2 Regii 25
1 Și s-a întâmplat, în anul al nouălea al domniei sale, în luna a zecea, în a zecea zi a lunii, că Nebucadnețar, împăratul Babilonului, a venit, el și toată oștirea lui, împotriva Ierusalimului și și-au înălțat corturile împotriva lui; și au zidit forturi împotriva lui de jur împrejur.
I tako devete godine njegova carovanja, desetoga mjeseca desetoga dana doðe Navuhodonosor car Vavilonski sa svom vojskom svojom na Jerusalim, i stadoše u oko pod njim, i naèiniše opkope oko njega.
2 Și cetatea a fost asediată, până în anul al unsprezecelea al împăratului Zedechia.
I grad bi opkoljen do jedanaeste godine carovanja Sedekijina.
3 Și în a noua zi a lunii a patra, foametea stăpânea în cetate și nu era pâine pentru poporul țării.
I devetoga dana mjeseca èetvrtoga posta velika glad u gradu, te narod zemaljski nemaše hljeba.
4 Și cetatea a fost spartă și toți bărbații de război au fugit noaptea pe calea porții dintre cele două ziduri, care era lângă grădina împăratului; (și caldeenii erau împotriva cetății de jur împrejur) și împăratul a mers pe calea câmpiei.
Tada grad bi provaljen, a vojnici svi pobjegoše noæu na vrata izmeðu dva zida uz vrt carev; a Haldeji bijahu svuda oko grada; i car otide putem k pustinji.
5 Și armata caldeenilor l-a urmărit pe împărat și l-a ajuns în câmpiile Ierihonului; și toată armata lui s-a împrăștiat de la el.
Ali vojska Haldejska potjera cara, i stigoše ga u polju Jerihonskom, a sva vojska što bijaše s njim razbježe se od njega.
6 Astfel, ei l-au luat pe împărat și l-au dus la împăratul Babilonului la Ribla; și au dat o sentință asupra lui.
I uhvatiše cara, i odvedoše ga k caru Vavilonskom u Rivlu, i ondje mu sudiše.
7 Și i-au ucis pe fiii lui Zedechia înaintea ochilor lui și i-au scos ochii lui Zedechia și l-au legat cu lanțuri de aramă și l-au dus la Babilon.
I sinove Sedekijine poklaše na njegove oèi, pa onda Sedekiji iskopaše oèi, i svezaše ga u dva lanca mjedena, i odvedoše ga u Vavilon.
8 Și în luna a cincea, în a șaptea zi a lunii, care este anul al nouăsprezecelea al împăratului Nebucadnețar, împăratul Babilonului, a venit Nebuzaradan, căpetenia gărzii, un servitor al împăratului Babilonului, la Ierusalim;
A sedmoga dana petoga mjeseca godine devetnaeste carovanja Navuhodonosora cara Vavilonskoga doðe u Jerusalim Nevuzardan zapovjednik stražarski, sluga cara Vavilonskoga.
9 Și a ars casa DOMNULUI și casa împăratului și toate casele din Ierusalim și fiecare casă a fiecărui om de vază le-a ars cu foc.
I popali dom Gospodnji i dom carski i sve domove u Jerusalimu; sve velike kuæe popali ognjem.
10 Și toată armata caldeenilor, care era cu căpetenia gărzii, a dărâmat zidurile Ierusalimului de jur împrejur.
I zidove Jerusalimske unaokolo razvali sva vojska Haldejska, koja bijaše sa zapovjednikom stražarskim.
11 Și pe restul poporului care era rămas în cetate și pe fugarii care căzuseră în mâinile împăratului Babilonului, împreună cu rămășița mulțimii, Nebuzaradan, căpetenia gărzii, i-a dus.
A ostatak naroda što osta u gradu, i prebjege što prebjegoše k caru Vavilonskom, i ostali prosti narod odvede Nevuzardan zapovjednik stražarski.
12 Dar căpetenia gărzii a lăsat dintre săracii țării să fie viticultori și agricultori.
Samo od siromaha u zemlji ostavi zapovjednik stražarski koji æe biti vinogradari i ratari.
13 Și stâlpii de aramă care erau în casa DOMNULUI și postamentele și marea de aramă care era în casa DOMNULUI caldeenii le-au spart în bucăți și au dus arama lor la Babilon.
I stupove mjedene što bijahu u domu Gospodnjem, i podnožja, i more mjedeno koje bijaše u domu Gospodnjem, izlomiše Haldejci, i mjed od njih odnesoše u Vavilon.
14 Și a luat oalele și lopețile și mucările și lingurile și toate vasele de aramă cu care se servea.
I lonce i lopate i viljuške i kadionice i sve sudove mjedene kojima služahu, uzeše,
15 Și căpetenia gărzii a luat tăvile pentru cărbuni și bolurile și astfel de lucruri ce erau de aur, în aur și de argint, în argint.
I kliješta i kotliæe, što god bješe zlatno i što god bješe srebrno, uze zapovjednik stražarski,
16 Cei doi stâlpi, marea și postamentele pe care Solomon le făcuse pentru casa DOMNULUI; arama tuturor acestor vase era de necântărit.
Dva stupa, jedno more i podnožja, što naèini Solomun za dom Gospodnji; ne bješe mjere mjedi od svijeh tijeh sudova;
17 Înălțimea unui stâlp era de optsprezece coți și capitelul de pe el era aramă; și înălțimea capitelului era de trei coți; și lucrarea împletită și rodiile de pe capitel de jur împrejur, toate de aramă; și asemenea acestora avea al doilea stâlp cu lucrare împletită.
