2 Regii 5
1 Și Naaman, căpetenia oștirii împăratului Siriei, era un om mare și demn de cinste înaintea stăpânului său, deoarece prin el DOMNUL dăduse eliberare Siriei; el era de asemenea un războinic viteaz, dar era lepros.
Naaman loe Syria siangpahrang misatuh angraeng ah oh moe, anih rang hoiah Angraeng mah misanawk pazawkhaih to paek pongah, Syria siangpahrang mah anih to paroeai khingyahaih paek; anih loe angmah ih angraeng mikhnukah lensawk moe, pakoeh koi kaom ah oh. Anih loe thacak misatuh kami ah oh, toe ngansae a manh.
2 Și sirienii ieșiseră în cete și aduseseră captivă o tinerică din țara lui Israel; și ea servea soției lui Naaman.
Syria misatuh abu maeto misatuk han caeh o naah, Israel prae thung hoiah naeh o ih tangla maeto a hoih o. Anih loe Naaman zu ih toksah tamna ah oh.
3 Și ea a spus stăpânei sale: Dacă ar fi voit Dumnezeu ca domnul meu să fie cu profetul din Samaria! El l-ar vindeca de lepra sa.
To nongpata tamna mah angmah ih angraeng zu khaeah, Ka angraeng loe Samaria ah kaom tahmaa khaeah caeh nahaeloe, anih mah loe ngansae to hoisak tih, tiah a naa.
4 Și unul a intrat și a spus domnului său, zicând: Așa și așa a zis tânăra care este din țara lui Israel.
Naaman mah angmah ih angraeng khaeah caeh moe, Israel tangla mah thuih ih lok baktih toengah thuih pae.
5 Și împăratul Siriei a zis: Du-te, mergi, și eu voi trimite o scrisoare împăratului lui Israel. Și el a plecat și a luat cu el zece talanți de argint și șase mii de monede de aur și zece schimburi de haine.
To pacoengah Syria siangpahrang mah, Vaihi caeh ah, Israel siangpahrang khaeah ca kang tarik pae han, tiah a naa. Naaman loe phoisa talent hato, sui shekel sang tarukto hoi khukbuen zung hato sin moe, a caeh.
6 Și a adus scrisoarea împăratului lui Israel, spunând: Acum, când această scrisoare ajunge la tine, iată, am trimis pe servitorul meu Naaman la tine, ca să îl vindeci de lepra lui.
Israel siangpahrang khaeah pat ih ca doeh a sinh, to ca thungah, Ka tamna Naaman ih ngansae to hoisak hanah, hae ca hoi nawnto anih to nang khaeah kang patoeh, tiah tarik.
7 Și s-a întâmplat, după ce împăratul lui Israel a citit scrisoarea, că și-a sfâșiat hainele și a spus: Sunt eu Dumnezeu, ca să omor sau să înviez, că acest om trimite la mine să vindec un om de lepra lui? De aceea luați aminte, vă rog, și vedeți cum caută ceartă împotriva mea.
Israel siangpahrang mah ca to kroek pacoengah, Angmah ih khukbuen to angkhringh moe, Kai loe kami kahum thaih, kahingsak thaih, Sithaw ah maw ka oh moe, hae kami mah ngansae hoisak hanah kami maeto kai khaeah patoeh? Hae kami loe kai hoi misa angcoeng han ih ni a sak boeh, tiah panoek oh, tiah a thuih.
8 Și s-a întâmplat, când Elisei, omul lui Dumnezeu, a auzit că împăratul lui Israel și-a sfâșiat hainele, că a trimis la împărat, spunând: Pentru ce ți-ai sfâșiat hainele? Lasă-l să vină la mine și va cunoaște că este un profet în Israel.
Israel siangpahrang mah a khukbuen to asih, tiah Sithaw kami Elisha mah thaih naah, siangpahrang khaeah, Tih han ih khukbuen to na sih loe? To kami mah Israel prae ah tahmaa oh, tiah panoek hanah kai khaeah angzosak ah, tiah a naa.
9 Astfel Naaman a venit cu caii săi și cu carul său și a stat în picioare la ușa casei lui Elisei.
To pongah Naaman loe angmah ih hrangnawk, hrang lakoknawk hoiah caeh moe, Elisha ih im thok taengah angdoet.
10 Și Elisei a trimis un mesager la el, spunând: Du-te și spală-te de șapte ori în Iordan, și carnea ta își va reveni și vei fi curat.
