2 Regii 8

1 Atunci Elisei a vorbit femeii pe al cărui fiu îl înviase, spunând: Ridică-te și du-te, tu și casa ta, și locuiește temporar oriunde poți să locuiești temporar, pentru că DOMNUL a chemat o foamete; și aceasta va veni de asemenea asupra țării șapte ani.

Koro Elisha nowachone dhako mane ochiero wuode niya, “Wuogi idhi mabor gi joodi kuma inyalo dake bangʼ ndalo moko, nimar Jehova Nyasaye osekelo kech ma biro tieko higni abiriyo.”

2 Și femeia s-a ridicat și a făcut după spusa omului lui Dumnezeu; și a mers ea și casa ei și a locuit temporar în țara filistenilor șapte ani.

Dhakono nodhi motimo kaka ngʼat Nyasaye nowacho, en kod joode ne giwuok ma gidhi mabor e piny jo-Filistia ma gidakie higni abiriyo.

3 Și s-a întâmplat, la sfârșitul celor șapte ani, că femeia s-a întors din țara filistenilor; și a ieșit să strige către împărat pentru casa ei și pentru pământul ei.

Ka higni abiriyo norumo noduogo koa e piny jo-Filistia modhi kwayo ruoth mondo odwokne ode kod lope.

4 Și împăratul vorbea cu Ghehazi, servitorul omului lui Dumnezeu, zicând: Spune-mi, te rog, toate lucrurile mari pe care Elisei le-a făcut.

Ruoth ne wuoyo gi Gehazi jatich ngʼat Nyasaye, kowachone niya, “Nyisa e honni madongo ma Elisha osetimo.”

5 Și s-a întâmplat, pe când istorisea el împăratului cum înviase un trup mort la viață, că, iată, femeia, pe al cărei fiu îl înviase, a strigat către împărat pentru casa ei și pentru pământul ei. Și Ghehazi a spus: Domnul meu, împărate, aceasta este femeia și acesta este fiul ei pe care Elisei l-a înviat.

Kane oyudo Gehazi nyiso ruoth kaka ne Elisha ochiero ngʼato motho, to dhako mane Elisha ochiero wuode cha nochopo kanyo mondo okwa ruoth odwokne ode kod lope. Eka Gehazi nowachone ruoth niya, “Ruodha, ma e dhakono, kendo ma e wuode mane Elisha odwogone ngimane.”

6 Și când împăratul a întrebat pe femeie, ea i-a istorisit. Astfel împăratul i-a rânduit un anumit ofițer, spunând: Întoarce-i tot ce era al ei și toate roadele pământului începând din ziua în care ea a părăsit țara, chiar până acum.

Eka ruoth nopenjo dhakono kuom wach nyathineno kendo nowachone ni en kamano. Eka ruoth nogolo chik ne jatelo kuom dhakono kowacho niya, “Dwokne dhakono gige duto, kaachiel gi ohala duto mosewuok e puotheno chakre chiengʼ mane oa e pinyni nyaka chiengʼ mane oduogoe.”

7 Și Elisei a venit la Damasc; și Ben-Hadad, împăratul Siriei, era bolnav; și i s-a spus, zicând: Omul lui Dumnezeu a venit aici.

Chiengʼ moro Elisha nodhi Damaski moyudo ka Ben-Hadad ruodh Aram tuo. Kane onyis ruoth ni ngʼat Nyasaye osebiro mochopo ka,

8 Și împăratul i-a spus lui Hazael: Ia un dar în mâna ta și du-te, întâlnește-l pe omul lui Dumnezeu și întreabă-l pe DOMNUL prin el, zicând: Mă voi însănătoși de această boală?

nowachone Hazael niya, “Kaw mich mondo idhi iromnego ngʼat Nyasaye. Kone openj Jehova Nyasaye ni, ‘Bende abiro chango kuom tuoni?’”

9 Astfel Hazael a mers să îl întâlnească și a luat un dar în mâna sa din orice lucru bun al Damascului, o încărcătură de patruzeci de cămile; și a venit și a stat în picioare înaintea lui și a spus: Fiul tău, Ben-Hadad, împăratul Siriei, m-a trimis la tine, spunând: Mă voi însănătoși de această boală?

