2 Samuel 14

1 Acum Ioab, fiul Țeruiei, a priceput că inima împăratului tânjea după Absalom.

Now Joab the son of Zeruiah perceived that the king’s heart was toward Absalom.

2 Și Ioab a trimis la Tecoa și a adus de acolo o femeie înțeleaptă și i-a spus: Te rog, prefă-te că jelești și îmbracă acum haine de jelire și nu te unge cu untdelemn, ci fii ca o femeie care mult timp a jelit după cel mort;

And Joab sent to Tekoa, and fetched thence a wise woman, and said unto her, I pray thee, feign thyself to be a mourner, and put on mourning apparel, I pray thee, and anoint not thyself with oil, but be as a woman that had a long time mourned for the dead:

3 Și intră la împărat și vorbește-i în acest fel. Și Ioab a pus cuvintele în gura ei.

and go in to the king, and speak on this manner unto him. So Joab put the words in her mouth.

4 Și după ce femeia din Tecoa a vorbit împăratului, a căzut cu fața la pământ și s-a prosternat și a spus: Ajută-mă, împărate.

And when the woman of Tekoa spake to the king, she fell on her face to the ground, and did obeisance, and said, Help, O king.

5 Și împăratul i-a spus: Ce îți este? Iar ea a răspuns: Eu sunt cu adevărat o femeie văduvă și soțul meu este mort.

And the king said unto her, What aileth thee? And she answered; Of a truth I am a widow woman, and mine husband is dead.

6 Și roaba ta avea doi fii și cei doi s-au luptat la câmp și nu era nimeni să îi despartă și unul a lovit pe celălalt și l-a ucis.

And thy handmaid had two sons, and they two strove together in the field, and there was none to part them, but the one smote the other, and killed him.

7 Și, iată, întreaga familie s-a ridicat împotriva roabei tale și au spus: Predă-l pe cel care l-a lovit pe fratele său, ca să îl ucidem, pentru viața fratelui său, pe care l-a ucis și îl vom nimici și pe moștenitor; și astfel ei vor stinge cărbunele care a rămas și nu vor lăsa soțului meu nici nume nici rămășiță pe pământ.

And, behold, the whole family is risen against thine handmaid, and they said, Deliver him that smote his brother, that we may kill him for the life of his brother whom he slew, and so destroy the heir also: thus shall they quench my coal which is left, and shall leave to my husband neither name nor remainder upon the face of the earth.

8 Și împăratul a spus femeii: Du-te acasă și voi da poruncă referitor la tine.

And the king said unto the woman, Go to thine house, and I will give charge concerning thee.

9 Și femeia din Tecoa a spus împăratului: Domnul meu, împărate, nelegiuirea fie asupra mea și asupra casei tatălui meu; și împăratul și tronul său să fie nevinovați.

And the woman of Tekoa said unto the king, My lord, O king, the iniquity be on me, and on my father’s house: and the king and his throne be guiltless.

10 Și împăratul a spus: Oricine îți spune ceva, adu-l la mine și nu te va mai atinge.

And the king said, Whosoever saith aught unto thee, bring him to me, and he shall not touch thee any more.

11 Atunci ea a spus: Te rog, să își amintească împăratul de DOMNUL Dumnezeul tău, ca să nu permiți răzbunătorilor sângelui să mai mărească prăpădul, ca nu cumva să nimicească pe fiul meu. Iar el a spus: Precum DOMNUL trăiește, nu va cădea un singur fir de păr al fiului tău la pământ.

Then said she, I pray thee, let the king remember the LORD thy God, that the avenger of blood destroy not any more, lest they destroy my son. And he said, As the LORD liveth, there shalt not one hair of thy son fall to the earth.

12 Atunci femeia a spus: Să vorbească roaba ta, te rog, un cuvânt către domnul meu împăratul. Și el a spus: Spune.

Then the woman said, Let thine handmaid, I pray thee, speak a word unto my lord the king. And he said, Say on.

