, fiica lui Nahaș, sora Țeruiei, mama lui Ioab.
Abisalomi atiaki Amasa mokonzi ya mampinga na esika ya Joabi. Amasa azalaki mwana mobali ya Yeteri, moto ya Isalaele, oyo abalaki Abigayili, mwana mwasi ya Naashi mpe ndeko mwasi ya Tseruya, mama ya Joabi.
26 Astfel Israel și Absalom și-au întins corturile în țara lui Galaad.
Bato ya Isalaele mpe Abisalomi batongaki molako na bango kati na Galadi.
27 Și s-a întâmplat, pe când David venea la Mahanaim, că Șobi, fiul lui Nahaș din Raba copiilor lui Amon și Machir, fiul lui Amiel din Lodebar și Barzilai galaaditul din Roghelim,
Tango Davidi akomaki na Maanayimi, bayambaki ye epai ya Shovi, mwana mobali ya Naashi ya mboka Raba ya bato ya Amoni, epai ya Makiri, mwana mobali ya Amieli ya mboka ya Lo-Debari, mpe epai ya Barizilayi, moto ya Galadi ya mboka Rogelimi.
28 Au adus paturi și oale și vase de pământ și grâu și orz și făină și grăunțe prăjite și fasole și linte și legume uscate,
Bamemaki biloko ya kolalela, bambeki, basani, ble, orje, farine, bambuma oyo bakalinga, madesu, mpe misili,
29 Și miere și unt și oi și brânză de vacă, pentru David și pentru poporul care era cu el, ca să mănânce, fiindcă au spus: Poporul este flămând și obosit și însetat în pustie.
mafuta ya nzoyi, miliki, bameme, fromaje ya ngombe, mpo ete Davidi elongo na bato na ye balia; pamba te bazalaki kolobana bango na bango: « Solo, sima na bango kotambola kati na esobe, bato oyo balembi, bazali konyokwama na nzala mpe na posa ya mayi. »