2 Corinteni 2

1 Dar am decis aceasta în mine însumi, că nu voi veni din nou la voi în întristare.

statui autem hoc ipse apud me ne iterum in tristitia venirem ad vos

2 Căci, dacă eu vă întristez, cine este atunci cel ce mă bucură, decât același care este întristat de mine?

si enim ego contristo vos et quis est qui me laetificet nisi qui contristatur ex me

3 Și v-am scris același lucru, ca nu cumva venind, să am întristare de la cei de la care trebuia să am bucurie; având încredere în voi toți, că bucuria mea este a voastră a tuturor.

et hoc ipsum scripsi ut non cum venero tristitiam super tristitiam habeam de quibus oportuerat me gaudere confidens in omnibus vobis quia meum gaudium omnium vestrum est

4 Fiindcă v-am scris din mult necaz și chin al inimii, cu multe lacrimi; nu ca să fiți mâhniți, ci ca să știți dragostea pe care o am din abundență pentru voi.

nam ex multa tribulatione et angustia cordis scripsi vobis per multas lacrimas non ut contristemini sed ut sciatis quam caritatem habeo abundantius in vobis

5 Dar dacă vreunul a provocat mâhnire, pe mine nu m-a mâhnit, decât în parte, ca nu cumva să vă împovărez pe toți.

si quis autem contristavit non me contristavit sed ex parte ut non onerem omnes vos

6 Îi este destulă unui astfel de om această pedeapsă, care i-a fost dată de mulți;

sufficit illi qui eiusmodi est obiurgatio haec quae fit a pluribus

7 Așa că din contră, voi ar trebui mai degrabă să îl iertați și să îl mângâiați, încât unul ca acesta să nu fie copleșit de prea multă întristare.

ita ut e contra magis donetis et consolemini ne forte abundantiori tristitia absorbeatur qui eiusmodi est

8 De aceea vă implor să confirmați dragostea voastră pentru el;

propter quod obsecro vos ut confirmetis in illum caritatem

9 Fiindcă v-am scris și cu acest scop, ca să cunosc dovedirea voastră, dacă sunteți ascultători în toate.

ideo enim et scripsi ut cognoscam experimentum vestrum an in omnibus oboedientes sitis

10 Cui îi iertați voi ceva, îi iert și eu, pentru că și eu, dacă am iertat ceva, de dragul vostru am iertat în persoana lui Cristos.

cui autem aliquid donatis et ego nam et ego quod donavi si quid donavi propter vos in persona Christi

11 Ca nu cumva Satan să profite de noi, fiindcă nu suntem neștiutori ai planurilor lui.

ut non circumveniamur a Satana non enim ignoramus cogitationes eius

12 Mai mult, când am venit la Troa pentru [a predica] evanghelia lui Cristos și mi s-a deschis o ușă prin Domnul,

cum venissem autem Troadem propter evangelium Christi et ostium mihi apertum esset in Domino

13 Nu am avut odihnă în duhul meu, fiindcă nu am găsit pe Titus, fratele meu, ci, luându-mi rămas bun de la ei, am plecat în Macedonia.

non habui requiem spiritui meo eo quod non invenerim Titum fratrem meum sed valefaciens eis profectus sum in Macedoniam

14 Acum mulțumiri fie aduse lui Dumnezeu, care totdeauna ne face să triumfăm în Cristos și care face cunoscută aroma cunoașterii lui prin noi, în fiecare loc.

Deo autem gratias qui semper triumphat nos in Christo Iesu et odorem notitiae suae manifestat per nos in omni loco

15 Fiindcă lui Dumnezeu îi suntem o aromă dulce a lui Cristos, în cei ce sunt salvați și în cei ce pier;

quia Christi bonus odor sumus Deo in his qui salvi fiunt et in his qui pereunt

16 Pentru unii, suntem aroma morții pentru moarte; iar pentru ceilalți, aroma vieții pentru viață. Și cine este suficient pentru acestea?

aliis quidem odor mortis in mortem aliis autem odor vitae in vitam et ad haec quis tam idoneus

17 Fiindcă nu suntem asemenea celor mulți, care corup cuvântul lui Dumnezeu; dar ca din sinceritate, dar ca din Dumnezeu, înaintea feței lui Dumnezeu vorbim în Cristos.

non enim sumus sicut plurimi adulterantes verbum Dei sed ex sinceritate sed sicut ex Deo coram Deo in Christo loquimur