Hazael nodhi romo kod Elisha kotingʼo mich mar mwandu motingʼ gi ngamia piero angʼwen ma gin gik mabeyo mag piny Damaski. Nodhi ir Elisha mochungʼ e nyime mowachone niya, “Wuodi ma Ben-Hadad ruodh Aram oora mondo apenji ka bende obiro chango kuom tuoni.”

10 Și Elisei i-a spus: Du-te, spune-i: Cu adevărat te vei însănătoși; totuși DOMNUL mi-a arătat că el va muri negreșit.

Elisha nodwoke niya, “Dhi iwachne ni, ‘Kuom adier obiro chango.’ To kata kamano Jehova Nyasaye osenyisa ni obiro tho bangʼe.”

11 Și și-a îndreptat fața țintă spre el, până s-a rușinat; și omul lui Dumnezeu a plâns.

Elisha nochomo wangʼe tir kuom Hazael, mi Hazael wiye nokuot. Bangʼe ngʼat Nyasaye nochako ywak.

12 Și Hazael a zis: De ce plânge domnul meu? Iar el a răspuns: Pentru că știu răul pe care îl vei face copiilor lui Israel: întăriturilor lor le vei pune foc și pe tinerii lor îi vei ucide cu sabia și vei zdrobi pe copiii lor și vei spinteca pe femeile lor însărcinate.

Hazael nopenjo Elisha niya, “Ruodha, iywago angʼo?” To nodwoke niya, “Aywak nikech angʼeyo masira ma ibiro kelone jo-Israel. Ibiro wangʼo kuondegi mochiel motegno, ibiro nego yawuotgi matindo gi ligangla, ibiro nyono nyithindgi matindo kendo ibiro baro iye mon ma yach.”

13 Și Hazael a zis: Dar ce, este servitorul tău un câine, ca să facă acest lucru mare? Și Elisei a răspuns: DOMNUL mi-a arătat că vei fi împărat peste Siria.

Hazael nopenjo niya, “Ere kaka jatichni marom gi guok aguoka nyalo timo gik ma kama?” Elisha nodwoko niya, “Jehova Nyasaye osenyisa ni ibiro bedo ruodh jo-Aram.”

14 Și el a plecat de la Elisei și a venit la stăpânul său, care i-a zis: Ce ți-a spus Elisei? Iar el a răspuns: Mi-a zis că te vei însănătoși cu siguranță.

Eka Hazael noa ir Elisha modok ir ruodhe. To kane Ben-Hadad openje niya, “Angʼo mane Elisha owachoni.” Hazael nodwoke niya, “Nowachona ni kuom adier ibiro chango.”

15 Și s-a întâmplat a doua zi, că a luat o pânză groasă și a înmuiat-o în apă și a întins-o peste fața lui și a murit; și Hazael a domnit în locul său.

To kinyne nokawo nanga mapek mobudo e pi, mi oumo wangʼ ruoth mothungʼe nyaka otho. Eka Hazael nobedo ruoth kare.

16 Și în al cincilea an al lui Ioram, fiul lui Ahab, împăratul lui Israel, Iosafat fiind atunci împărat peste Iuda, Ioram, fiul lui Iosafat, împăratul lui Iuda, a început să domnească.

E higa mar abich mar Joram wuod Ahab ruodh Israel, kane Jehoshafat ne ruodh Juda, Jehoram wuod Jehoshafat nochako tich kaka ruodh Juda.

17 El era în vârstă de treizeci și doi de ani când a început să domnească; și a domnit opt ani la Ierusalim.

Ne en ja-higni piero adek gariyo kane obedo ruodh Juda, kendo norito Jerusalem kuom higni aboro.

18 Și el a umblat în calea împăraților lui Israel, precum făcuse casa lui Ahab, pentru că fiica lui Ahab era soția lui; și el a făcut ce este rău înaintea ochilor DOMNULUI.

Noluwo timbe mag ruodhi Israel, mana kaka jood Ahab notimo, nimar nokendo nyar Ahab. Notimo timbe mamono e nyim Jehova Nyasaye.

19 Totuși DOMNUL nu a dorit să nimicească pe Iuda, datorită lui David, servitorul său, precum îi promisese că îi va da întotdeauna o lumină, lui și copiilor lui.