13 Și femeia a spus: Pentru ce atunci ai gândit un asemenea lucru împotriva poporului lui Dumnezeu? Pentru că împăratul spune acest cuvânt ca unul care este vinovat, în aceea că împăratul nu aduce din nou acasă pe cel alungat al lui.

And the woman said, Wherefore then hast thou devised such a thing against the people of God? for in speaking this word the king is as one which is guilty, in that the king doth not fetch home again his banished one.

14 Pentru că noi trebuie să murim și suntem ca apa vărsată pe pământ, care nu mai poate fi adunată; nici Dumnezeu nu se uită la vreo persoană; totuși plănuiește mijloace, încât cel alungat al său să nu fie scos de la el.

For we must needs die, and are as water spilt on the ground, which cannot be gathered up again; neither doth God take away life, but deviseth means, that he that is banished be not an outcast from him.

15 Acum de aceea, dacă am venit să vorbesc acest lucru domnului meu împăratul, este pentru că poporul m-a înfricoșat; și roaba ta a spus: Voi vorbi acum împăratului; poate că împăratul va împlini cererea roabei sale.

Now therefore seeing that I am come to speak this word unto my lord the king, it is because the people have made me afraid: and thy handmaid said, I will now speak unto the king; it may be that the king will perform the request of his servant.

16 Pentru că împăratul va asculta, pentru a elibera pe roaba sa din mâna omului care voiește să mă nimicească pe mine împreună cu fiul meu din moștenirea lui Dumnezeu.

For the king will hear to deliver his servant out of the hand of the man that would destroy me and my son together out of the inheritance of God.

17 Atunci roaba ta a spus: Cuvântul domnului meu, împăratul, va fi acum mângâietor; precum un înger al lui Dumnezeu, așa este domnul meu, împăratul, discernând binele și răul; de aceea DOMNUL Dumnezeul tău să fie cu tine.

Then thine handmaid said, Let, I pray thee, the word of my lord the king be comfortable: for as an angel of God, so is my lord the king to discern good and bad: and the LORD thy God be with thee.

18 Atunci împăratul a răspuns și a zis femeii: Nu îmi ascunde, te rog, lucrul despre care te voi întreba. Și femeia a spus: Să vorbească acum domnul meu împăratul.

Then the king answered and said unto the woman, Hide not from me, I pray thee, aught that I shall ask thee. And the woman said, Let my lord the king now speak.

19 Și împăratul a spus: Nu este mâna lui Ioab cu tine în toate acestea? Și femeia a răspuns și a zis: Precum sufletul tău trăiește, domnul meu, împărate, nimeni nu se poate întoarce la dreapta sau la stânga de la toate câte a spus domnul meu împăratul, pentru că servitorul tău, Ioab, el mi-a cerut și el a pus toate aceste cuvinte în gura roabei tale;

And the king said, Is the hand of Joab with thee in all this? And the woman answered and said, As thy soul liveth, my lord the king, none can turn to the right hand or to the left from aught that my lord the king hath spoken: for thy servant Joab, he bade me, and he put all these words in the mouth of thine handmaid;

20 Pentru a da această formă cuvântării a făcut servitorul tău Ioab acest lucru; și domnul meu este înțelept, conform înțelepciunii unui înger al lui Dumnezeu, pentru a ști toate lucrurile care sunt pe pământ.

to change the face of the matter hath thy servant Joab done this thing: and my lord is wise, according to the wisdom of an angel of God, to know all things that are in the earth.

21 Și împăratul i-a spus lui Ioab: Iată acum, am făcut acest lucru; du-te de aceea, adu înapoi pe tânărul Absalom.

And the king said unto Joab, Behold now, I have done this thing: go therefore, bring the young man Absalom again.

22 Și Ioab a căzut cu fața la pământ și s-a plecat și a mulțumit împăratului; și Ioab a spus: Astăzi servitorul tău cunoaște că am găsit favoare înaintea ochilor tăi, domnul meu, împărate, în aceea că împăratul a împlinit cererea servitorului său.

