2 Cronici 26

1 Atunci tot poporul din Iuda a luat pe Ozia, care era în vârstă de șaisprezece ani și l-au făcut împărat în locul tatălui său, Amația.

Omnis autem populus Juda filium ejus Oziam, annorum sedecim, constituit regem pro Amasia patre suo.

2 El a construit cetatea Elot și a dat-o înapoi lui Iuda, după ce împăratul a adormit cu părinții lui.

Ipse ædificavit Ailath, et restituit eam ditioni Juda, postquam dormivit rex cum patribus suis.

3 Ozia era în vârstă de șaisprezece ani când a început să domnească și a domnit cincizeci și doi de ani în Ierusalim. Și numele mamei lui era Iecolia, din Ierusalim.

Sedecim annorum erat Ozias cum regnare cœpisset, et quinquaginta duobus annis regnavit in Jerusalem: nomen matris ejus Jechelia de Jerusalem.

4 Și el a făcut ceea ce era drept înaintea ochilor DOMNULUI, conform cu tot ceea ce a făcut Amația, tatăl său.

Fecitque quod erat rectum in oculis Domini, juxta omnia quæ fecerat Amasias pater ejus.

5 Și a căutat pe Dumnezeu în zilele lui Zaharia, care avea înțelegere în viziunile lui Dumnezeu, cât timp a căutat pe DOMNUL, Dumnezeu l-a făcut să prospere.

Et exquisivit Dominum in diebus Zachariæ intelligentis et videntis Deum: cumque requireret Dominum, direxit eum in omnibus.

6 Și a ieșit și s-a războit împotriva filistenilor și a dărâmat zidul din Gat și zidul din Iabnei și zidul din Asdod și a construit cetăți lângă Asdod și printre filisteni.

Denique egressus est, et pugnavit contra Philisthiim, et destruxit murum Geth, et murum Jabniæ, murumque Azoti: ædificavit quoque oppida in Azoto et in Philisthiim.

7 Și Dumnezeu l-a ajutat împotriva filistenilor și împotriva arabilor, care au locuit la Gur-Baal, și a mehunimilor.

Et adjuvit eum Deus contra Philisthiim, et contra Arabes qui habitabant in Gurbaal, et contra Ammonitas.

8 Și amoniții au dat daruri lui Ozia; și numele lui s-a răspândit departe până la intrarea în Egipt, fiindcă s-a întărit peste măsură.

Appendebantque Ammonitæ munera Oziæ: et divulgatum est nomen ejus usque ad introitum Ægypti propter crebras victorias.

9 Mai mult, Ozia a construit turnuri în Ierusalim la poarta colțului și la poarta văii și la întorsura zidului și le-a fortificat.

Ædificavitque Ozias turres in Jerusalem super portam anguli, et super portam vallis, et reliquas in eodem muri latere, firmavitque eas.

10 De asemenea a construit turnuri în pustiu și a săpat multe fântâni, fiindcă avea multe vite, deopotrivă în țara de jos și în câmpii, de asemenea agricultori și vieri în munți și în Carmel, fiindcă iubea agricultura.

Exstruxit etiam turres in solitudine, et effodit cisternas plurimas, eo quod haberet multa pecora tam in campestribus quam in eremi vastitate: vineas quoque habuit et vinitores, in montibus et in Carmelo: erat quippe homo agriculturæ deditus.

11 Mai mult, Ozia a avut o oștire de războinici, care ieșeau la război în cete, conform cu numărul socotirii lor prin mâna lui Ieiel, scribul, și a lui Maaseia, conducătorul, sub mâna lui Hanania, una dintre căpeteniile împăratului.

Fuit autem exercitus bellatorum ejus, qui procedebant ad prælia sub manu Jehiel scribæ, Maasiæque doctoris, et sub manu Hananiæ, qui erat de ducibus regis.

12 Întregul număr al mai marilor părinților al războinicilor viteji era două mii șase sute.

Omnisque numerus principum per familias, virorum fortium duorum millium sexcentorum.

13 Și sub mâna lor era o armată de trei sute șapte mii cinci sute, care făceau război cu mare putere, pentru a ajuta pe împărat împotriva dușmanului.

Et sub eis universus exercitus trecentorum et septem millium quingentorum, qui erant apti ad bella, et pro rege contra adversarios dimicabant.

