2 Samuel 15

1 Și s-a întâmplat după aceasta, că Absalom și-a pregătit care și cai și cincizeci de oameni să alerge înaintea lui.

After this, Absalom prepared him charets and horses, and fiftie men to runne before him.

2 Și Absalom se scula devreme și stătea în picioare lângă calea porții; și a fost astfel, dacă vreun om care avea o neînțelegere venea la împărat pentru judecată, atunci Absalom îl chema și îi spunea: Din ce cetate ești tu? Și el zicea: Servitorul tău este din unul din triburile lui Israel.

And Absalom rose vp early, and stoode hard by the entring in of the gate: and euery man that had any matter, and came to the King for iudgement, him did Absalom call vnto him, and sayde, Of what citie art thou? And he answered, Thy seruant is of one of the tribes of Israel.

3 Și Absalom îi spunea: Vezi, cauzele tale sunt bune și drepte, dar nu este nimeni trimis de la împărat să te asculte.

Then Absalom said vnto him, See, thy matters are good and righteous, but there is no man deputed of the King to heare thee.

4 Absalom mai spunea: O, de aș fi rânduit judecător în țară, ca orice om care are vreo plângere sau cauză să vină la mine și să îi fac dreptate!

Absalom sayd moreouer, Oh that I were made Iudge in the lande, that euery man which hath any matter of controuersie, might come to me, that I might do him iustice.

5 Și a fost astfel: că atunci când vreun om se apropia de el să i se plece, el își întindea mâna și îl apuca și îl săruta.

And when any man came neere to him, and did him obeisance, he put forth his hand, and tooke him, and kissed him.

6 Și astfel făcea Absalom la tot Israelul care venea la împărat pentru judecată; astfel Absalom a furat inimile bărbaților lui Israel.

And on this maner did Absalom to al Israel, that came to the King for iudgement: so Absalom stale the hearts of the men of Israel.

7 Și s-a întâmplat după patruzeci de ani, că Absalom a spus împăratului: Te rog, lasă-mă să merg și să îmi împlinesc promisiunea, pe care am făcut-o DOMNULUI, la Hebron.

And after fourtie yeeres, Absalom sayd vnto the King, I pray thee, let me go to Hebron, and render my vowe which I haue vowed vnto the Lord.

8 Pentru că servitorul tău a făcut o promisiune în timp ce locuiam la Gheșur, în Siria, spunând: Dacă DOMNUL mă va aduce din nou la Ierusalim, atunci voi servi DOMNULUI.

For thy seruant vowed a vowe when I remayned at Geshur, in Aram, saying, If the Lord shall bring me againe in deede to Ierusalem, I will serue the Lord.

9 Și împăratul i-a spus: Du-te în pace. Astfel el s-a ridicat și a mers la Hebron.

And the King sayd vnto him, Go in peace. So he arose, and went to Hebron.

10 Dar Absalom a trimis spioni în toate triburile lui Israel, spunând: Imediat ce auziți sunetul trâmbiței, atunci să spuneți: Absalom domnește în Hebron.

Then Absalom sent spyes throughout all the tribes of Israel, saying, When yee heare the sound of the trumpet, Ye shall say, Absalom reigneth in Hebron.

11 Și cu Absalom au mers două sute de oameni chemați din Ierusalim; și ei mergeau în simplitatea lor și nu știau nimic.

And with Absalom went two hundreth men out of Ierusalem, that were called: and they went in their simplicitie, knowing nothing.

12 Și Absalom a trimis după Ahitofel ghilonitul, sfătuitorul lui David, din cetatea sa, din Ghilo, în timp ce oferea sacrificii. Și uneltirea era puternică, pentru că poporul se înmulțea continuu lângă Absalom.

Also Absalom sent for Ahithophel the Gilonite Dauids counseller, from his citie Giloh, while he offred sacrifices: and the treason was great: for the people encreased still with Absalom.

13 Și a venit un mesager la David, spunând: Inimile bărbaților lui Israel sunt după Absalom.

Then came a messenger to Dauid, saying, The hearts of the men of Israel are turned after Absalom.

