< 2 Regii 25 >
1 Și s-a întâmplat, în anul al nouălea al domniei sale, în luna a zecea, în a zecea zi a lunii, că Nebucadnețar, împăratul Babilonului, a venit, el și toată oștirea lui, împotriva Ierusalimului și și-au înălțat corturile împotriva lui; și au zidit forturi împotriva lui de jur împrejur.
Sedegaia da Ba: bilone hina bagade Nebiuga: denesema odoga: i. Amaiba: le, eso nabu amola oubi nabu, Sedegaia ea ouligibi ode sesege amoga, Nebiuga: denese da ea dadi gagui wa: i oule asili, Yelusaleme doagala: musa: misi. Ilia da moilai hamega, ha wa: i amo fisilalu, doagala: musa: , osobo gasa: le lelegela heda: i,
2 Și cetatea a fost asediată, până în anul al unsprezecelea al împăratului Zedechia.
Ilia da eale disili, doagala: lalu, Sedegaia ea ouligilaloba ode gida da doaga: i.
3 Și în a noua zi a lunii a patra, foametea stăpânea în cetate și nu era pâine pentru poporul țării.
Amo odega, eso sesege amola oubi biyadu amoga Yelusaleme dunu da ha: i manu hamedafa galu.
4 Și cetatea a fost spartă și toți bărbații de război au fugit noaptea pe calea porții dintre cele două ziduri, care era lângă grădina împăratului; (și caldeenii erau împotriva cetății de jur împrejur) și împăratul a mers pe calea câmpiei.
Amo esoga, Ba: bilone dadi gagui dunu da Yelusaleme gagoi dogoa fili, ganodini golili sa: i. Ba: bilone dadi gagui dunu ilia da Yelusaleme eale disi ba: i. Be Yuda dadi gagui dunu da gasia hobea: i. Ilia da hina bagade ea ifabia amodili asili, logo holei amo da gagoi aduna di dialu amodili, Yodane Fagoa doaga: musa: hobeale afia: i.
5 Și armata caldeenilor l-a urmărit pe împărat și l-a ajuns în câmpiile Ierihonului; și toată armata lui s-a împrăștiat de la el.
Be Ba: bilone dadi gagui wa: i da hina bagade Sedegaia se bobogele, umi soge amo da Yeligou moilai bai bagade gadenene, amoga e gagulaligi. Amalu, Sedegaia ea dadi gagui dunu huluane da e fisiaga: lu, mugululi afia: i.
6 Astfel, ei l-au luat pe împărat și l-au dus la împăratul Babilonului la Ribla; și au dat o sentință asupra lui.
Ba: bilone dadi gagui dunu da Sedegaia amo hina bagade Nebiuga: denese da Libila esalu, amoga e oule asili, Nebiuga: denese da ema fofada: nanu, ema se bidi imunu ilegei.
7 Și i-au ucis pe fiii lui Zedechia înaintea ochilor lui și i-au scos ochii lui Zedechia și l-au legat cu lanțuri de aramă și l-au dus la Babilon.
Sedegaia da hi ba: lobawane, ilia da eagofelali fufuga: lelegei. Amalu, Nebiuga: denese da sia: beba: le, ilia da Sedegaia ea si aduna duga: le fasilalu, sia: inega la: gilalu, e Ba: bilone sogega hiouginana asi.
8 Și în luna a cincea, în a șaptea zi a lunii, care este anul al nouăsprezecelea al împăratului Nebucadnețar, împăratul Babilonului, a venit Nebuzaradan, căpetenia gărzii, un servitor al împăratului Babilonului, la Ierusalim;
Eso fesu amola oubi bi, Ba: bilone hina bagade Nebiuga: denese ea ouligibi ode 19 amoga, Nebiusala: ida: ne (hina bagade ea fada: i sia: ne iasu dunu amola ea dadi gagui wa: i ouligisu dunu) e da Yelusaleme doagala: la sa: i.
9 Și a ars casa DOMNULUI și casa împăratului și toate casele din Ierusalim și fiecare casă a fiecărui om de vază le-a ars cu foc.
E da Debolo Diasu amola hina bagade diasu amola mimogo dunu Yelusalemega esafulu ilia diasu, amo huluane ulagili sali.
10 Și toată armata caldeenilor, care era cu căpetenia gărzii, a dărâmat zidurile Ierusalimului de jur împrejur.
Ea dadi gagui dunu da moilai gagoi mugululi sali.
11 Și pe restul poporului care era rămas în cetate și pe fugarii care căzuseră în mâinile împăratului Babilonului, împreună cu rămășița mulțimii, Nebuzaradan, căpetenia gărzii, i-a dus.
Amalu, Nebiusala: ida: ne da dunu oda hame hobea: i moilai ganodini esalu, amola hawa: hamosu bagade dawa: dunu musa: hame mugululi asi amo huluane, amola dunu amo da musa: Ba: bilone dadi gagui wa: i ilima hobeale madelala asi, amo huluane e da Ba: bilone sogega hiouginana asi.
