2 Cronici 9
1 Și când împărăteasa din Seba a auzit de faima lui Solomon, a venit la Ierusalim să îl încerce pe Solomon cu întrebări grele, cu o mare suită și cămile care purtau mirodenii și aur din abundență și pietre prețioase; și când a ajuns la Solomon, a vorbit îndeaproape cu el despre tot ce era în inima ei.
And when the queen of Saba heard of the fame of Solomon, she came to try him with hard questions at Jerusalem, with great riches, and camels, which carried spices, and abundance of gold, and precious stones. And when she was come to Solomon, she proposed to him all that was in her heart.
2 Și Solomon i-a răspuns la toate întrebările ei; și nu era nimic ascuns de Solomon pe care el să nu i-l spună.
And Solomon explained to her all that she proposed: and there was not any thing that he did not make clear unto her.
3 Și când împărăteasa din Seba a văzut înțelepciunea lui Solomon și casa pe care a construit-o,
And when she had seen these things, to wit, the wisdom of Solomon, and the house which he had built,
4 Și mâncarea de la masa lui și așezarea servitorilor lui și atenția servitorilor lui și îmbrăcămintea lor, de asemenea pe paharnicii săi și îmbrăcămintea lor, și urcarea prin care se urca la casa DOMNULUI, nu a mai fost suflare în ea.
And the meats of his table, and the dwelling places of his servants, and the attendance of his officers, and their apparel, his cupbearers also, and their garments, and the victims which he offered in the house of the Lord: there was no more spirit in her, she was so astonished.
5 Și ea a spus împăratului: Este adevărat cuvântul pe care l-am auzit în țara mea despre faptele tale și despre înțelepciunea ta;
And she said to the king: The word is true which I heard in my country of thy virtues and wisdom.
6 Totuși nu am crezut cuvintele lor, până când am venit și ochii mei au văzut; și, iată, nu mi s-a spus nici jumătate din măreția înțelepciunii tale, fiindcă întreci faima pe care am auzit-o.
I did not believe them that told it, until I came, and my eyes had seen, and I had proved that scarce one half of thy wisdom had been told me: thou hast exceeded the same with thy virtues.
7 Ferice de oamenii tăi și ferice de acești servitori ai tăi, care stau continuu înaintea ta și aud înțelepciunea ta.
Happy are thy men, and happy are thy servants, who stand always before thee, and hear thy wisdom.
8 Binecuvântat fie DOMNUL Dumnezeul tău, care a găsit plăcere în tine să te pună pe tronul lui, pentru a fi împărat pentru DOMNUL Dumnezeul tău; deoarece Dumnezeul tău a iubit pe Israel, pentru a-i întemeia pentru totdeauna, de aceea te-a făcut împărat peste ei, să faci judecată și dreptate.
Blessed be the Lord thy God, who hath been pleased to set thee on his throne, king of the Lord thy God. Because God loveth Israel, and will preserve them for ever: therefore hath he made thee king over them, to do judgment and justice.
9 Și i-a dat împăratului o sută douăzeci de talanți de aur și din mirodenii o mare abundență și pietre prețioase; și nu erau mirodenii ca cele date împăratului Solomon de împărăteasa din Seba.
And she gave to the king a hundred and twenty talents of gold, and spices in great abundance, and most precious stones: there were no such spices as these which the queen of Saba gave to king Solomon.
10 Și de asemenea servitorii lui Hiram și servitorii lui Solomon, care au adus aur din Ofir, au adus lemn de santal și pietre prețioase.
And the servants also of Hiram, with the servants of Solomon, brought gold from Ophir, and thyine trees, and most precious stones:
11 Și împăratul a făcut din lemn de santal terase pentru casa DOMNULUI și pentru palatul împăratului și harpe și psalterioane pentru cântăreți; și nu au mai fost văzute astfel de lucruri în țara lui Iuda.
And the king made of the thyine trees stairs in the house of the Lord, and in the king’s house, and harps and psalteries for the singing men: never were there seen such trees in the land of Juda.
12 Și împăratul Solomon a dat împărătesei din Seba tot ce a dorit, orice a cerut, în afară de ceea ce ea a adus împăratului. Astfel ea s-a întors și a plecat în țara ei, ea și servitorii ei.
And king Solomon gave to the queen of Saba all that she desired, and that she asked, and many more things than she brought to him: so she returned, and went to her own country with her servants.
13 Și greutatea aurului care venea la Solomon într-un an era de șase sute șaizeci și șase de talanți de aur,
And the weight of the gold, that was brought to Solomon every year, was six hundred and sixty-six talents of gold:
14 În afară de ceea ce aduceau negustorii și comercianții. Și toți împărații Arabiei și guvernatorii țării aduceau aur și argint lui Solomon.
