< 2 Cronici 26 >
1 Atunci tot poporul din Iuda a luat pe Ozia, care era în vârstă de șaisprezece ani și l-au făcut împărat în locul tatălui său, Amația.
Bangʼe jo-Juda duto nokawo Uzia mane ja-higni apar gauchiel kendo negikete ruoth kar wuon mare Amazia.
2 El a construit cetatea Elot și a dat-o înapoi lui Iuda, după ce împăratul a adormit cu părinții lui.
Kane wuon mare osetho moike kaka kwerene, nochako ogero Elath moduoke ne jo-Juda.
3 Ozia era în vârstă de șaisprezece ani când a început să domnească și a domnit cincizeci și doi de ani în Ierusalim. Și numele mamei lui era Iecolia, din Ierusalim.
Uzia ne ja-higni apar gauchiel kane odoko ruoth kendo nobedo ruoth kodak Jerusalem kuom higni piero abich gariyo. Min mare ne nyinge Jekolia ma nyar Jerusalem.
4 Și el a făcut ceea ce era drept înaintea ochilor DOMNULUI, conform cu tot ceea ce a făcut Amația, tatăl său.
Notimo gima kare e nyim wangʼ Jehova Nyasaye mana kaka wuon-gi Amazia nosetimo.
5 Și a căutat pe Dumnezeu în zilele lui Zaharia, care avea înțelegere în viziunile lui Dumnezeu, cât timp a căutat pe DOMNUL, Dumnezeu l-a făcut să prospere.
Noketo chunye kuom Nyasaye e ndalo mag Zekaria, ngʼat ma nopuonje luoro Nyasaye. E ndalo duto mane odwaro Jehova Nyasaye, Nyasaye nomiye gweth.
6 Și a ieșit și s-a războit împotriva filistenilor și a dărâmat zidul din Gat și zidul din Iabnei și zidul din Asdod și a construit cetăți lângă Asdod și printre filisteni.
Nodhi kedo kod jo-Filistia momuko ohinga mar Gath gi Jabne kod Ashdod. Bangʼe nogero mier machiegni kod Ashdod, kod kuonde mamoko ei piny Filistia.
7 Și Dumnezeu l-a ajutat împotriva filistenilor și împotriva arabilor, care au locuit la Gur-Baal, și a mehunimilor.
Nyasaye nokonye loyo jo-Filistia kod jo-Arabu mane odak Gur Baal kod jo-Meun.
8 Și amoniții au dat daruri lui Ozia; și numele lui s-a răspândit departe până la intrarea în Egipt, fiindcă s-a întărit peste măsură.
Jo-Amon nokelo osuru ne Uzia kendo humbe nolandore nyaka e tongʼ-gi kod jo-Misri nimar nosedoko ngʼama duongʼ ahinya.
9 Mai mult, Ozia a construit turnuri în Ierusalim la poarta colțului și la poarta văii și la întorsura zidului și le-a fortificat.
Uzia nogero kuonde maboyo mag ngʼicho Jerusalem e Dhorangach miluongo ni Ranga Kama Ohinga Ogomogo gi Ranga Holo kod e giko ohinga kendo nogerogi motegno.
10 De asemenea a construit turnuri în pustiu și a săpat multe fântâni, fiindcă avea multe vite, deopotrivă în țara de jos și în câmpii, de asemenea agricultori și vieri în munți și în Carmel, fiindcă iubea agricultura.
E piny motimo ongoro bende nogeroe kuonde motingʼore mag siro lweny kendo nokunyo yewni mangʼeny nikech ne en kod jamni mangʼeny e tie gode kod e piny pap. Bende ne en kod joma ne tiyone e puothe kod puothene mag mzabibu manie gode kaachiel gi kuonde momew nikech nohero pur.
11 Mai mult, Ozia a avut o oștire de războinici, care ieșeau la război în cete, conform cu numărul socotirii lor prin mâna lui Ieiel, scribul, și a lui Maaseia, conducătorul, sub mâna lui Hanania, una dintre căpeteniile împăratului.
Uzia ne ni kod jolweny motiegore maber moikore dhiye kedo kaluwore kod migepegi mana kaka Jeyel jagoro kod Maseya jatelo nopogogi kaluwore kaka Hanania mane achiel kuom jodong ruoth nochikogi.
12 Întregul număr al mai marilor părinților al războinicilor viteji era două mii șase sute.
Kar romb jotelo mag anywola mane otelo ne jolweny ne gin alufu ariyo gi mia auchiel.
13 Și sub mâna lor era o armată de trei sute șapte mii cinci sute, care făceau război cu mare putere, pentru a ajuta pe împărat împotriva dușmanului.
Jogo mane gitelonegi ne gin jolweny mane otieg ne lweny ne gin ji alufu mia adek gabiriyo kod mia abich, joma ngʼeny moloyo madikony ruoth kedo gi wasike.