And Joab fell to the ground on his face, and did obeisance, and blessed the king: end Joab said, Today thy servant knoweth that I have found grace in thy sight, my lord, O king, in that the king hath performed the request of his servant.

23 Astfel Ioab s-a ridicat și a mers la Gheșur și l-a adus pe Absalom la Ierusalim.

So Joab arose and went to Geshur, and brought Absalom to Jerusalem.

24 Și împăratul a spus: Să se întoarcă acasă la el și să nu îmi vadă fața. Astfel Absalom s-a întors acasă și nu a văzut fața împăratului.

And the king said, Let him turn to his own house, but let him not see my face. So Absalom turned to his own house, and saw not the king’s face.

25 Dar în tot Israelul nu era nimeni atât de lăudat ca Absalom pentru frumusețea lui; din talpa piciorului său chiar până în creștetul capului său nu era niciun cusur în el.

Now in all Israel there was none to be so much praised as Absalom for his beauty: from the sole of his foot even to the crown of his head there was no blemish in him.

26 Și când își tundea capul, (fiindcă îl tundea la fiecare sfârșit de an, pentru că părul era greu pe el, de aceea îl tundea) el cântărea părul capului său la două sute de șekeli după greutatea împăratului.

And when he polled his head, (now it was at every year’s end that he polled it: because [the hair] was heavy on him, therefore he polled it: ) he weighed the hair of his head at two hundred shekels, after the king’s weight.

27 Și lui Absalom i s-au născut trei fii și o fiică, al cărei nume era Tamar; ea era o femeie cu o înfățișare frumoasă.

And unto Absalom there were born three sons, and one daughter, whose name was Tamar: she was a woman of a fair countenance.

28 Astfel Absalom a locuit doi ani întregi în Ierusalim și nu a văzut fața împăratului.

And Absalom dwelt two full years in Jerusalem; and he saw not the king’s face.

29 De aceea Absalom a trimis după Ioab, pentru a-l trimite la împărat; dar el a refuzat să vină la el; și când a trimis din nou, a doua oară, el a refuzat să vină.

Then Absalom sent for Joab, to send him to the king; but he would not come to him: and he sent again a second time, but he would not come.

30 De aceea Absalom a spus servitorilor săi: Vedeți, câmpul lui Ioab este aproape de al meu și are orz acolo; mergeți și dați-i foc. Și servitorii lui Absalom au dat foc câmpului.

Therefore he said unto his servants, See, Joab’s field is near mine, and he hath barley there; go and set it on fire. And Absalom’s servants set the field on fire.

31 Atunci Ioab s-a ridicat și a venit la Absalom acasă și i-a spus: Pentru ce au dat foc servitorii tăi câmpului meu?

Then Joab arose, and came to Absalom unto his house, and said unto him, Wherefore have thy servants set my field on fire?

32 Și Absalom i-a răspuns lui Ioab: Iată, am trimis la tine, spunând: Vino aici, ca să te trimit la împărat, pentru a spune: Pentru ce am venit din Gheșur? Ar fi fost bine pentru mine să fi fost tot acolo; de aceea acum, lasă-mă să văd fața împăratului; și dacă este vreo nelegiuire în mine, să mă ucidă.

And Absalom answered Joab, Behold, I sent unto thee, saying, Come hither, that I may send thee to the king, to say, Wherefore am I come from Geshur? it were better for me to be there still: now therefore let me see the king’s face; and if there be iniquity in me, let him kill me.

33 Și Ioab a venit la împărat și i-a spus. Și după ce împăratul l-a chemat pe Absalom, el a venit la împărat și s-a plecat cu fața la pământ înaintea împăratului; și împăratul l-a sărutat pe Absalom.

So Joab came to the king, and told him: and when he had called for Absalom, he came to the king, and bowed himself on his face to the ground before the king: and the king kissed Absalom.