2 Samuel 15

1 Și s-a întâmplat după aceasta, că Absalom și-a pregătit care și cai și cincizeci de oameni să alerge înaintea lui.

And it came to pass after this, that Absalom prepared him chariots and horses, and fifty men to run before him.

2 Și Absalom se scula devreme și stătea în picioare lângă calea porții; și a fost astfel, dacă vreun om care avea o neînțelegere venea la împărat pentru judecată, atunci Absalom îl chema și îi spunea: Din ce cetate ești tu? Și el zicea: Servitorul tău este din unul din triburile lui Israel.

And Absalom rose early, and stood beside the way of the gate: and it was so, that when any man that had a controversy came to the king for judgment, then Absalom called to him, and said, Of what city art thou? And he said, Thy servant is one of the tribes of Israel.

3 Și Absalom îi spunea: Vezi, cauzele tale sunt bune și drepte, dar nu este nimeni trimis de la împărat să te asculte.

And Absalom said to him, See, thy matters are good and right; but there is no man deputed by the king to hear thee.

4 Absalom mai spunea: O, de aș fi rânduit judecător în țară, ca orice om care are vreo plângere sau cauză să vină la mine și să îi fac dreptate!

Absalom said moreover, O that I were made judge in the land, that every man who hath any suit or cause might come to me, and I would do him justice!

5 Și a fost astfel: că atunci când vreun om se apropia de el să i se plece, el își întindea mâna și îl apuca și îl săruta.

And it was so, that when any man came near to him to do him obeisance, he put forth his hand, and took him, and kissed him.

6 Și astfel făcea Absalom la tot Israelul care venea la împărat pentru judecată; astfel Absalom a furat inimile bărbaților lui Israel.

And in this manner did Absalom to all Israel that came to the king for judgment: so Absalom stole the hearts of the men of Israel.

7 Și s-a întâmplat după patruzeci de ani, că Absalom a spus împăratului: Te rog, lasă-mă să merg și să îmi împlinesc promisiunea, pe care am făcut-o DOMNULUI, la Hebron.

And it came to pass after forty years, that Absalom said to the king, I pray thee, let me go and pay my vow, which I have vowed to the LORD, in Hebron.

8 Pentru că servitorul tău a făcut o promisiune în timp ce locuiam la Gheșur, în Siria, spunând: Dacă DOMNUL mă va aduce din nou la Ierusalim, atunci voi servi DOMNULUI.

For thy servant vowed a vow while I abode at Geshur in Syria, saying, If the LORD shall bring me again indeed to Jerusalem, then I will serve the LORD.

9 Și împăratul i-a spus: Du-te în pace. Astfel el s-a ridicat și a mers la Hebron.

And the king said to him, Go in peace. So he arose, and went to Hebron.

10 Dar Absalom a trimis spioni în toate triburile lui Israel, spunând: Imediat ce auziți sunetul trâmbiței, atunci să spuneți: Absalom domnește în Hebron.

But Absalom sent spies throughout all the tribes of Israel, saying, As soon as ye hear the sound of the trumpet, then ye shall say, Absalom reigneth in Hebron.

11 Și cu Absalom au mers două sute de oameni chemați din Ierusalim; și ei mergeau în simplitatea lor și nu știau nimic.

And with Absalom went two hundred men from Jerusalem, that were invited; and they went in their simplicity, and they knew not any thing.

12 Și Absalom a trimis după Ahitofel ghilonitul, sfătuitorul lui David, din cetatea sa, din Ghilo, în timp ce oferea sacrificii. Și uneltirea era puternică, pentru că poporul se înmulțea continuu lângă Absalom.

And Absalom sent for Ahithophel the Gilonite, David’s counsellor, from his city, even from Giloh, while he offered sacrifices. And the conspiracy was strong; for the people increased continually with Absalom.

13 Și a venit un mesager la David, spunând: Inimile bărbaților lui Israel sunt după Absalom.

And there came a messenger to David, saying, The hearts of the men of Israel are after Absalom.