14 Și David a spus tuturor servitorilor săi, care erau cu el în Ierusalim: Ridicați-vă și să fugim, pentru că altfel nu vom scăpa de Absalom; grăbiți-vă să plecăm, ca nu cumva dintr-o dată să ne ajungă și să aducă răul peste noi și să lovească cetatea cu ascuțișul sabiei.

Then Dauid sayd vnto all his seruants that were with him at Ierusalem, Vp, and let vs flee: for we shall not escape from Absalom: make speede to depart, lest he come suddenly and take vs, and bring euill vpon vs, and smite the citie with the edge of the sworde.

15 Și servitorii împăratului au spus împăratului: Iată, servitorii tăi sunt gata să facă orice va rândui domnul nostru, împăratul.

And the Kings seruants sayd vnto him, Behold, thy seruants are ready to do according to all that my lord the King shall appoynt.

16 Și împăratul a ieșit și toată casa lui a ieșit după el. Și împăratul a lăsat zece femei, care erau concubine, pentru a păzi casa.

So the King departed and all his houshold after him, and the King left ten concubines to keepe the house.

17 Și împăratul a ieșit și tot poporul a ieșit după el și a rămas într-un loc departe.

And the King went forth and all the people after him, and taried in a place farre off.

18 Și toți servitorii lui au trecut lângă el; și toți cheretiții și toți peletiții și toți ghitiții, șase sute de oameni care au venit după el din Gat, au trecut înaintea împăratului.

And all his seruants went about him, and all the Cherethites and all the Pelethites and all the Gittites, euen sixe hudreth men which were come after him from Gath, went before the King.

19 Atunci a spus împăratul lui Itai ghititul: Pentru ce mergi și tu cu noi? Întoarce-te la locul tău și rămâi cu împăratul, pentru că tu ești străin și de asemenea un exilat.

Then sayde the King to Ittai the Gittite, Wherefore commest thou also with vs? Returne aud abide with the King, for thou art a stranger: depart thou therefore to thy place.

20 Deoarece ai venit doar ieri, să te fac astăzi să mergi în sus și în jos cu noi? Văzând că eu merg unde voi putea; întoarce-te și ia înapoi pe frații tăi; mila și adevărul fie cu tine.

Thou camest yesterday, and should I cause thee to wander to day and go with vs? I will goe whither I can: therefore returne thou and cary againe thy brethren: mercy and trueth be with thee.

21 Și Itai a răspuns împăratului și a zis: Precum DOMNUL trăiește și precum domnul meu împăratul trăiește, cu siguranță în locul unde va fi domnul meu, împăratul, fie în moarte sau viață, chiar acolo va fi și servitorul tău.

And Ittai answered the King, and sayde, As the Lord liueth, and as my lord the King liueth, in what place my lord the King shalbe, whether in death or life, euen there surely will thy seruant bee.

22 Și David i-a spus lui Itai: Du-te și treci înainte. Și Itai ghititul a trecut înainte, el și toți oamenii lui și toți micuții care erau cu el.

Then Dauid sayd to Ittai, Come, and go forward. And Ittai the Gittite went, and all his men, and all the children that were with him.

23 Și toată țara plângea cu voce tare și tot poporul trecea; împăratul de asemenea a trecut peste pârâul Chedron și tot poporul a trecut înainte, spre calea pustiei.

And all the countrey wept with a loude voyce, and all the people went forward, but the King passed ouer the brooke Kidron: and all the people went ouer toward the way of ye wildernes.

24 Și, iată, Țadoc de asemenea și toți leviții erau cu el, purtând chivotul legământului lui Dumnezeu; și au pus jos chivotul lui Dumnezeu; și Abiatar s-a urcat, până când tot poporul din cetate a terminat de trecut.

And lo, Zadok also was there, and all the Leuites with him, bearing the Arke of the couenant of God: and they set downe the Arke of God, and Abiathar went vp vntill the people were all come out of the citie.

25 Și împăratul i-a spus lui Țadoc: Du chivotul lui Dumnezeu înapoi în cetate; dacă voi găsi favoare în ochii DOMNULUI, el mă va aduce înapoi și mi-l va arăta și pe el și locuința sa;

Then the King said vnto Zadok, Carie the Arke of God againe into the citie: if I shall finde fauour in the eyes of the Lord, he will bring me againe, and shewe me both it, and the Tabernacle thereof.