Elisha mah angmah ih laicaeh to patoeh moe, Caeh ah loe, Jordan vapui ah vai sarihto amsae ah, to tiah nahaeloe na ngantui let ueloe, na ciimcai tih, tiah thui paeh, tiah a naa.
11 Dar Naaman s-a înfuriat și a plecat și a zis: Iată, eu gândeam: El va ieși negreșit la mine și va sta în picioare și va chema numele DOMNULUI Dumnezeului său și își va legăna mâna asupra locului și va vindeca pe cel lepros.
Toe Naaman mah, Tahma loe tasa bangah tacawt tih, ka taengah angdoe ueloe, angmah ih Angraeng Sithaw ih ahmin to kawk tih, kai ih ngansae nuiah a ban to koeng ueloe, kai ih ngansae hae na hoisak tangtang tih, tiah poek pongah, palungphui moe, amlaem ving.
12 Nu sunt Abana și Parpar, râurile Damascului, mai bune decât toate apele lui Israel? Nu aș putea să mă spăl în ele și să fiu curat? Astfel el s-a întors și a plecat în furie.
Damaska ih vapui hnetto Abanah hoi Pharpar loe Israel prae thung ih vapuinawk boih pongah hoih kue na ai maw? To vapui ah kam saeh nahaeloe ka hoih mak ai maw? tiah a poek. To pongah anih loe palungphui moe, amlaem ving.
13 Și servitorii lui s-au apropiat și i-au vorbit și au spus: Tatăl meu, dacă profetul ți-ar fi cerut să faci vreun lucru mare, nu l-ai fi făcut? Cu cât mai mult atunci, când îți spune: Spală-te și fii curat?
Naaman ih tamna maeto anih khaeah caeh moe, Kam pa, tahmaa mah kalen parai hmuen sak hanah na thui nahaeloe, sah ai ah maw na oh han? Tipongah amsae ah loe ciimcai ah, tiah thuih ih lok baktiah na sah ai loe? tiah a naa.
14 Atunci el a coborât și s-a scufundat de șapte ori în Iordan, conform spusei omului lui Dumnezeu; și carnea lui s-a făcut din nou precum este carnea unui copilaș, și el a fost curat.
To pacoengah Sithaw kami mah thuih ih lok baktih toengah, anih mah Jordan vapui ah caeh tathuk moe, vai sarihto tui angnup; to naah anih ih ngan loe nawkta ta ih ngan baktiah angcoeng, anih loe ciim boeh.
15 Și s-a întors la omul lui Dumnezeu, el și toată ceata lui, și a venit și a stat în picioare înaintea lui și a zis: Iată acum cunosc că nu este Dumnezeu pe tot pământul, decât în Israel; și acum, te rog, primește un dar de la servitorul tău.
Naaman loe a tamnanawk hoi nawnto Sithaw kami khaeah amlaem let; a hmaa ah angdoet pacoengah, Israel prae khue ai ah loe, long nuiah Sithaw om ai, tiah vaihi ka panoek tangtang boeh, to pongah na tamna khae ih tangqum hae talawk pae ah, tiah a naa.
16 Dar el a spus: Precum DOMNUL trăiește înaintea căruia stau în picioare, nu voi primi. Iar el l-a constrâns să ia; dar Elisei a refuzat.
Toe tahmaa mah, A tok ka sak pae ih Angraeng loe hing pongah, tidoeh ka talawk mak ai, tiah a naa. Naaman mah talawk han thuih pae khruek, toe talawk pae ai.
17 Și Naaman a spus: Să nu se dea atunci, te rog, servitorului tău din pământul acesta povara a doi catâri? Pentru că servitorul tău nu va mai oferi de acum înainte nici ofrandă arsă, nici sacrificiu altor dumnezei, ci DOMNULUI.
Naaman mah, Na talawk ai nahaeloe, na tamna, kai mah mule hrang hnetto hoi phawh ih long to na talawk pae ah; to tiah nahaeloe na tamna mah kalah sithawnawk khaeah hmuen paekhaih hoi hmai angbawnhaih sah ai ah, Angraeng khae khue ah ka sak han boeh.
18 În acest lucru DOMNUL să ierte pe servitorul tău: că atunci când stăpânul meu intră în casa lui Rimon să se închine acolo și se sprijină de mâna mea și eu mă prosternez în casa lui Rimon: când mă prosternez eu însumi în casa lui Rimon, DOMNUL să ierte pe servitorul tău în acest lucru.