Osamnaest lakata bijaše visok jedan stup, i ozgo na njemu bijaše oglavlje mjedeno, i oglavlje bijaše visoko tri lakta, i pletenice i šipci oko oglavlja, sve od mjedi; taki bijaše i drugi stup s pletenicom.
18 Și căpetenia gărzii a luat pe Seraia, marele preot, și pe Țefania, al doilea preot, și pe cei trei păzitori ai ușii;
Uze zapovjednik stražarski i Seraju prvoga sveštenika i Sofoniju drugoga sveštenika, i tri vratara.
19 Și din cetate a luat un ofițer care era pus peste bărbații de război și cinci bărbați dintre cei care erau în prezența împăratului, care se aflau în cetate, și pe scribul principal al oștirii, care înrola poporul țării, și șaizeci de oameni ai poporului țării care se aflau în cetate;
A iz grada uze jednoga dvoranina, koji bijaše nad vojnicima, i pet ljudi koji stajahu pred carem, koji se naðoše u gradu, i prvoga pisara vojnièkoga, koji popisivaše narod po zemlji u vojsku, i šezdeset ljudi iz naroda zemaljskoga, koji se naðoše u gradu.
20 Și Nebuzaradan, căpetenia gărzii, i-a luat pe aceștia și i-a adus la împăratul Babilonului la Ribla;
Uze ih Nevuzardan zapovjednik stražarski, i odvede k caru Vavilonskom u Rivlu.
21 Și împăratul Babilonului i-a lovit și i-a ucis la Ribla, în țara Hamatului. Astfel Iuda a fost dus din țara lui.
A car ih Vavilonski pobi i pogubi u Rivli u zemlji Ematskoj. Tako bi preseljen Juda iz zemlje svoje.
22 Și cât despre poporul care rămăsese în țara lui Iuda, pe care Nebucadnețar, împăratul Babilonului, îl lăsase, peste ei l-a făcut pe Ghedalia, fiul lui Ahicam, fiul lui Șafan, conducător.
A nad narodom koji osta u zemlji Judinoj, koji ostavi Navuhodonosor car Vavilonski, nad njim postavi Godoliju sina Ahikama sina Safanova.
23 Și după ce toate căpeteniile armatelor, ei și oamenii lor, au auzit că împăratul Babilonului îl făcuse pe Ghedalia guvernator, au venit la Ghedalia la Mițpa, Ismael, fiul lui Netania, și Iohanan, fiul lui Careah, și Seraia, fiul lui Tanhumet, netofatitul, și Iaazania, fiul unui maacatit, ei și oamenii lor.
A kad èuše sve vojvode i ljudi njihovi da je car Vavilonski postavio Godoliju, doðoše ka Godoliji u Mispu, na ime: Ismailo sin Netanijin, i Joanan sin Karijajev, i Seraja sin Tanumetov iz Netofata, i Jazanija sin Mahatov, oni i ljudi njihovi.
24 Și Ghedalia le-a jurat lor și oamenilor lor și le-a spus: Nu vă temeți să fiți servitorii caldeenilor; locuiți în țară și serviți împăratului Babilonului; și va fi bine cu voi.
I Godolija se zakle njima i ljudima njihovijem i reèe: ne bojte se službe Haldejima; sjedite u zemlji i služite caru Vavilonskom, i biæe vam dobro.
25 Dar s-a întâmplat, în luna a șaptea, că Ismael, fiul lui Netania, fiul lui Elișama, din sămânța împărătească, a venit, și zece oameni au venit cu el; și l-a lovit pe Ghedalia, încât acesta a murit; și a ucis pe iudeii și pe caldeenii care erau cu el la Mițpa.
Ali sedmoga mjeseca doðe Ismailo sin Netanije sina Elisamova, roda carskoga, i deset ljudi s njim, i ubiše Godoliju, te pogibe; tako i Judeje i Haldeje koji bijahu s njim u Mispi.
26 Și tot poporul, deopotrivă mic și mare, și căpeteniile armatelor, s-au ridicat și au venit în Egipt, pentru că se temeau de caldeeni.
Tada se podiže sav narod, malo i veliko, i vojvode, te otidoše u Misir, jer se pobojaše Haldeja.
27 Și s-a întâmplat, în anul al treizeci și șaptelea al captivității lui Ioiachin, împăratul lui Iuda, în a douăsprezecea lună, în a douăzeci și șaptea zi a lunii, că Evil-Merodac, împăratul Babilonului, în anul când el a început să domnească, a înălțat capul lui Ioiachin, împăratul lui Iuda, din închisoare;
A trideset sedme godine otkako se zarobi Joahin car Judin, dvanaestoga mjeseca, dvadeset sedmoga dana Evil-Merodah car Vavilonski iste godine zacariv se izvadi iz tamnice Joahina cara Judina.
28 Și i-a vorbit binevoitor și a pus tronul său deasupra tronului împăraților care erau cu el în Babilon;
I lijepo govori s njim, i namjesti mu prijesto više prijestola drugih careva koji bijahu kod njega u Vavilonu.
29 Și i-a schimbat hainele de închisoare; iar el a mâncat continuu înaintea lui în toate zilele vieții lui.
I promijeni mu haljine tamnièke, i on jeðaše svagda s njim svega vijeka svojega.
30 Și porția lui de mâncare a fost o porție continuă dată lui de către împărat, o rație zilnică pentru fiecare zi, în toate zilele vieții lui.
I hrana mu se jednako davaše od cara svaki dan svega vijeka njegova do smrti njegove.