14 Și David a spus tuturor servitorilor săi, care erau cu el în Ierusalim: Ridicați-vă și să fugim, pentru că altfel nu vom scăpa de Absalom; grăbiți-vă să plecăm, ca nu cumva dintr-o dată să ne ajungă și să aducă răul peste noi și să lovească cetatea cu ascuțișul sabiei.

And David said to all his servants that were with him at Jerusalem, Arise, and let us flee; for we shall not else escape from Absalom: make speed to depart, lest he should overtake us suddenly, and bring evil upon us, and smite the city with the edge of the sword.

15 Și servitorii împăratului au spus împăratului: Iată, servitorii tăi sunt gata să facă orice va rândui domnul nostru, împăratul.

And the king’s servants said to the king, Behold, thy servants are ready to do whatever my lord the king shall appoint.

16 Și împăratul a ieșit și toată casa lui a ieșit după el. Și împăratul a lăsat zece femei, care erau concubine, pentru a păzi casa.

And the king went forth, and all his household after him. And the king left ten women, who were concubines, to keep the house.

17 Și împăratul a ieșit și tot poporul a ieșit după el și a rămas într-un loc departe.

And the king went forth, and all the people after him, and tarried in a place that was far off.

18 Și toți servitorii lui au trecut lângă el; și toți cheretiții și toți peletiții și toți ghitiții, șase sute de oameni care au venit după el din Gat, au trecut înaintea împăratului.

And all his servants passed on by his side; and all the Cherethites, and all the Pelethites, and all the Gittites, six hundred men who came after him from Gath, passed on before the king.

19 Atunci a spus împăratul lui Itai ghititul: Pentru ce mergi și tu cu noi? Întoarce-te la locul tău și rămâi cu împăratul, pentru că tu ești străin și de asemenea un exilat.

Then said the king to Ittai the Gittite, Why goest thou also with us? return to thy place, and abide with the king: for thou art a stranger, and also an exile.

20 Deoarece ai venit doar ieri, să te fac astăzi să mergi în sus și în jos cu noi? Văzând că eu merg unde voi putea; întoarce-te și ia înapoi pe frații tăi; mila și adevărul fie cu tine.

Though thou camest but yesterday, should I this day make thee go up and down with us? seeing I go wherever I may, return thou, and take back thy brethren: mercy and truth be with thee.

21 Și Itai a răspuns împăratului și a zis: Precum DOMNUL trăiește și precum domnul meu împăratul trăiește, cu siguranță în locul unde va fi domnul meu, împăratul, fie în moarte sau viață, chiar acolo va fi și servitorul tău.

And Ittai answered the king, and said, As the LORD liveth, and as my lord the king liveth, surely in what place my lord the king shall be, whether in death or life, even there also will thy servant be.

22 Și David i-a spus lui Itai: Du-te și treci înainte. Și Itai ghititul a trecut înainte, el și toți oamenii lui și toți micuții care erau cu el.

And David said to Ittai, Go and pass over. And Ittai the Gittite passed over, and all his men, and all the little ones that were with him.

23 Și toată țara plângea cu voce tare și tot poporul trecea; împăratul de asemenea a trecut peste pârâul Chedron și tot poporul a trecut înainte, spre calea pustiei.

And all the country wept with a loud voice, and all the people passed over: the king also himself passed over the brook Kidron, and all the people passed over, toward the way of the wilderness.

24 Și, iată, Țadoc de asemenea și toți leviții erau cu el, purtând chivotul legământului lui Dumnezeu; și au pus jos chivotul lui Dumnezeu; și Abiatar s-a urcat, până când tot poporul din cetate a terminat de trecut.

And lo Zadok also, and all the Levites were with him, bearing the ark of the covenant of God: and they set down the ark of God; and Abiathar went up, until all the people had passed out of the city.