Beside the sum which the deputies of divers nations, and the merchants were accustomed to bring, and all the kings of Arabia, and the lords of the lands, who I brought gold and silver to Solomon.
15 Și împăratul Solomon a făcut două sute de paveze de aur bătut; șase sute de șekeli de aur bătut au intrat într-o pavăză.
And king Solomon made two hundred golden spears, of the sum of six hundred pieces of gold, which went to every spear:
16 Și trei sute de scuturi a făcut din aur bătut; trei sute de șekeli de aur au intrat într-un scut. Și împăratul le-a pus în casa pădurii din Liban.
And three hundred golden shields of three hundred pieces of gold, which went to the covering of every shield: and the king put them in the armoury, which was compassed with a wood.
17 Mai mult, împăratul a făcut un mare tron din fildeș și l-a placat cu aur pur.
The king also made a great throne of ivory, and overlaid it with pure gold.
18 Și erau șase trepte până la tron, cu un sprijin de aur pentru picior, care erau prinse de tron, și rezemători de fiecare parte a locului de ședere și doi lei stând în picioare lângă rezemători;
And six steps to go up to the throne, and a footstool of gold, and two arms one on either side, and two lions standing by the arms:
19 Și doisprezece lei au stat în picioare acolo pe amândouă părțile, pe cele șase trepte. Nu era ceva asemănător în nicio împărăție.
Moreover twelve other little lions standing upon the steps on both sides: there was not such a throne in any kingdom.
20 Și toate vasele de băutură ale împăratului Solomon erau din aur și toate vasele casei din pădurea Libanului erau din aur pur, niciunul nu era din argint, deoarece acesta era socotit de nimic în zilele lui Solomon.
And all the vessels of the king’s table were of gold, and the vessels of the house of the forest of Libanus were of the purest gold. For no account was made of silver in those days.
21 Deoarece corăbiile împăratului mergeau la Tarsis cu servitorii lui Hiram, o dată la fiecare trei ani veneau corăbii din Tarsis, aducând aur și argint, fildeș și maimuțe și păuni.
For the king’s ships went to Tharsis with the servants of Hiram, once in three years: and they brought thence gold and silver, and ivory, and apes, and peacocks.
22 Și împăratul Solomon a întrecut pe toți împărații pământului în bogății și înțelepciune.
And Solomon was magnified above all the kings of the earth for riches and glory.
23 Și toți împărații pământului au căutat prezența lui Solomon, să îi audă înțelepciunea, pe care Dumnezeu a pus-o în inima lui.
And all the kings of the earth desired to see the face of Solomon, that they might hear the wisdom which God had given in his heart.
24 Iar ei au adus, fiecare om, darul său, vase de argint și vase de aur și îmbrăcăminte, armură și mirodenii, cai și catâri, o măsură an de an.
And every year they brought him presents, vessels of silver and of gold, and garments, and armour, and spices, and horses, and mules.
25 Și Solomon avea patru mii de iesle pentru cai și care și douăsprezece mii de călăreți, pe care i-a așezat în cetățile pentru care și cu împăratul, la Ierusalim.
And Solomon had forty thousand horses in the stables, and twelve thousand chariots, and horsemen, and he placed them in the cities of the chariots, and where the king was in Jerusalem.
26 Și a domnit peste toți împărații, de la râu până la țara filistenilor și la granița Egiptului.
And he exercised authority over all the kings from the river Euphrates to the land of the Philistines, and to the borders of Egypt.
27 Și împăratul a făcut argintul în Ierusalim ca pietrele, și cedrii i-a făcut ca sicomorii care sunt în câmpiile joase, din abundență.
And he made silver as plentiful in Jerusalem as stones: and cedars as common as the sycamores, which grow in the plains.
28 Și i-au adus lui Solomon cai din Egipt și din toate țările.
And horses were brought to him out of Egypt, and out of all countries.
29 Și restul faptelor lui Solomon, cele dintâi și cele din urmă, nu sunt ele scrise în cartea profetului Natan, și în profeția lui Ahiia șilonitul, și în viziunile lui Ido, văzătorul despre Ieroboam, fiul lui Nebat?
Now the rest of the acts of Solomon first and last are written in the words of Nathan the prophet, and in the boobs of Ahias the Silonite, and in the vision of Addo the seer, against Jeroboam the son of Nabat.
30 Și Solomon a domnit patruzeci de ani în Ierusalim, peste tot Israelul.
And Solomon reigned in Jerusalem over all Israel forty years.
31 Și Solomon a adormit cu părinții lui și a fost îngropat în cetatea lui David, tatăl său; și Roboam, fiul său, a domnit în locul său.
And he slept with his fathers: and they buried him in the city of David: and Roboam his son reigned in his stead.