Kata kamano, Jehova Nyasaye ne ok otieko jo-Juda nikech noparo Daudi jatichne. Nosesingore ne Daudi gi ogandane ni ginibed e loch nyaka chiengʼ.

20 În zilele lui, Edomul s-a răzvrătit de sub mâna lui Iuda și și-au pus un împărat peste ei.

E ndalo loch Jehoram, Edom nongʼanyo ne Juda mi gibedo gi ruodhgi giwegi.

21 Astfel Ioram a trecut la Țair și toate carele au mers cu el; și s-a ridicat noaptea și i-a lovit pe edomiții care îl încercuiseră și pe căpeteniile carelor; și oamenii au fugit la corturile lor.

Omiyo Jehoram nodhi Zair gi gechene duto mag lweny. Jo-Edom nolwore kaachiel gi gechene mag lweny, to nochiewo gotieno momwomogi; ka jolweny mage to noringo modok dala.

22 Totuși Edomul s-a răzvrătit de sub mâna lui Iuda până în ziua aceasta. Atunci Libna s-a răzvrătit în același timp.

Nyaka chil kawuono jo-Edom pod ongʼanyo ne jo-Juda. Jo-Libna bende nongʼanyo e ndalono.

23 Și restul faptelor lui Ioram și tot ce a făcut, nu sunt ele scrise în cartea cronicilor împăraților lui Iuda?

To kuom weche moko mane otimore e ndalo loch Jehoram, kod gik moko duto mane otimo, ondiki e kitepe motingʼo weche mag ndalo mag ruodhi Juda.

24 Și Ioram a adormit cu părinții săi și a fost îngropat cu părinții săi în cetatea lui David; și Ahazia, fiul său, a domnit în locul său.

Jehoram notho moyweyo gi kwerene e Dala Maduongʼ mar Daudi, kendo wuode ma Ahazia nobedo ruoth bangʼe.

25 În al doisprezecelea an al lui Ioram, fiul lui Ahab, împăratul lui Israel, a început să domnească Ahazia, fiul lui Ioram, împăratul lui Iuda.

E higa mar apar gariyo mar loch Joram wuod Ahab ma ruodh Israel, Ahazia wuod Jehoram ruodh Juda nobedo e loch.

26 Ahazia era în vârstă de douăzeci și doi de ani când a început să domnească; și a domnit un an la Ierusalim. Și numele mamei lui era Atalia, fiica lui Omri, împăratul lui Israel.

Ahazia ne ja-higni piero ariyo gariyo kane obedo ruoth, kendo norito piny kuom achiel kodak Jerusalem. Min mare ne nyinge Athalia, ma nyakwar Omri ruodh Israel.

27 Și el a umblat în calea casei lui Ahab și a făcut ce este rău înaintea ochilor DOMNULUI, precum făcuse casa lui Ahab, pentru că el era ginerele casei lui Ahab.

Noluwo timbe mag od Ahab kendo notimo timbe mamono e nyim Jehova Nyasaye mana kaka od Ahab nosetimo, nimar ne gin wede e kendgi gi jood Ahab.

28 Și el a mers cu Ioram, fiul lui Ahab, la războiul împotriva lui Hazael, împăratul Siriei, în Ramot-Galaad; și sirienii l-au rănit pe Ioram.

Ahazia gi Joram wuod Ahab nodhi kedo gi Hazael ruodh Aram e piny Ramoth Gilead. Jo-Aram nohinyo Joram;

29 Și împăratul Ioram s-a întors să se vindece în Izreel, de rănile pe care i le făcuseră sirienii la Rama, când luptase împotriva lui Hazael, împăratul Siriei. Și Ahazia, fiul lui Ioram, împăratul lui Iuda, a coborât să îl vadă pe Ioram, fiul lui Ahab, în Izreel, pentru că era bolnav.

omiyo ruoth Joram nodok Jezreel mondo ochangi kuom hinyruok mane jo-Aram ohinyego e piny Ramoth ka nokedo gi Hazael ruodh Aram. Eka Ahazia wuod Jehoram ruodh Juda nodhi Jezreel mondo one Joram wuod Ahab nikech nosehinye.