25 Și împăratul i-a spus lui Țadoc: Du chivotul lui Dumnezeu înapoi în cetate; dacă voi găsi favoare în ochii DOMNULUI, el mă va aduce înapoi și mi-l va arăta și pe el și locuința sa;

And the king said to Zadok, Carry back the ark of God into the city: if I shall find favour in the eyes of the LORD, he will bring me again, and show me both it, and his habitation:

26 Dar dacă el va spune astfel: Nu găsesc plăcere în tine; iată-mă, să îmi facă ce i se pare bine.

But if he shall thus say, I have no delight in thee; behold, here am I, let him do to me as seemeth good to him.

27 Și împăratul a spus de asemenea preotului Țadoc: Nu ești tu un văzător? Întoarce-te în pace în cetate și cei doi fii ai voștri cu voi, Ahimaaț, fiul tău, și Ionatan, fiul lui Abiatar.

The king said also to Zadok the priest, Art not thou a seer? return into the city in peace, and your two sons with you, Ahimaaz thy son, and Jonathan the son of Abiathar.

28 Vedeți, eu voi rămâne în câmpia pustiei, până va veni un cuvânt de la voi ca să îmi dea de veste.

See, I will tarry in the plain of the wilderness, until word shall come from you to inform me.

29 De aceea Țadoc și Abiatar au purtat chivotul lui Dumnezeu înapoi la Ierusalim; și au rămas acolo.

Zadok therefore and Abiathar carried the ark of God again to Jerusalem: and they tarried there.

30 Și David s-a urcat pe urcușul muntelui Măslinilor și plângea pe când urca și avea capul acoperit și mergea desculț; și tot poporul care era cu el avea fiecare capul acoperit și urcau, plângând pe când urcau.

And David went up by the ascent of mount Olivet, and wept as he went, and had his head covered, and he went barefoot: and all the people that were with him covered every man his head, and they went up, weeping as they went.

31 Și unul i-a spus lui David, zicând: Ahitofel este între uneltitori, cu Absalom. Și David a spus: DOAMNE, te rog, prostește sfatul lui Ahitofel.

And one told David, saying, Ahithophel is among the conspirators with Absalom. And David said, O LORD, I pray thee, turn the counsel of Ahithophel into foolishness.

32 Și s-a întâmplat, când David a ajuns în vârful muntelui, unde s-a închinat lui Dumnezeu, că, iată, Hușai architul a venit să îl întâlnească cu haina sfâșiată, și cu țărână pe cap.

And it came to pass, that when David had come to the top of the mount, where he worshipped God, behold, Hushai the Archite came to meet him with his coat torn, and earth upon his head:

33 Și David i-a spus: Dacă treci mai departe cu mine, atunci îmi vei fi o povară;

To whom David said, If thou shalt pass on with me, then thou shalt be a burden to me:

34 Dar dacă te întorci în cetate și îi spui lui Absalom: Voi fi servitorul tău, împărate; precum am fost servitorul tatălui tău până acum, astfel voi fi acum servitorul tău; atunci vei putea înfrânge pentru mine sfatul lui Ahitofel.

But if thou shalt return to the city, and say to Absalom, I will be thy servant, O king; as I have been thy father’s servant to this time, so will I now also be thy servant: then mayest thou for me defeat the counsel of Ahithophel.

35 Și nu ai cu tine acolo pe Țadoc și pe Abiatar, preoții? De aceea să fie, orice vei auzi din casa împăratului, să le spui preoților Țadoc și Abiatar.

And hast thou not there with thee Zadok and Abiathar the priests? therefore it shall be, that whatever thing thou shalt hear out of the king’s house, thou shalt tell it to Zadok and Abiathar the priests.

36 Iată, ei au acolo cu ei pe cei doi fii ai lor, pe Ahimaaț, fiul lui Țadoc, și pe Ionatan, fiul lui Abiatar; și prin ei să îmi trimiteți orice lucru pe care îl puteți auzi.

Behold, they have there with them their two sons, Ahimaaz Zadok’s son, and Jonathan Abiathar’s son; and by them ye shall send to me every thing that ye can hear.

37 Astfel Hușai, prietenul lui David, a intrat în cetate și Absalom a intrat în Ierusalim.

So Hushai David’s friend came into the city, and Absalom came into Jerusalem.