< 2 Cronici 24 >
1 Ioas a fost în vârstă de șapte ani când a început să domnească și a domnit patruzeci de ani în Ierusalim. Și numele mamei lui a fost Țibia, din Beer-Șeba.
Hagi Joasi'a 7ni'a kafu hu'neno Juda vahe kini efore hu'neankino, 40'a kafufi Jerusalemi kumatera kinia mani'ne. Hagi nerera agi'a Sibiakino agra Beseba kumateti a' mani'ne.
2 Și Ioas a făcut ceea ce era drept înaintea ochilor DOMNULUI toate zilele vieții preotului Iehoiada.
Hagi pristi ne' Jehoiada'ma mani'nea knafina, Joasi'a Ra Anumzamofo avurera fatgo avu'avake hu'ne.
3 Și Iehoiada i-a luat două soții și el a născut fii și fiice.
Hagi Jehoiada'a tare atre Joasina avre amigeno, ne'mofara kasezmante'ne.
4 Și s-a întâmplat după aceasta, că Ioas a vrut să repare casa DOMNULUI.
Hagi ana'ma hutegeno'a, Joasi'a Ra Anumzamofo mono no eri so'e huno kinaku agesa antahi'ne.
5 Și a adunat pe preoți și pe leviți și le-a spus: Ieșiți la cetățile lui Iuda și adunați din tot Israelul, bani pentru a repara casa Dumnezeului vostru din an în an, grăbiți-vă în acest lucru. Totuși leviții nu s-au grăbit în aceasta.
Ana nehuno pristi vahetamine Livae vahetaminena kehu atru huno amanage huno zamasami'ne, Maka Juda mopafima me'nea rankumatmimpi vuta Israeli vahepintira kafune kafunema Ra Anumzamofo mono noma eriso'e huta ki'nuna silva zagoa zogita egahaze. Hagi anagema huteno'a, ame huta viho huno huzmante'ne. Hianagi Livae vahe'mo'za kema hiazana hu'za ame hu'za ovu'naze.
6 Și împăratul a chemat pe Iehoiada, mai marele preot, și i-a spus: De ce nu ai cerut de la leviți să aducă din Iuda și din Ierusalim darea, conform poruncii lui Moise, servitorul DOMNULUI și a adunării lui Israel, pentru tabernacolul mărturiei?
E'inama hazageno'a kini ne'mo'a ugota pristi ne' Jehoiadana amanage huno antahige'ne, Nahigenka Livae vahetmina ame hunka huozmantanke'za Juda mopafinti'ene Jerusalemi kumapintira Ra Anumzamofo eri'za vahe Mosese'ma hu'nea kantera ante'za takesi zagone, kasegema ante nomofo zagoa zogiza nomaze?
7 Fiindcă fiii lui Atalia, acea femeie stricată, au spart casa lui Dumnezeu și de asemenea toate lucrurile dedicate casei DOMNULUI le-au întrebuințat pentru Baali.
Na'ankure kefo avu'ava'ene a' Atalia mofavre'ramimo'za Anumzamofo mono nona tapage hu'za ufre'za, Ra Anumzamofo zanema hu'za eri ruotge'ma hunte'naza zantamina eri'za, Bali havi anumzamofonte mono hunte zantami ome ante'naze.
8 Și la porunca împăratului au făcut o ladă și au pus-o afară, la poarta casei DOMNULUI.
Anage nehuno kini ne' Joasi'a ke hige'za mago vogisi tro hu'za Ra Anumzamofo mono kuma kafante ante'naze.
9 Și au făcut o proclamație prin Iuda și Ierusalim, să aducă DOMNULUI darea pe care Moise, servitorul lui Dumnezeu, a pus-o peste Israel, în pustiu.
Hagi Israeli vahetmima hagege kokampima mani'nazageno Anumzamofo eri'za ne' Mosese'ma hige'zama takisima zogi'za eme ami'nazaza hu'za, Judane Jerusalema nemaniza vahetega takisi zagoa erita eho huno kea atregeno vuno eno hu'ne.
10 Și toți prinții și tot poporul s-a bucurat și au adus și au aruncat în ladă până s-a umplut.
Higeno maka kva vahe'mo'zane, maka vahe'mo'zanena muse nehu'za ana vogisifina zagoa eri'za eme nentazageno avite'ne.
11 Și s-a întâmplat, când lada a fost adusă în visteria împăratului prin mâna leviților și când au văzut că acolo erau mulți bani, că scribul împăratului și ofițerul marelui preot au venit și au golit lada și au luat-o și au dus-o din nou la locul ei. Astfel au făcut ei zi de zi și au adunat mulți bani din abundență.
