< 2 Corinteni 10 >

1 Și, eu însumi, Pavel, vă implor prin blândețea și bunăvoința lui Cristos, eu care în prezență sunt înjosit printre voi, dar, fiind absent, sunt cutezător față de voi,
Pea ko au Paula, ko au ʻoku matamatavaivai [ʻo kau ka ]ʻiate kimoutolu, ka ʻi heʻeku mamaʻo ʻoku ou loto mālohi kiate kimoutolu, ʻoku ou fakakolekole kiate kimoutolu ʻi he angavaivai mo e angamalū ʻa Kalaisi:
2 Vă implor, așadar, ca să nu fiu cutezător când sunt prezent, cu acea încredere cu care gândesc să fiu cutezător împotriva unora, care gândesc despre noi ca și cum am umbla conform cărnii.
Ka ʻoku ou kole, koeʻuhi ke ʻoua naʻaku loto mālohi ʻi heʻeku ʻiate kimoutolu, ʻi he pule ko ia ʻoku ou ʻamanaki ke u fai mālohi ai ki he niʻihi, ʻoku nau lau kiate kimautolu ʻo hangē ʻoku mau ʻaʻeva ʻo fakatatau mo e kakano.
3 Măcar că umblăm în carne, nu ne războim conform cărnii,
He neongo ʻoku mau ʻaʻeva ʻi he kakano, ka ʻoku ʻikai te mau tau fakakakano:
4 (Fiindcă armele războiului nostru nu sunt carnale, ci puternice prin Dumnezeu pentru surparea fortificațiilor),
(He ko e mahafutau ʻo ʻemau tau ʻoku ʻikai fakakakano, ka ʻoku mālohi lahi ʻi he ʻOtua ke holoki hifo ai ʻae ngaahi kolo mālohi; )
5 Doborând imaginațiile minții și fiecare lucru înalt care se ridică pe el însuși împotriva cunoașterii lui Dumnezeu și înrobind fiecare gând ascultării față de Cristos;
‌ʻO holoki ki lalo ʻae ngaahi fakakaukau, mo e meʻa māʻolunga kotoa pē, ʻoku ne fakahikihiki ia ki he ʻilo ʻoe ʻOtua, pea ʻoku ne fakavaivai ʻae mahalo kotoa pē ki he talangofua kia Kalaisi;
6 Și fiind gata a pedepsi fiecare neascultare, când ascultarea voastră va fi împlinită.
Pea ʻoku mau tali te u pe ke tautea ʻae talangataʻa kotoa pē, ʻoka kakato hoʻomou talangofua.
7 Vă uitați la lucruri după înfățișare? Dacă cineva se încrede în el însuși că este al lui Cristos, să se mai gândească la aceasta în el însuși, că așa cum este el al lui Cristos, așa suntem și noi ai lui Cristos.
He ʻoku mou vakai ki he ngaahi meʻa ʻo hangē ko hono hā mai ʻituʻa? Kapau ʻoku ai ha tangata ʻoku ne faʻaki kiate ia ʻoku ʻa Kalaisi ia, ke toe fifili ki he meʻa ko ia ʻiate ia, koeʻuhi ʻo hangē ʻoku ʻa Kalaisi ia, ʻoku ʻa Kalaisi pehē pe ʻakimautolu.
8 Căci chiar dacă m-aș făli cu ceva mai mult despre autoritatea noastră, pe care Domnul ne-a dat-o pentru edificare și nu pentru nimicirea voastră, nu aș fi rușinat;
He ka ne lahi hake siʻi ʻeku polepole ʻi heʻemau mālohi, ʻaia kuo tuku mai ʻe he ʻEiki kiate kimautolu ke langa ʻaki hake, ka ʻoku ʻikai ko homou fakaʻauha, [pehē], ʻe ʻikai te u mā ai:
9 Ca nu cumva să par ca și cum v-aș înfricoșa prin epistole.
Ka ʻoku ʻikai te u fie hangē kau ka fakamanaʻi ʻakimoutolu ʻaki ʻae ngaahi tohi.
