2 Cronici 24
1 Ioas a fost în vârstă de șapte ani când a început să domnească și a domnit patruzeci de ani în Ierusalim. Și numele mamei lui a fost Țibia, din Beer-Șeba.
Siangpahrang ah oh nathuem ah Joash loe saning sarihto oh boeh; anih mah Jerusalem to saning quipalito thung uk. Anih ih amno loe Beersheba ih kami Zibiah.
2 Și Ioas a făcut ceea ce era drept înaintea ochilor DOMNULUI toate zilele vieții preotului Iehoiada.
Jehoiada qaima ah oh nathung, Joash loe Angraeng mikhnukah hmuen kahoih to sak.
3 Și Iehoiada i-a luat două soții și el a născut fii și fiice.
Jehoiada loe zu hnetto bok moe, capa hoi canunawk to sak.
4 Și s-a întâmplat după aceasta, că Ioas a vrut să repare casa DOMNULUI.
Saning nazetto maw oh pacoengah, Joash loe Angraeng ih im pathoep hanah poekhaih a tawnh.
5 Și a adunat pe preoți și pe leviți și le-a spus: Ieșiți la cetățile lui Iuda și adunați din tot Israelul, bani pentru a repara casa Dumnezeului vostru din an în an, grăbiți-vă în acest lucru. Totuși leviții nu s-au grăbit în aceasta.
Anih mah qaima hoi Levi acaengnawk to nawnto pakhueng moe, na Sithaw ih im pakhraih hanah, Judah vangpuinawk boih ah caeh oh loe, Israel acaengnawk mah saning kruek paek han koi tamut to cong oh, hae hmuen hae vaihiah sah o roep ah, tiah a naa. Toe Levi acaengnawk mah sah o roep ai.
6 Și împăratul a chemat pe Iehoiada, mai marele preot, și i-a spus: De ce nu ai cerut de la leviți să aducă din Iuda și din Ierusalim darea, conform poruncii lui Moise, servitorul DOMNULUI și a adunării lui Israel, pentru tabernacolul mărturiei?
Siangpahrang mah qaima Jehoiada to kawk moe, Hnukung Kahni im hanah, Angraeng ih tamna Mosi hoi Israel kaminawk mah sak ih baktih toengah, Tipongah tamut cong hanah Levi acaengnawk to Jerusalem vangpui hoi Judah prae boih ah na caehsak ai loe?
7 Fiindcă fiii lui Atalia, acea femeie stricată, au spart casa lui Dumnezeu și de asemenea toate lucrurile dedicate casei DOMNULUI le-au întrebuințat pentru Baali.
Nongpata kasae Athaliah ih capanawk mah Sithaw ih im to muk o moe, im ah tathlangh o ih kaciim hmuennawk to Baal hanah paek o pongah, im to pakhraih han angai boeh, tiah a naa.
8 Și la porunca împăratului au făcut o ladă și au pus-o afară, la poarta casei DOMNULUI.
Siangpahrang lokpaekhaih baktih toengah, nihcae mah thingkhong maeto sak o moe, Angraeng ih im khongkha tasa bangah suek o.
9 Și au făcut o proclamație prin Iuda și Ierusalim, să aducă DOMNULUI darea pe care Moise, servitorul lui Dumnezeu, a pus-o peste Israel, în pustiu.
Sithaw ih tamna Mosi mah praezaek ah, Israel kaminawk khaeah hmuenmae to cong o baktih toengah, Angraeng khaeah tamut to sin oh, tiah Judah hoi Jerusalem kaminawk khaeah a thuih pae.
10 Și toți prinții și tot poporul s-a bucurat și au adus și au aruncat în ladă până s-a umplut.
Angraengnawk hoi kaminawk boih anghoe o, phoisa to sin o moe, boeng ai karoek to thingkhong thungah pacaeng o.
11 Și s-a întâmplat, când lada a fost adusă în visteria împăratului prin mâna leviților și când au văzut că acolo erau mulți bani, că scribul împăratului și ofițerul marelui preot au venit și au golit lada și au luat-o și au dus-o din nou la locul ei. Astfel au făcut ei zi de zi și au adunat mulți bani din abundență.
Levi acaengnawk mah to phoisa to hmuenmae patunghaih ahmuen ah suek o; phoisa loe paroeai pop pongah, siangpahrang toksah angraeng hoi qaima ih toksah angraengnawk to angzoh o; nihcae mah phoisa to lak o, thingkhong to loe angmah ahmuen ah suek o let. Ni thokkruek to tiah a sak o pongah, phoisa paroeai hak o.
12 Și împăratul și Iehoiada i-au dat celor care făceau lucrarea serviciului casei DOMNULUI și au angajat zidari și tâmplari să repare casa DOMNULUI și de asemenea celor care au lucrat cu fier și aramă să repare casa DOMNULUI.
Siangpahrang hoi Jehoiada mah to phoisa to Angraeng im thungah toksah kaminawk khaeah paek hoi moe, Angraeng ih im pathoep hanah, param long sah kop kami, thing aat thaih kaminawk to thlai o; sum hoi sumkamling sui thaih kaminawk doeh Angraeng ih im sak hanah thlai o.
13 Astfel lucrătorii au lucrat și lucrarea a fost desăvârșită de ei și au pus casa lui Dumnezeu în ordine și au întărit-o.
