2 Corinteni 6

1 Atunci noi, conlucrători cu el, vă implorăm de asemenea ca voi să nu primiți harul lui Dumnezeu în zadar.

Kao suradnici opominjemo vas da ne primite uzalud milosti Božje.

2 (Fiindcă el spune: La timpul acceptat te-am ascultat și în ziua salvării te-am ajutat; iată acum este timpul acceptat; iată acum este ziua salvării.)

Jer on veli: U vrijeme milosti usliših te i u dan spasa pomogoh ti. Evo sad je vrijeme milosno, evo sad je vrijeme spasa.

3 Nedând poticnire în nimic, ca nu cumva serviciul să fie defăimat,

Ni u čemu ne dajemo nikakve sablazni da se ne kudi ova služba,

4 Ci în toate dovedindu-ne pe noi înșine ca servitori ai lui Dumnezeu, în multă răbdare, în necazuri, în nevoi, în strâmtorări,

nego se u svemu iskazujemo kao poslužitelji Božji: velikom postojanošću u nevoljama, u potrebama, u tjeskobama,

5 În biciuiri, în închisori, în răscoale, în munci, în vegheri, în posturi,

pod udarcima, u tamnicama, u bunama, u naporima, u bdjenjima, u postovima,

6 Prin puritate, prin cunoaștere, prin îndelungă răbdare, prin bunătate, prin Duhul Sfânt, prin dragoste neprefăcută,

u čistoći, u spoznanju, u velikodušnosti, u dobroti, u Duhu Svetomu, u ljubavi nehinjenoj,

7 Prin cuvântul adevărului, prin puterea lui Dumnezeu, prin armura dreptății din dreapta și din stânga,

u riječi istinitoj, u snazi Božjoj; oružjem pravde zdesna i slijeva;

8 Prin onoare și dezonoare, prin vorbire de rău și vorbire de bine, ca înșelători și totuși adevărați,

slavom i sramotom; zlim i dobrim glasom; kao zavodnici, a istiniti;

9 Ca necunoscuți și totuși bine cunoscuți; ca murind și iată, trăim; ca fiind disciplinați și nu uciși;

kao nepoznati, a poznati; kao umirući, a evo živimo; kao kažnjeni, a ne ubijeni;

10 Ca întristați, totuși totdeauna bucurându-ne; ca săraci, totuși făcând bogați pe mulți; ca neavând nimic și totuși stăpânind toate.

kao žalosni, a uvijek radosni; kao siromašni, a mnoge obogaćujemo; kao oni koji ništa nemaju, a sve posjeduju.

11 Corintenilor, gura noastră este deschisă spre voi, inima noastră s-a lărgit!

Usta su naša otvorena vama, Korinćani, srce naše rašireno.

12 Nu sunteți strâmtorați în noi, ci sunteți strâmtorați în adâncurile voastre.

Nije vam tijesno u nama, ali je tijesno u vašim grudima.

13 Dar ca răsplată de același fel, (vă vorbesc ca unor copii ai mei, ) lărgiți-vă și voi.

Za uzdarje - kao djeci govorim - raširite se i vi.

14 Nu vă înjugați în mod inegal cu cei ce nu cred; fiindcă ce părtășie are dreptatea la fărădelege? Și ce comuniune are lumina cu întunericul?

Ne ujarmljujte se s nevjernicima. Ta što ima pravednost s bezakonjem? Ili kakvo zajedništvo svjetlo s tamom?

15 Și ce armonie este între Cristos și Belial? Sau ce parte are cel ce crede cu cel ce nu crede?

Kakvu slogu Krist s Belijarom? Ili kakav dio vjernik s nevjernikom?

16 Și ce înțelegere are templul lui Dumnezeu cu idolii? Fiindcă voi sunteți templul Dumnezeului cel viu așa cum a spus Dumnezeu: Voi locui în ei și voi umbla între ei; și voi fi Dumnezeul lor, și ei vor fi poporul meu.

Kakav sporazum hram Božji s idolima? Jer mi smo hram Boga živoga, kao što reče Bog: Prebivat ću u njima i hoditi među njima; i bit ću Bog njihov, a oni narod moj.

17 De aceea ieșiți din mijlocul lor și fiți separați, spune Domnul, și nu atingeți ce este necurat; și vă voi primi.

Zato iziđite iz njihove sredine i odvojite se, govori Gospodin, i ništa nečisto ne dotičite i ja ću vas primiti.

18 Și vă voi fi Tată, și voi îmi veți fi fii și fiice, spune Domnul Cel Atotputernic.

I bit ću vam otac i vi ćete mi biti sinovi i kćeri, veli Gospodin Svemogući.