10 Fiindcă epistolele lui, spun ei, sunt grele și tari, dar prezența lui trupească este slabă și vorbirea lui este de disprețuit.
He ʻoku nau pehē, “Ko [ʻene ]ngaahi tohi ʻoku mamafa mo mālohi; ka ʻoku ha vaivai mai [hono ]sino, pea ko [ʻene ]lea ʻoku kovi.”
11 Să gândească un astfel de om aceasta, că, așa cum suntem în cuvânt prin epistole, când suntem absenți, tot astfel vom fi și în faptă, când suntem prezenți.
Ke ʻilo ʻe he tokotaha ko ia, ko ia ʻoku hā ʻiate kimautolu ʻi he lea ʻi he ngaahi tohi ʻi heʻemau mamaʻo, ko kimautolu ai pe ia ʻi he ngāue ʻoka mau ka ʻi ai.
12 Fiindcă nu cutezăm să ne facem din numărul, sau să ne comparăm cu unii ce se recomandă pe ei înșiși, dar ei, măsurându-se prin ei înșiși și comparându-se între ei înșiși, nu sunt înțelepți.
He ʻoku ʻikai te mau faʻa fakakau ʻakimautolu, pe fakatatau ʻakimautolu, ki he niʻihi ʻoku fakaongolelei atu ʻakinautolu: ka ko ʻenau fuofua ʻakinautolu ʻaki ʻakinautolu, ʻo fakatatau ʻakinautolu kiate kinautolu, ko e fai vale ia.
13 Dar noi nu ne vom făli cu lucruri în afara măsurii [noastre], ci conform cu măsura standardului pe care Dumnezeu ni l-a împărțit, o măsură care să ajungă chiar până la voi.
Ka ʻe ʻikai te mau polepole ki he ngaahi meʻa ʻituʻa atu ʻi [homau ]lakanga, kae fakatatau ki hono fuofua ʻoe lakanga ʻaia kuo fuofua ʻe he ʻOtua kiate kimautolu, ko e fuofua ʻoku aʻu atu foki kiate kimoutolu.
14 Fiindcă nu ne întindem peste măsura noastră, ca și cum nu am fi ajuns până la voi, fiindcă am ajuns chiar până la voi în predicarea evangheliei lui Cristos;
He ʻoku ʻikai te mau mafao atu ʻakimautolu, ʻo hangē naʻe ʻikai ke mau aʻu atu kiate kimoutolu: he kuo mau aʻu atu kiate kimoutolu foki ʻi he ongoongolelei ʻo Kalaisi:
15 Nu ne fălim cu lucruri în afara măsurii noastre, adică cu muncile altora, dar avem speranță, după ce credința voastră va fi sporită, că ne vom lărgi între voi, conform cu standardul nostru,
‌ʻOku ʻikai te mau faʻa polepole ki he ngaahi meʻa ʻituʻa ʻi [homau ]lakanga, ʻaia ko e ngaahi ngāue ʻae kau tangata kehe; ka ʻoku mau ʻamanaki lelei, ʻoka fakalahi hoʻomou tui, ke mau mafola atu ʻaupito ʻiate kimoutolu kae ʻi homau lakanga pe,
16 Să predicăm evanghelia în ținuturile care sunt dincolo de voi și să nu ne fălim cu domeniul de lucru al altuia, cu lucruri pregătite [deja] la îndemâna noastră.
Ke mau malangaʻaki ʻae ongoongolelei ki he mamaʻo atu ʻiate kimoutolu, pea ʻikai ke polepole ʻi he lakanga ngāue ʻae tangata kehe kuo ʻosi teuteu.
17 Dar cel ce se laudă, să se laude în Domnul.
“Ka ko ia ʻoku polepole, ke polepole ia ʻi he ʻEiki.”
18 Fiindcă nu cel ce se recomandă pe sine însuși este aprobat, ci cel pe care recomandă Domnul.
He ʻoku ʻikai ko ia ʻoku ne fakaongolelei ia ʻe fakamālō ki ai, ka ko ia ʻoku fakaongolelei ia ʻe he ʻEiki.

< 2 Corinteni 10 >