< 2 Corinteni 2 >

1 Dar am decis aceasta în mine însumi, că nu voi veni din nou la voi în întristare.
BUT I prescribed to myself this rule, not to come again to you with sorrow.
2 Căci, dacă eu vă întristez, cine este atunci cel ce mă bucură, decât același care este întristat de mine?
For if I make you sorry, who is he that maketh me glad, but he that is made sorrowful by me?
3 Și v-am scris același lucru, ca nu cumva venind, să am întristare de la cei de la care trebuia să am bucurie; având încredere în voi toți, că bucuria mea este a voastră a tuturor.
And I have written unto you for this very purpose, that I might not, when I come to you, have sorrow from those in whom I ought to rejoice, having confidence in you all, that my joy is the joy of you all.
4 Fiindcă v-am scris din mult necaz și chin al inimii, cu multe lacrimi; nu ca să fiți mâhniți, ci ca să știți dragostea pe care o am din abundență pentru voi.
For out of much affliction and anguish of heart I wrote unto you with many tears, not that ye should be grieved, but that ye might know the love which I have more abundantly towards you.
5 Dar dacă vreunul a provocat mâhnire, pe mine nu m-a mâhnit, decât în parte, ca nu cumva să vă împovărez pe toți.
Now if any person hath given cause for grief, he hath not grieved me merely, but partly all of you; that I may add no farther burden.
6 Îi este destulă unui astfel de om această pedeapsă, care i-a fost dată de mulți;
Sufficient for such person is that chastisement which hath been inflicted by the majority of you.
7 Așa că din contră, voi ar trebui mai degrabă să îl iertați și să îl mângâiați, încât unul ca acesta să nu fie copleșit de prea multă întristare.
Wherefore, on the contrary, ye rather ought to forgive and comfort him, lest such a one be swallowed up with excess of sorrow.
8 De aceea vă implor să confirmați dragostea voastră pentru el;
Wherefore I exhort you to confirm your love towards him.
9 Fiindcă v-am scris și cu acest scop, ca să cunosc dovedirea voastră, dacă sunteți ascultători în toate.
For to this end also have I written, that I may know by this proof of you if ye are obedient in all things.
10 Cui îi iertați voi ceva, îi iert și eu, pentru că și eu, dacă am iertat ceva, de dragul vostru am iertat în persoana lui Cristos.
But to whomsoever ye forgive any thing, so do I; and if I forgive any thing, to whom I forgive, for your sakes I do it, in the person of Jesus Christ,
11 Ca nu cumva Satan să profite de noi, fiindcă nu suntem neștiutori ai planurilor lui.
that no advantage be gained over us by Satan; for we are not ignorant of his devices.
12 Mai mult, când am venit la Troa pentru [a predica] evanghelia lui Cristos și mi s-a deschis o ușă prin Domnul,
But when I came to Troas to preach the Gospel of Christ, though a door was opened unto me by the Lord,
13 Nu am avut odihnă în duhul meu, fiindcă nu am găsit pe Titus, fratele meu, ci, luându-mi rămas bun de la ei, am plecat în Macedonia.
I had no test in my spirit on my not finding there Titus my brother: so taking my leave of them I went forth unto Macedonia.
14 Acum mulțumiri fie aduse lui Dumnezeu, care totdeauna ne face să triumfăm în Cristos și care face cunoscută aroma cunoașterii lui prin noi, în fiecare loc.
But thanks be to God, who causeth us always to triumph in Christ, and maketh manifest the savour of his knowledge by us in every place.
15 Fiindcă lui Dumnezeu îi suntem o aromă dulce a lui Cristos, în cei ce sunt salvați și în cei ce pier;
For we are a sweet odour of Christ to God in those who are saved, and in those who perish.
16 Pentru unii, suntem aroma morții pentru moarte; iar pentru ceilalți, aroma vieții pentru viață. Și cine este suficient pentru acestea?
To the one we are the odour of death unto death, to the other the odour of life unto life: and who is sufficient for these things?
17 Fiindcă nu suntem asemenea celor mulți, care corup cuvântul lui Dumnezeu; dar ca din sinceritate, dar ca din Dumnezeu, înaintea feței lui Dumnezeu vorbim în Cristos.
For we are not as the many, adulterating the word of God; but as of sincerity, but as of God, in the sight of God, speak we in Christ.

< 2 Corinteni 2 >