2 Petru 2
1 Dar au fost și falși profeți în popor, așa cum vor fi falși învățători printre voi, care vor introduce în ascuns erezii damnabile, negând chiar pe Domnul care i-a răscumpărat, și își aduc asupra lor o nimicire grabnică.
Fuerunt vero et pseudoprophetæ in populo, sicut et in vobis erunt magistri mendaces, qui introducent sectas perditionis, et eum, qui emit eos, Dominum negant: superducentes sibi celerem perditionem.
2 Și mulți vor urma căile lor nimicitoare, din cauza cărora calea adevărului va fi vorbită de rău.
Et multi sequentur eorum luxurias, per quos via veritatis blasphemabitur:
3 Și prin lăcomie, cu vorbe prefăcute, vor face comerț pe seama voastră; judecata lor din vechime nu întârzie, și damnarea lor nu ațipește.
et in avaritia fictis verbis de vobis negotiabuntur: quibus iudicium iam olim non cessat: et perditio eorum non dormitat.
4 Căci dacă Dumnezeu nu a cruțat îngerii care au păcătuit, ci i-a aruncat jos în iad și i-a predat în lanțurile întunericului, să fie păstrați pentru judecată, (Tartaroō g5020)
Si enim Deus angelis peccantibus non pepercit, sed rudentibus inferni detractos in Tartarum tradidit cruciandos, in iudicium reservari. (Tartaroō g5020)
5 Și nu a cruțat vechea lume, ci l-a păzit pe Noe, al optulea om, un predicator al dreptății, aducând potopul asupra lumii celor neevlavioși;
Et originali mundo non pepercit, sed octavum Noe iustitiæ præconem custodivit, diluvium mundo impiorum inducens.
6 Și a prefăcut cetățile Sodomei și Gomorei în cenușă, le-a condamnat la dărâmare, făcându-le un exemplu pentru cei ce după aceea ar trăi fără evlavie;
Et civitates Sodomorum, et Gomorrhæorum in cinerem redigens, eversione damnavit: exemplum eorum, qui impie acturi sunt, ponens:
7 Și a scăpat pe dreptul Lot, chinuit în comportarea desfrânată a celor stricați,
et iustum Lot oppressum a nefandorum iniuria, ac luxuriosa conversatione eripuit:
8 (Fiindcă acel bărbat drept, locuind printre ei, prin vedere și auzire își chinuia zi de zi sufletul lui drept cu faptele [lor] nelegiuite);
aspectu enim, et auditu iustus erat: habitans apud eos, qui de die in diem animam iustam iniquis operibus cruciabant.
9 Domnul știe cum să scape pe cei evlavioși din ispite și să păstreze pe cei nedrepți pentru ziua judecății pentru a fi pedepsiți,
Novit Dominus pios de tentatione eripere: iniquos vero in diem iudicii reservare cruciandos.
10 Dar mai ales pe cei ce umblă după carne în pofta necurăției și disprețuiesc domnia. Înfumurați, încăpățânați, nu le este frică să vorbească rău despre demnități,
magis autem eos, qui post carnem in concupiscentia immunditiæ ambulant, dominationemque contemnunt, audaces, sibi placentes, sectas non metuunt introducere blasphemantes:
11 Pe când îngerii, care sunt mai mari în tărie și putere, nu aduc împotriva lor o acuzație defăimătoare înaintea Domnului.
ubi Angeli fortitudine, et virtute cum sint maiores, non portant adversum se execrabile iudicium.
12 Dar aceștia, ca dobitoace fără rațiune din fire, făcute pentru a fi prinse și nimicite, vorbesc rău despre cele ce nu înțeleg; și vor pieri complet în propria lor corupție;
Hi vero velut irrationabilia pecora, naturaliter in captionem, et in perniciem in his quæ ignorant blasphemantes in corruptione sua peribunt,
13 Și vor primi plata nedreptății ca unii care socotesc o plăcere să se destrăbăleze în timpul zilei. Pete și cusururi sunt ei, chefuind în propriile lor înșelăciuni în timp ce sărbătoresc împreună cu voi,
percipientes mercedem iniustitiæ, voluptatem existimantes diei delicias: coinquinationes, et maculæ deliciis affluentes, in conviviis suis luxuriantes vobiscum,
14 Având ochii plini de adulter și neputându-se opri de la păcat; seducând suflete nestatornice, având o inimă antrenată în practici lacome; copii blestemați,
oculos habentes plenos adulterii, et incessabilis delicti. Pellicientes animas instabiles, cor exercitatum avaritia habentes, maledictionis filii:
15 Care au părăsit calea dreaptă și s-au rătăcit, urmând calea lui Balaam, fiul lui Bosor, care a iubit plata nedreptății,
derelinquentes rectam viam erraverunt, secuti viam Balaam ex Bosor, qui mercedem iniquitatis amavit:
16 Dar a fost mustrat pentru nelegiuirea sa, măgărița necuvântătoare, vorbind cu vocea omului, a oprit nebunia profetului.
correptionem vero habuit suæ vesaniæ: subiugale mutum animal, hominis voce loquens, prohibuit prophetæ insipientiam.
17 Aceștia sunt fântâni fără apă, nori purtați de furtună, cărora negura întunericului le este rezervată pentru totdeauna.
Hi sunt fontes sine aqua, et nebulæ turbinibus exagitatæ, quibus caligo tenebrarum reservatur.
18 Căci ei, vorbind cuvinte umflate ale deșertăciunii, seduc prin poftele cărnii, prin multă desfrânare, pe cei ce, într-adevăr, au scăpat de cei ce trăiesc în rătăcire.
Superba enim vanitatis loquentes, pelliciunt in desideriis carnis luxuriæ eos, qui paululum effugiunt, qui in errore conversantur:
19 În timp ce le promit libertate, ei înșiși sunt robi ai corupției; fiindcă de către cel ce este cineva învins, de acela este [și] dus în robie.
libertatem illis promittentes, cum ipsi servi sint corruptionem: a quo enim quis superatus est, huius et servus est.
20 Căci, scăpând de stricăciunile lumii prin cunoașterea Domnului și Salvatorului Isus Cristos, dacă sunt din nou încurcați în acestea și învinși, starea lor de pe urmă este mai rea decât cea dintâi.
Si enim refugientes coinquinationes mundi in cognitione Domini nostri, et Salvatoris Iesu Christi, his rursus implicati superantur: facta sunt eis posteriora deteriora prioribus.
21 Fiindcă ar fi fost mai bine pentru ei să nu fi cunoscut calea dreptății, decât, după ce au cunoscut-o, să se întoarcă de la sfânta poruncă ce le-a fost dată.
Melius enim erat illis non cognoscere viam iustitiæ, quam post agnitionem, retrorsum converti ab eo, quod illis traditum est sancto mandato.
22 Dar li s-a întâmplat conform cu adevăratul proverb: Câinele se întoarce la vărsătura lui, și scroafa scăldată, la tăvăleala ei în mocirlă.
Contigit enim eis illud veri proverbii: Canis reversus ad suum vomitum: et, Sus lota in volutabro luti.