Toe ka angraeng, Syria siangpahrang mah sithaw bok hanah Rimmon tempul ah caeh naah, anih loe ka ban ah amha moe, kai doeh Rimmon tempul thungah ka kuep naah, hae hmuen pongah Angraeng mah na tamna hae tahmen nasoe, tiah a naa.
19 Iar el i-a spus: Du-te în pace. Astfel a plecat de la el o bucată de cale.
Elisha mah, Kamongah caeh lai ah, tiah a naa. Naaman loe caeh moe, angthla parai ahmuen ah pha ai vop.
20 Dar Ghehazi, servitorul lui Elisei, omul lui Dumnezeu, a spus: Iată, stăpânul meu a cruțat pe Naaman, acest sirian, neprimind din mâinile lui ceea ce a adus; precum DOMNUL trăiește, voi alerga după el și voi lua ceva de la el.
Sithaw kami Elisha ih tamna Gehazi mah, Khenah, ka angraeng loe, hae Syria kami Naaman hae tahmen hmoek pongah, a sin ih hmuen doeh talawk pae ai; Angraeng loe hing pongah, a hnukah ka patom moe, hmuen to ka lak han, tiah a thuih.
21 Astfel Ghehazi l-a urmat pe Naaman. Și, când Naaman l-a văzut alergând după el, a coborât din car să îl întâlnească și a spus: Este totul bine?
To pongah Gehazi mah Naaman to patom; Naaman mah anih patom kami to hnuk naah, anih to tongh hanah hrang nui hoiah anghum tathuk; hmuennawk boih hoih hmang maw? tiah a dueng.
22 Iar el a zis: Totul este bine. Stăpânul meu m-a trimis, spunând: Iată, chiar acum au venit la mine din muntele Efraim, doi tineri dintre fiii profeților; dă-le, te rog, un talant de argint și două schimburi de haine.
Gehazi mah, Hmuennawk boih loe hoih. Vaicuek pang ah Ephraim mae hoiah tahmaa ih caa hnik kai khaeah angzoh hoi, to pongah nihnik paek hanah, phoisa talent maeto hoi khukbuen zung hnetto hni pae ah, tiah ka angraeng mah ang patoeh, tiah a naa.
23 Și Naaman a spus: Binevoiește și ia doi talanți. Și l-a constrâns și a legat doi talanți de argint în doi saci, cu două schimburi de haine și le-a pus pe doi dintre servitorii săi; și ei le-au purtat înaintea lui.
Naaman mah, talent hnetto la ah, tiah a naa. Phoisa talent hnetto, khukbuen zung hnetto hoi nawnto pasah hnetto thungah pacaeng pae moe, a tamna hnik khaeah a paek; nihnik mah Gehazi hmaa ah phawh pae hoi.
24 Și când a ajuns la turn, el le-a luat din mâna lor și le-a pus în casă; și a dat drumul oamenilor și ei au plecat.
Nihnik vangpui sipae taengah phak hoi naah loe Gehazi mah to hmuen to lak moe, imthung ah suek; to kami hnik to loe kalah bangah caehsak ving.
25 Dar el a intrat și a stat în picioare înaintea stăpânului său. Și Elisei i-a spus: De unde vii tu, Ghehazi? Iar el a zis: Servitorul tău nu a mers nicăieri.
Toe anih loe athung ah akun moe, angmah ih angraeng Elisha hmaa ah angdoet; Elisha mah, Gehazi, naa ah maw na caeh? tiah a naa. Gehazi mah, Na tamna loe naa ah doeh ka caeh ai, tiah pathim pae.
26 Iar el i-a spus: Nu a mers inima mea cu tine, când omul s-a întors din carul său să te întâlnească? Este un timp de primit argint și de primit haine, și măslini și vii, și oi și boi, și robi și roabe?
Elisha mah anih khaeah, To kami mah nang tongh hanah hrang nui hoi anghum tathuk naah ka poekhaih palungthin nang hoi nawnto om ai, tiah na poek maw? Vaihi tue loe phoisa, khukbuen, olive takha, misur takha, tuu hoi maitaw tae, tamna nongpa hoi tamna nongpatanawk talawkhaih atue maw?
27 De aceea lepra lui Naaman se va lipi de tine și de sămânța ta pentru totdeauna. Iar el a ieșit lepros din prezența lui, alb ca zăpada.
To pongah Naaman ih ngansae to nangmah hoi na caanawk khaeah dungzan khoek to akap tih, tiah a naa. Gehazi loe ngansae manh moe, dantui baktih anglung pongah Elisha hmaa hoiah tacawt ving.