12 Dar căpetenia gărzii a lăsat dintre săracii țării să fie viticultori și agricultori.
Be hamedafa gagui dunu, amo da soge hame gagui, amo e da waini sagaiga amola ifabi amoga hawa: hamoma: ne, e da Yuda sogega esaloma: ne yolesi.
13 Și stâlpii de aramă care erau în casa DOMNULUI și postamentele și marea de aramă care era în casa DOMNULUI caldeenii le-au spart în bucăți și au dus arama lor la Babilon.
Ba: bilone dadi gagui wa: i dunu da balasega hamoi duni bugi, amola balasega hamoi gaguli fula ahoasu liligi amo Debolo Diasu ganodini diafulu, amola balasega hamoi ofodo sugi, amo huluane fifili, Ba: bilone sogega gaguli asi.
14 Și a luat oalele și lopețile și mucările și lingurile și toate vasele de aramă cu care se servea.
Ilia da safala amola nasubu gasa: su yaeya (amoga ilia da oloda doa: su), gamali gesosu liligi, gobele salimusa: maga: me disu ofodo, amola balasega hamoi Debolo hawa: hamosu liligi, amo huluane gagaguli afia: i.
15 Și căpetenia gărzii a luat tăvile pentru cărbuni și bolurile și astfel de lucruri ce erau de aur, în aur și de argint, în argint.
Amola ilia da liligi huluane amo da gouliga hamoi o silifaga hamoi, amola ofodo sugi fonobahadi, amola lalu oso gaguli ahoasu yaeya, amo huluane amolawane gagaguli asi.
16 Cei doi stâlpi, marea și postamentele pe care Solomon le făcuse pentru casa DOMNULUI; arama tuturor acestor vase era de necântărit.
Balasega hamoi liligi amo hina bagade Soloumane da Debolo amogili sia: ne hahamoi, (duni bugi aduna, gaguli fula ahoasu huluane, amola ofodo sugi bagade) amo da dioi bagadeba: le, defemu hamedei ba: i.
17 Înălțimea unui stâlp era de optsprezece coți și capitelul de pe el era aramă; și înălțimea capitelului era de trei coți; și lucrarea împletită și rodiile de pe capitel de jur împrejur, toate de aramă; și asemenea acestora avea al doilea stâlp cu lucrare împletită.
Amo duni bugi aduna da ela defeledafa ba: i. Ela seda defei da 8 mida. Amola balasega hamoi bada amo ela seda defei da 1.3 mida. Amo bada ela sisiga: le da balasega hamoi gigiadomai. Amo da balasega hamoi bomegala: nidi fage amoga nina: hamoi ba: i.
18 Și căpetenia gărzii a luat pe Seraia, marele preot, și pe Țefania, al doilea preot, și pe cei trei păzitori ai ușii;
Ba: bilone dadi gagui wa: i ouligisu dunu Nebiusala: ida: ne, e da gobele salasu Ouligisudafa Sela: ia, amola ea afoha gobele salasu dunu Sefenaia, amola Debolo ouligisu dunu mimogodafa udiana, amo huluane e da Ba: bilone sogega hiouginana asi.
19 Și din cetate a luat un ofițer care era pus peste bărbații de război și cinci bărbați dintre cei care erau în prezența împăratului, care se aflau în cetate, și pe scribul principal al oștirii, care înrola poporul țării, și șaizeci de oameni ai poporului țării care se aflau în cetate;
Amola Yelusalemega, e da Yuda dadi gagui wa: i ouligisudafa, amola e fidisu dunu (e da dadi gagui wa: i hamonanu meloa dedei ouligisu), Yuda hina bagade ea fada: i sia: ne iasu dunu biyale gala, amola mimogo dunu eno 60 agoane, amo huluane hiouginana asi.
20 Și Nebuzaradan, căpetenia gărzii, i-a luat pe aceștia și i-a adus la împăratul Babilonului la Ribla;
21 Și împăratul Babilonului i-a lovit și i-a ucis la Ribla, în țara Hamatului. Astfel Iuda a fost dus din țara lui.
Nebiusala: ida: ne da ili huluane amo Ba: bilone hina bagade Libina moilai bai bagade (Ha: ima: de sogega gala) amoga esalu, ema hiouginana asi. Amogawi, hina bagade Nebiuga: denese da sia: beba: le, ilia amo dunu huluane bubulufananu, medole lelegei. Ilia da amanewane Yuda fi dunu mugululi hiouginana asi.
22 Și cât despre poporul care rămăsese în țara lui Iuda, pe care Nebucadnețar, împăratul Babilonului, îl lăsase, peste ei l-a făcut pe Ghedalia, fiul lui Ahicam, fiul lui Șafan, conducător.