Hagi Livae vahe'mo'zama ana zago vogisima eri'za kini ne'mofo eri'za vahete'ene, zago'are'ma kegavama nehaza vahetema azage'za, ana vahe'mo'za ana zagoma ante vogisima kazama silva zagomo'ma avi'matenege'za ana zagoa ruherafi nente'za, ete eri'za ana kuma kafante ome antetere hu'naze. Maka kna ana huvava nehu'za tusi silva zago zogi'naze.
12 Și împăratul și Iehoiada i-au dat celor care făceau lucrarea serviciului casei DOMNULUI și au angajat zidari și tâmplari să repare casa DOMNULUI și de asemenea celor care au lucrat cu fier și aramă să repare casa DOMNULUI.
Hagi kini ne' Joasi'ene Jehoiadakea ana zagoa erike Ra Anumzamofo mono noma eri so'ema hu' vahe zamazampi ante'na'e. Ana nehuke noma ki vahetamine, zamazanteti'ma keonkezama tro hu vahe'ene, ainine bronsinema kreno ke'onkezama trohu vahetaminena zagoa mizasezmantazage'za Ra Anumzamofo mono nona eri so'e hu'za ki'naze.
13 Astfel lucrătorii au lucrat și lucrarea a fost desăvârșită de ei și au pus casa lui Dumnezeu în ordine și au întărit-o.
Hagi ana eri'za vahe'mo'za hanaveti'za eri'zana e'nerizageno, eri'zamo'a ome vagarege'za ko'ma hu'nazaza hu'za Anumzamofo mono nona eri hanavetiza eri so'e hu'za ki'naze.
14 Și după ce au terminat-o, au adus înaintea împăratului și a lui Iehoiada restul de bani, din care s-au făcut vase pentru casa DOMNULUI, vase pentru servire și pentru a oferi în întregime și linguri și vase de aur și argint. Și au adus continuu ofrande arse în casa DOMNULUI, în toate zilele lui Iehoiada.
Hagi ana eri'zama eri vagamarete'za amnema me'nea zago'a eri atru hu'za eri'za kini ne'ene, Jehoiadakizni eme znamizageke, ana zagoa erike Ra Anumzamofo nompima antesaza golire zantamima silvare zantamine tro hu'na'e. Hagi Jehoiadama pristima mani'nea kna'afina, Ra Anumzamofo mono nompina vahe'mo'za ofa eri'za eme kresramna vu vava hu'naze.
15 Dar Iehoiada a îmbătrânit și a fost plin de zile când a murit; era în vârstă de o sută treizeci de ani când a murit.
Hianagi Jehoiada'a 130'a kafu huteno ozafareno fri'ge'za,
16 Și l-au îngropat în cetatea lui David, printre împărați, deoarece făcuse bine în Israel, deopotrivă spre Dumnezeu și spre casa lui.
kini vahetmima asenezmantazafi Deviti rankumapi asente'naze. Na'ankure agra Israeli vahete'ene, Anumzamofonte'ene mono nompine agra nagate'enena knare avu'avaza hu'ne.
17 Și, după moartea lui Iehoiada, au venit prinții lui Iuda și s-au prosternat împăratului. Atunci împăratul le-a dat ascultare.
Hagi Jehoiada'ma fritege'za Juda kumatamimpinti kva vahe'mo'za kini ne' Joasinte eza eme kepri hu'za ra agi nemi'za antahintahia eme amizageno, ana antahintahi zamia amage ante'ne.
18 Și au părăsit casa DOMNULUI Dumnezeul părinților lor și au servit dumbrăvilor și idolilor: și furie a venit peste Iuda și Ierusalim pentru această fărădelege a lor.
Ana'ma hige'za kini ne'mo'ene vahetamimo'za Ra Anumzana zamagehe'i Anumzamofo mono nona atre'za, zafare'ma antre'za Asera havi anumzamofo amema'ama tro'ma hunte'naza zante'ene, kaza osu havi anumzantminte monora hunte'naze. E'ina hazageno Juda vahe'ene Jerusalemi vahera Anumzamo'a tusi arimpa ahezmante'ne.
19 Totuși el a trimis profeți la ei, să îi aducă din nou la DOMNUL; și au mărturisit împotriva lor, dar au refuzat să deschidă urechea.
Ra Anumzamo'a antahintahi zamima zamazeri rukrahe hanige'za Agritega ehogu'ma, kasnampa vahetmina huzmantege'za kefo avu'ava zana atretma Anumzamofonte eho hu'za ome zmasamizanagi, ana kezmia ontahi'naze.
20 Și Duhul lui Dumnezeu a venit peste Zaharia, fiul preotului Iehoiada, care a stat în picioare deasupra poporului și le-a spus: Astfel spune DOMNUL: De ce încălcați poruncile DOMNULUI, ca să nu prosperați? Pentru că ați părăsit pe DOMNUL, el de asemenea v-a părăsit.
