2 Corinteni 8

1 Dar vă facem cunoscut, fraților, despre harul lui Dumnezeu, dăruit bisericilor Macedoniei;

Or, fratelli, vogliamo farvi sapere la grazia di Dio concessa alle chiese di Macedonia.

2 Că, într-o mare încercare a necazului, abundența bucuriei lor și adânca sărăcie a lor au abundat spre bogățiile generozității lor.

In mezzo alle molte afflizioni con le quali esse sono provate, l’abbondanza della loro allegrezza e la loro profonda povertà hanno abbondato nelle ricchezze della loro liberalità.

3 Căci conform puterii lor, aduc eu mărturie, și peste puterea lor au dat de bună voie;

Poiché, io ne rendo testimonianza, secondo il poter loro, anzi al di là del poter loro, hanno dato volenterosi,

4 Rugându-ne cu multă insistență să primim noi darul și să luăm asupra noastră părtășia servirii pentru sfinți.

chiedendoci con molte istanze la grazia di contribuire a questa sovvenzione destinata ai santi.

5 Și aceasta au făcut, nu cum am sperat, ci întâi s-au dat pe ei înșiși Domnului și nouă, prin voia lui Dumnezeu.

E l’hanno fatto non solo come avevamo sperato; ma prima si sono dati loro stessi al Signore, e poi a noi, per la volontà di Dio.

6 Încât am îndemnat pe Titus, ca așa cum a început, așa să și împlinească în voi același har.

Talché abbiamo esortato Tito che, come l’ha già cominciata, così porti a compimento fra voi anche quest’opera di carità.

7 De aceea așa cum abundați în toate, în credință și cuvântare și cunoaștere și în orice sârguință și în dragostea voastră față de noi, vedeți ca și în acest har să abundați.

Ma siccome voi abbondate in ogni cosa, in fede, in parola, in conoscenza, in ogni zelo e nell’amore che avete per noi, vedete d’abbondare anche in quest’opera di carità.

8 Vorbesc nu printr-o poruncă, ci din cauza sârguinței altora, și să încerc sinceritatea dragostei voastre.

Non lo dico per darvi un ordine, ma per mettere alla prova, con l’esempio dell’altrui premura, anche la schiettezza del vostro amore.

9 Căci cunoașteți harul Domnului nostru Isus Cristos, că deși era bogat, totuși pentru voi s-a făcut sărac, ca voi, prin sărăcia lui, să fiți bogați.

Perché voi conoscete la carità del Signor nostro Gesù Cristo il quale, essendo ricco, s’è fatto povero per amor vostro, onde, mediante la sua povertà, voi poteste diventar ricchi.

10 Și în aceasta vă dau sfat, fiindcă aceasta vă este de folos, vouă care ați început mai înainte, nu doar a face, ci și a voi de acum un an.

E qui vi do un consiglio; il che conviene a voi i quali fin dall’anno passato avete per i primi cominciato non solo a fare ma anche a volere:

11 Dar acum și împliniți facerea acesteia; ca așa cum a fost bunăvoința de a voi, așa să fie și împlinirea din ceea ce aveți.

Portate ora a compimento anche il fare; onde, come ci fu la prontezza del volere, così ci sia anche il compiere secondo i vostri mezzi.

12 Căci dacă o minte binevoitoare este prezentă, este primit conform cu ce are omul și nu conform cu ce nu are.

Poiché, se c’è la prontezza dell’animo, essa è gradita in ragione di quello che uno ha, e non di quello che non ha.

13 Fiindcă nu doresc ca alții să fie ușurați, iar voi împovărați,

Poiché questo non si fa per recar sollievo ad altri ed aggravio a voi, ma per principio di uguaglianza;

14 Ci să fie egalitate acum în acest timp, ca abundența voastră să fie pentru nevoia lor, pentru ca și abundența lor să fie, la rândul ei, pentru nevoia voastră, ca să fie egalitate,

nelle attuali circostanze, la vostra abbondanza serve a supplire al loro bisogno, onde la loro abbondanza supplisca altresì al bisogno vostro, affinché ci sia uguaglianza, secondo che è scritto:

15 Așa cum este scris: Cel ce a strâns mult nu avea în plus; și cel ce a strâns puțin nu ducea lipsă.

Chi avea raccolto molto non n’ebbe di soverchio, e chi avea raccolto poco, non n’ebbe mancanza.

16 Dar mulțumiri fie aduse lui Dumnezeu, care a pus aceeași sârguință în inima lui Titus pentru voi.

Or ringraziato sia Iddio che ha messo in cuore a Tito lo stesso zelo per voi;

17 Pentru că, într-adevăr, a primit îndemnul, dar, fiind mult mai sârguincios, de bună voie a plecat la voi.

poiché non solo egli ha accettata la nostra esortazione, ma mosso da zelo anche maggiore si è spontaneamente posto in cammino per venire da voi.

18 Și noi am trimis cu el pe fratele, a cărui laudă este în evanghelie printre toate bisericile.

E assieme a lui abbiam mandato questo fratello, la cui lode nella predicazione dell’Evangelo è sparsa per tutte le chiese;

19 Și nu numai, dar a și fost ales de biserici să călătorească cu noi cu acest har, care este administrat de noi spre gloria aceluiași Domn și ca o dovadă a minții voastre binevoitoare;

non solo, ma egli è stato anche eletto dalle chiese a viaggiare con noi per quest’opera di carità, da noi amministrata per la gloria del Signore stesso e per dimostrare la prontezza dell’animo nostro.

20 Evitând aceasta, ca nimeni să nu ne învinovățească în această abundență care este administrată de noi;

Evitiamo così che qualcuno abbia a biasimarci circa quest’abbondante colletta che è da noi amministrata;

21 Îngrijind de cele oneste, nu numai înaintea Domnului, ci și înaintea oamenilor.

perché ci preoccupiamo d’agire onestamente non solo nel cospetto del Signore, ma anche nel cospetto degli uomini.

22 Și am trimis cu ei pe fratele nostru, despre care deseori noi am dovedit că este sârguincios în multe, dar acum se arată mult mai sârguincios datorită marii încrederi pe care o am în voi.

E con loro abbiamo mandato quel nostro fratello del quale spesse volte e in molte cose abbiamo sperimentato lo zelo, e che ora è più zelante che mai per la gran fiducia che ha in voi.

23 Dacă se întreabă cineva despre Titus, el este partenerul meu și conlucrător referitor la voi; sau, dacă se întreabă despre frații noștri, ei sunt mesagerii bisericilor și gloria lui Cristos.

Quanto a Tito, egli è mio compagno e collaboratore in mezzo a voi; quanto ai nostri fratelli, essi sono gli inviati delle chiese, e gloria di Cristo.

24 De aceea arătați pentru ei, și în fața bisericilor, dovada dragostei voastre și a falei noastre referitor la voi.

Date loro dunque, nel cospetto delle chiese, la prova del vostro amore e mostrate loro che abbiamo ragione di gloriarci di voi.