Ba: bilone hina bagade Nebiuga: denese da Gedalaia (Ahaiga: me egefe amola Sia: ifa: ne ea aowa) Yuda soge ouligisu dunu hamoi. E da Gedalaiama Yuda dunu amo da Ba: bilonega mugululi hame asi, amo ouligima: ne sia: i.
23 Și după ce toate căpeteniile armatelor, ei și oamenii lor, au auzit că împăratul Babilonului îl făcuse pe Ghedalia guvernator, au venit la Ghedalia la Mițpa, Ismael, fiul lui Netania, și Iohanan, fiul lui Careah, și Seraia, fiul lui Tanhumet, netofatitul, și Iaazania, fiul unui maacatit, ei și oamenii lor.
Yuda dadi gagui wa: i ouligisu dunu amo da hamedafa goaiya: i, ilia amo sia: nababeba: le, ilia da Misiba moilaiga Gedalaiama madelai. Amo ouligisu dunu da Isiama: iele (Nedanaia egefe), Youha: ina: ne (Galia egefe), Sela: ia (Da: nahiumede egefe. E da Nidoufa dunu misi) amola Yesanaia (Ma: iaga dunu misi).
24 Și Ghedalia le-a jurat lor și oamenilor lor și le-a spus: Nu vă temeți să fiți servitorii caldeenilor; locuiți în țară și serviți împăratului Babilonului; și va fi bine cu voi.
Gedalaia da ilima amane sia: i, “Ba: bilone ouligisu dunu ilima mae beda: ma! Amo soge ganodini ha: ini fili, Ba: bilone hina bagade ea hawa: hamosu hamoma. Amasea, dilia da hahawane ba: mu.”
25 Dar s-a întâmplat, în luna a șaptea, că Ismael, fiul lui Netania, fiul lui Elișama, din sămânța împărătească, a venit, și zece oameni au venit cu el; și l-a lovit pe Ghedalia, încât acesta a murit; și a ucis pe iudeii și pe caldeenii care erau cu el la Mițpa.
Be amo odega, oubi fesu agoane, Isiama: iele (Nedanaia egefe amola Ilisiama ea aowa. E da hina bagade ea sosogo fi dunu), e da Misiba moilaiga dunu nabuane gala oule asili, Gedalaia doagala: le, e medole legei. Amola e da Yuda fi dunu amola Ba: bilone fi dunu Gedalaia bisili amogai esalu, amo huluane medole legei.
26 Și tot poporul, deopotrivă mic și mare, și căpeteniile armatelor, s-au ridicat și au venit în Egipt, pentru că se temeau de caldeeni.
Amalalu, Isala: ili dunu, (bagade gagui amola hame gagui) ilia huluane amola dadi gagui ouligisu dunu huluane da amo soge fisili, Idibidi sogega hobea: i. Bai ilia da Ba: bilone dunuba: le beda: i galu.
27 Și s-a întâmplat, în anul al treizeci și șaptelea al captivității lui Ioiachin, împăratul lui Iuda, în a douăsprezecea lună, în a douăzeci și șaptea zi a lunii, că Evil-Merodac, împăratul Babilonului, în anul când el a început să domnească, a înălțat capul lui Ioiachin, împăratul lui Iuda, din închisoare;
Ode afaega, Ifilimelouda: ge da Ba: bilone hina bagade hamoi. Amo odega, e da Yuda hina bagade Yihoiaginima asigiba: le, e da se iasu diasu ganodini esalu, ga masa: ne logo doasi. Ilia da Yihoiagini Ba: bilone sogega hiouginana asili, e da ode 37 agoane se iasu diasu ganodini esalu, amalu amo odega, eso 27 amola oubi fago, amoga Ba: bilone hina bagade da e se iasu diasu ganodini esalu amo logo doasi.
28 Și i-a vorbit binevoitor și a pus tronul său deasupra tronului împăraților care erau cu el în Babilon;
Ifilimelouda: ge da ema asigiwane hamoi. E da eno hina bagade dunu Ba: bilone sogega mugululi misi, ilima Yihoiagimi e bisilua dunu hamone ouligima: ne sogebi ema i.
29 Și i-a schimbat hainele de închisoare; iar el a mâncat continuu înaintea lui în toate zilele vieții lui.
Amaiba: le, Ifilimelouda: ge da sia: beba: le, Yihoiagini da ea se iasu diasua ga: su abula amo gisa: le, eno gaheabolo ga: i. Amola ea fifi manu amoga e da hina bagade e bisili ha: i mai.
30 Și porția lui de mâncare a fost o porție continuă dată lui de către împărat, o rație zilnică pentru fiecare zi, în toate zilele vieții lui.
Amola eso huluane, ea fifi manu amoga, ea esala lamu liligi defele, ilia da igili bidi iasu. Sia: ama dagoi