14 Și Ozia a pregătit pentru ei în toată oștirea: scuturi și sulițe și coifuri și armuri și arcuri și praștii pentru a arunca pietre.

Præparavit quoque eis Ozias, id est, cuncto exercitui, clypeos, et hastas, et galeas, et loricas, arcusque et fundas ad jaciendos lapides.

15 Și a făcut în Ierusalim mașini, inventate de bărbați iscusiți, să fie în turnuri și peste fortificații, să tragă săgeți și pietre mari cu ele. Și numele lui s-a răspândit foarte departe, fiindcă a fost ajutat minunat, până a ajuns tare.

Et fecit in Jerusalem diversi generis machinas, quas in turribus collocavit et in angulis murorum, ut mitterent sagittas, et saxa grandia: egressumque est nomen ejus procul, eo quod auxiliaretur ei Dominus, et corroborasset illum.

16 Dar după ce a ajuns tare, inima lui s-a înălțat spre nimicirea lui, căci a încălcat legea împotriva DOMNULUI Dumnezeul său și a intrat în templul DOMNULUI să ardă tămâie pe altarul tămâiei.

Sed cum roboratus esset, elevatum est cor ejus in interitum suum, et neglexit Dominum Deum suum: ingressusque templum Domini, adolere voluit incensum super altare thymiamatis.

17 Și preotul Azaria a intrat după el; și cu el au intrat optzeci de preoți ai DOMNULUI, bărbați viteji;

Statimque ingressus post eum Azarias sacerdos, et cum eo sacerdotes Domini octoginta, viri fortissimi,

18 Și s-au împotrivit împăratului Ozia și i-au spus: Nu ție ți se cuvine să arzi tămâie DOMNULUI, ci preoților, fiii lui Aaron, care sunt consacrați să ardă tămâie; ieși din sanctuar, fiindcă ai încălcat legea; și nu va fi pentru onoarea ta de la DOMNUL Dumnezeu.

restiterunt regi, atque dixerunt: Non est tui officii, Ozia, ut adoleas incensum Domino, sed sacerdotum, hoc est, filiorum Aaron, qui consecrati sunt ad hujuscemodi ministerium: egredere de sanctuario, ne contempseris: quia non reputabitur tibi in gloriam hoc a Domino Deo.

19 Atunci Ozia s-a înfuriat și avea o tămâietoare în mâna lui pentru a arde tămâie; și, în timp ce era furios pe preoți, lepra s-a ridicat pe fruntea lui înaintea preoților în casa DOMNULUI, lângă altarul tămâiei.

Iratusque Ozias, tenens in manu thuribulum ut adoleret incensum, minabatur sacerdotibus. Statimque orta est lepra in fronte ejus coram sacerdotibus, in domo Domini super altare thymiamatis.

20 Și Azaria, mai marele preot, și toți preoții, s-au uitat la el și, iată, era lepros pe frunte și l-au grăbit să iasă afară de acolo, da, el însuși s-a grăbit să iasă afară, pentru că DOMNUL l-a lovit.

Cumque respexisset eum Azarias pontifex, et omnes reliqui sacerdotes, viderunt lepram in fronte ejus, et festinato expulerunt eum. Sed et ipse perterritus, acceleravit egredi, eo quod sensisset illico plagam Domini.

21 Și împăratul Ozia a fost un lepros până în ziua morții lui și a locuit într-o casă aparte, fiindcă era un lepros, căci a fost îndepărtat de la casa DOMNULUI; și Iotam, fiul său, a fost peste casa împăratului, judecând poporul țării.

Fuit igitur Ozias rex leprosus usque ad diem mortis suæ, et habitavit in domo separata plenus lepra, ob quam ejectus fuerat de domo Domini. Porro Joatham filius ejus rexit domum regis, et judicabat populum terræ.

22 Și restul faptelor lui Ozia, cele dintâi și cele din urmă, le-a scris profetul Isaia, fiul lui Amoț.

Reliqua autem sermonum Oziæ priorum et novissimorum scripsit Isaias filius Amos propheta.

23 Astfel Ozia a adormit cu părinții lui și l-au îngropat cu părinții lui în câmpul de înmormântare care aparținea împăraților, fiindcă au spus: El este un lepros; și Iotam, fiul său, a domnit în locul său.

Dormivitque Ozias cum patribus suis, et sepelierunt eum in agro regalium sepulchrorum, eo quod esset leprosus: regnavitque Joatham filius ejus pro eo.