26 Dar dacă el va spune astfel: Nu găsesc plăcere în tine; iată-mă, să îmi facă ce i se pare bine.

But if he thus say, I haue no delite in thee, behold, here am I, let him doe to me as seemeth good in his eyes.

27 Și împăratul a spus de asemenea preotului Țadoc: Nu ești tu un văzător? Întoarce-te în pace în cetate și cei doi fii ai voștri cu voi, Ahimaaț, fiul tău, și Ionatan, fiul lui Abiatar.

The King sayde againe vnto Zadok the Priest, Art not thou a Seer? returne into the citie in peace, and your two sonnes with you: to wit, Ahimaaz thy sonne, and Ionathan the sonne of Abiathar.

28 Vedeți, eu voi rămâne în câmpia pustiei, până va veni un cuvânt de la voi ca să îmi dea de veste.

Behold, I wil tarie in the fieldes of the wildernesse, vntill there come some worde from you to be tolde me.

29 De aceea Țadoc și Abiatar au purtat chivotul lui Dumnezeu înapoi la Ierusalim; și au rămas acolo.

Zadok therefore and Abiathar caried the Arke of God againe to Ierusalem, and they taried there.

30 Și David s-a urcat pe urcușul muntelui Măslinilor și plângea pe când urca și avea capul acoperit și mergea desculț; și tot poporul care era cu el avea fiecare capul acoperit și urcau, plângând pe când urcau.

And Dauid went vp the mount of oliues and wept as he went vp, and had his head couered, and went barefooted: and al the people that was with him, had euery man his head couered, and as they went vp, they wept.

31 Și unul i-a spus lui David, zicând: Ahitofel este între uneltitori, cu Absalom. Și David a spus: DOAMNE, te rog, prostește sfatul lui Ahitofel.

Then one tolde Dauid, saying, Ahithophel is one of them that haue cospired with Absalom: and Dauid sayde, O Lord, I pray thee, turne the counsell of Ahithophel into foolishnesse.

32 Și s-a întâmplat, când David a ajuns în vârful muntelui, unde s-a închinat lui Dumnezeu, că, iată, Hușai architul a venit să îl întâlnească cu haina sfâșiată, și cu țărână pe cap.

Then Dauid came to the toppe of the mount where he worshipped God: and beholde, Hushai the Archite came against him with his coate torne, and hauing earth vpon his head.

33 Și David i-a spus: Dacă treci mai departe cu mine, atunci îmi vei fi o povară;

Vnto whom Dauid sayd, If thou goe with me, thou shalt be a burthen vnto me.

34 Dar dacă te întorci în cetate și îi spui lui Absalom: Voi fi servitorul tău, împărate; precum am fost servitorul tatălui tău până acum, astfel voi fi acum servitorul tău; atunci vei putea înfrânge pentru mine sfatul lui Ahitofel.

But if thou returne to the citie, and say vnto Absalom, I wil be thy seruant, O King, (as I haue bene in time past thy fathers seruant, so will I now be thy seruant) then thou mayest bring me the counsell of Ahithophel to nought.

35 Și nu ai cu tine acolo pe Țadoc și pe Abiatar, preoții? De aceea să fie, orice vei auzi din casa împăratului, să le spui preoților Țadoc și Abiatar.

And hast thou not there with thee Zadok and Abiathar the Priests? therefore what so euer thou shalt heare out of the Kings house, thou shalt shew to Zadok and Abiathar the Priests.

36 Iată, ei au acolo cu ei pe cei doi fii ai lor, pe Ahimaaț, fiul lui Țadoc, și pe Ionatan, fiul lui Abiatar; și prin ei să îmi trimiteți orice lucru pe care îl puteți auzi.

Beholde, there are with them their two sonnes: Ahimaaz Zadoks sonne, and Ionathan Abiathars sonne: by them also shall ye send me euery thing that ye can heare.

37 Astfel Hușai, prietenul lui David, a intrat în cetate și Absalom a intrat în Ierusalim.

So Hushai Dauids friend went into the citie: and Absalom came into Ierusalem.