14 Și Ozia a pregătit pentru ei în toată oștirea: scuturi și sulițe și coifuri și armuri și arcuri și praștii pentru a arunca pietre.
Uzia noloso ni jolweny kuodi gi tonge gi ogute gi akor mag nyinyo gi atunge gi kite midiro gorujre.
15 Și a făcut în Ierusalim mașini, inventate de bărbați iscusiți, să fie în turnuri și peste fortificații, să tragă săgeți și pietre mari cu ele. Și numele lui s-a răspândit foarte departe, fiindcă a fost ajutat minunat, până a ajuns tare.
Noloso gir lweny moro midirogo aserni gi kite madongo mane joma riek ofwenyo moketo kuonde maboyo mag ngʼicho kod kuonde ma ohinga ogomogo Jerusalem. Humbe nolandore mabor kendo malach nikech nokonye ahinya nyaka nobedo motegno miwuoro.
16 Dar după ce a ajuns tare, inima lui s-a înălțat spre nimicirea lui, căci a încălcat legea împotriva DOMNULUI Dumnezeul său și a intrat în templul DOMNULUI să ardă tămâie pe altarul tămâiei.
Kane Uzia osedoko motegno, sungruokne nomiyo opodho. Noweyo luwo Jehova Nyasaye ma Nyasache mi nodonjo e hekalu mar Jehova Nyasaye mondo owangʼ ubani e kendo mar misango mar ubani.
17 Și preotul Azaria a intrat după el; și cu el au intrat optzeci de preoți ai DOMNULUI, bărbați viteji;
To Azaria jadolo kod jodolo mamoko mag Jehova Nyasaye piero aboro ma jochir noluwe kuno.
18 Și s-au împotrivit împăratului Ozia și i-au spus: Nu ție ți se cuvine să arzi tămâie DOMNULUI, ci preoților, fiii lui Aaron, care sunt consacrați să ardă tămâie; ieși din sanctuar, fiindcă ai încălcat legea; și nu va fi pentru onoarea ta de la DOMNUL Dumnezeu.
Negikwere kagiwacho niya, “Uzia, ok en tiji wangʼo ni Jehova Nyasaye ubani; nimar mano en tij jodolo ma nyikwa Harun mane opwodhi mondo giwangʼ ubani. Wuogi e kama ler mar lemo nikech iseketho, omiyo Jehova Nyasaye ok nogwedhi.”
19 Atunci Ozia s-a înfuriat și avea o tămâietoare în mâna lui pentru a arde tămâie; și, în timp ce era furios pe preoți, lepra s-a ridicat pe fruntea lui înaintea preoților în casa DOMNULUI, lângă altarul tămâiei.
Uzia mane oyudo ka oikore gi tap mach e lwete mondo owangʼ ubani nokecho. Kane mirima omake kod jodolo, dhoho nolandore e lela wangʼe e nyim jodolo e hekalu mar Jehova Nyasaye but kendo mar misango miwangʼoe ubani.
20 Și Azaria, mai marele preot, și toți preoții, s-au uitat la el și, iată, era lepros pe frunte și l-au grăbit să iasă afară de acolo, da, el însuși s-a grăbit să iasă afară, pentru că DOMNUL l-a lovit.
Kane Azaria jadolo maduongʼ gi jodolo duto norange, negineno ni en kod dhoho e lela wangʼe mine gigole oko mapiyo. To en owuon bende noreto mapiyo mondo owuogi nikech Jehova Nyasaye nosechwade.
21 Și împăratul Ozia a fost un lepros până în ziua morții lui și a locuit într-o casă aparte, fiindcă era un lepros, căci a fost îndepărtat de la casa DOMNULUI; și Iotam, fiul său, a fost peste casa împăratului, judecând poporul țării.
Ruoth Uzia nobedo ja-dhoho nyaka chiengʼ thone, emomiyo nodak e ot kar kende ka en gi dhoho kendo ne ok oyiene donjo e hekalu mar Jehova Nyasaye. Jotham wuode ema ne rito dala ruoth kendo norito piny.
22 Și restul faptelor lui Ozia, cele dintâi și cele din urmă, le-a scris profetul Isaia, fiul lui Amoț.
Weche mamoko mag loch Uzia koa chakruokgi nyaka gikogi ondikgi e kitap janabi Isaya wuod Amoz.
23 Astfel Ozia a adormit cu părinții lui și l-au îngropat cu părinții lui în câmpul de înmormântare care aparținea împăraților, fiindcă au spus: El este un lepros; și Iotam, fiul său, a domnit în locul său.
Uzia notho moyweyo gi kwerene kendo noyike machiegni gi paw liete ruodhi nikech ji nowacho niya, “Ne en kod dhoho.” Kendo Jotham wuode nobedo ruoth kare.