Ana hazageno Ra Anumzamofo Avamu'mo'a pristi ne' Jehoiada nemofo Zekaraiante hanavetino egeno, ana vahetmimofo zamavuga otino amanage huno zamasmi'ne, Anumzamo'a amanage hie, Nahigeta Ra Anumzamofo kasegea amagera nontazageno, maka zama hazazamo'a knarera nosie? Na'ankure tamagra Ra Anumzamofona tamagena humizageno, Agranena ana zanke huno amagena tamagrira hurami'ne.
21 Și ei au uneltit împotriva lui și l-au împroșcat cu pietre la porunca împăratului, în curtea casei DOMNULUI.
Hianagi ahe frinaku kea retro hutazageno, kini ne'mo'a ahe friho hige'za Zekaraiana Ra Anumzamofo mono nonkumapi have knonu ahe fri'naze.
22 Astfel împăratul Ioas nu și-a amintit de binele pe care Iehoiada, tatăl lui, i l-a făcut, ci a ucis pe fiul lui. Și când a murit, a spus: DOMNUL a văzut aceasta și va cere socoteală.
Hagi Joasi'a Jehoiada'ma knare'zama hunte'nea zankura agesa ontahi, nemofo Zekaraiana ke'a omne vahera ahe fri'ne. Hagi havenknonu'ma Zekaraiama ahazagenoma nefrino'a amanage hu'ne, Amama haza zana Ra Anumzamo'a negeno, Agra'a nona huzmantesie.
23 Și s-a întâmplat la sfârșitul anului, că oastea Siriei s-a urcat împotriva lui; și au venit la Iuda și Ierusalim și au nimicit pe toți prinții poporului dintre popor și au trimis toată prada de la ei la împăratul Damascului.
Hagi ana kafumo'ma vagamaneregeno kasefa kafuma agafama nehigeno'a, Siria sondia vahe'mo'za Juda vahe'ene Jerusalemi kumapima nemaniza vahe'enena ha' eme huzmante'za, maka ranra kva vahetmina zamahe hana nehu'za, maka fenozmia eri'za Damaskasi kini netega atrazageno vu'ne.
24 Fiindcă armata sirienilor a venit cu o mică ceată și DOMNUL a dat o mare oaste în mâna lor, deoarece ei au părăsit pe DOMNUL Dumnezeul părinților lor. Astfel ei au făcut judecată împotriva lui Ioas.
Juda vahera rama'a sondia vahe manizageno, Siria sondia vahera osi'a vahe' e'nazanagi, Ra Anumzamo'a Siria sondia vahe zamazampi Juda sondia vahera zamavarentege'za hara huzmagatere'naze. Na'ankure Juda vahe'mo'za Ra Anumzana zamafahe'i Anumzamofo zamagena humi'naze. E'i ana agafare Joasina hazenkea ami'naze.
25 Și după ce s-au îndepărtat de la el, (căci l-au lăsat în boli cumplite) propriii lui servitori au uneltit împotriva lui pentru sângele fiilor preotului Iehoiada și l-au ucis în patul său și el a murit; și l-au îngropat în cetatea lui David, dar nu l-au îngropat în mormintele împăraților.
Hagi ha'ma huvagamanere'za, Joasina ahe kuzafa nente'za atre'za vu'naze. Ana'ma hazage'za pristi ne' Jehoiada nemofo Zekaraiama ahe fri'nea zante eri'za vahe'aramimo'za ke hugantugma hu'za tafe'are'ma masenere ahe frite'za, Deviti rankumapi ome asente'nazanagi, kini vahe'ma asezmante matipina aseonte'nazanki, rufi ome asente'naze.
26 Și aceștia sunt cei care au uneltit împotriva lui: Zabad, fiul Șimeatei, o amonită, și Iozabad, fiul Șimritei, o moabită.
Hagi kema hugantugama huke Joasima ahe fri'na'a ne'trena, Amoni a'mo Simeati kasente'nea ne' Zabadi'ene, Moapu a'mo Simireti'ma kasente'nea ne' Jehozabatike ahe fri'na'e.
27 Și, referitor la fiii lui și la mărimea poverilor puse peste el și la repararea casei lui Dumnezeu, iată, ele sunt scrise în istoria cărții împăraților. Și Amația, fiul lui, a domnit în locul lui.
Hagi kini vahetmimofo zamagenkema krente'naza avontafepi, Joasi mofavrerami zamagenkene, kasnampa vahe'mo'zama agrikuma kasnampa kema hu'naza nanekea krente'naze. Hagi anama hutegeno'a nemofo Amasia Joasi nona erino kinia mani'ne.