Toksah kaminawk loe katoengah toksak o pongah, Angraeng ih im loe tangsuek nathuem ih baktiah pathoep o moe, cak o sak let.
14 Și după ce au terminat-o, au adus înaintea împăratului și a lui Iehoiada restul de bani, din care s-au făcut vase pentru casa DOMNULUI, vase pentru servire și pentru a oferi în întregime și linguri și vase de aur și argint. Și au adus continuu ofrande arse în casa DOMNULUI, în toate zilele lui Iehoiada.
Toksak boeng pacoengah loe kamtlai tangka to siangpahrang hoi Jehoiada khaeah paek o let; kamtlai to ih phoisa hoiah Angraeng ih im thungah toksak naah patoh koi sui, sumkanglung, laom sabaenawk, angbawnhaih laom sabaenawk, kathlahnawk, laom sabaenawk to a sak o; Jehoiada hing thung, Angraeng ih im thungah boeng thai ai hmai angbawnhaih to a sak o.
15 Dar Iehoiada a îmbătrânit și a fost plin de zile când a murit; era în vârstă de o sută treizeci de ani când a murit.
Jehoiada loe mitong parai moe, saning cumvai, quithumto phak naah duek.
16 Și l-au îngropat în cetatea lui David, printre împărați, deoarece făcuse bine în Israel, deopotrivă spre Dumnezeu și spre casa lui.
Anih loe Israel prae thungah Sithaw hoi Angraeng ih im hanah hmuen kahoih to sak pongah, David vangpui thungah, siangpahrang salakah aphum o.
17 Și, după moartea lui Iehoiada, au venit prinții lui Iuda și s-au prosternat împăratului. Atunci împăratul le-a dat ascultare.
Jehoiada duek pacoengah, Judah angraengnawk loe siangpahrang bok hanah angzoh o. To naah siangpahrang mah nihcae ih lok to tahngaih pae.
18 Și au părăsit casa DOMNULUI Dumnezeul părinților lor și au servit dumbrăvilor și idolilor: și furie a venit peste Iuda și Ierusalim pentru această fărădelege a lor.
Nihcae loe ampanawk ih Angraeng Sithaw im to caeh o taak moe, Asherah thing tlim ih krangnawk to bok o; to tiah zaehaih to a sak o pongah, Sithaw palungphuihaih Judah hoi Israel nuiah phak.
19 Totuși el a trimis profeți la ei, să îi aducă din nou la DOMNUL; și au mărturisit împotriva lor, dar au refuzat să deschidă urechea.
Angraeng angmah khaeah kawk let hanah, nihcae khaeah tahmaanawk to patoeh, tahmaanawk mah thuih pae o, toe tahngai o ai.
20 Și Duhul lui Dumnezeu a venit peste Zaharia, fiul preotului Iehoiada, care a stat în picioare deasupra poporului și le-a spus: Astfel spune DOMNUL: De ce încălcați poruncile DOMNULUI, ca să nu prosperați? Pentru că ați părăsit pe DOMNUL, el de asemenea v-a părăsit.
To naah Sithaw ih Muithla loe qaima Jehoiada capa Zekariah nuiah phak; anih loe kaminawk hmaa ah angdoet moe, Sithaw mah hae tiah thuih; Khosak hoihaih oh han ai ah, tipongah Angraeng lokpaekhaih to na aek o loe? Angraeng na caeh o taak boeh pongah, Angraeng mah doeh na caeh o taak tih boeh, tiah a naa.
21 Și ei au uneltit împotriva lui și l-au împroșcat cu pietre la porunca împăratului, în curtea casei DOMNULUI.
Toe nihcae mah anih to hum hanah pacaeng o lat; siangpahrang lokpaekhaih rang hoiah anih to Angraeng ih im longhmaa ah thlung hoiah vah o mat.
22 Astfel împăratul Ioas nu și-a amintit de binele pe care Iehoiada, tatăl lui, i l-a făcut, ci a ucis pe fiul lui. Și când a murit, a spus: DOMNUL a văzut aceasta și va cere socoteală.
Zekariah ampa Jehoiada mah anih nuiah tawnh ih tahmenhaih to Joash siangpahrang mah panoek pae ai, a capa to hum pae ving. Anih mah duek tom naah, Angraeng mah hnu nasoe loe, na nuiah lokcaek nasoe, tiah a naa.
23 Și s-a întâmplat la sfârșitul anului, că oastea Siriei s-a urcat împotriva lui; și au venit la Iuda și Ierusalim și au nimicit pe toți prinții poporului dintre popor și au trimis toată prada de la ei la împăratul Damascului.
Saning boenghaih bangah loe, Joash tuk hanah Syria misatuh kaminawk Judah hoiah Jerusalem ah angzoh o moe, zaehoikung kacoehtanawk to hum o boih; a lak o ih hmuennawk to angmacae ih Damasaka siangpahrang khaeah pat o boih.
24 Fiindcă armata sirienilor a venit cu o mică ceată și DOMNUL a dat o mare oaste în mâna lor, deoarece ei au părăsit pe DOMNUL Dumnezeul părinților lor. Astfel ei au făcut judecată împotriva lui Ioas.
Syria misatuh kaminawk loe kami zetta ni angzoh o; Judahnawk loe ampanawk ih Angraeg Sithaw to pahnawt o ving pongah, Angraeng mah pop parai misatuh kaminawk to nihcae ban ah paek; to pongah Syria kaminawk mah Joash to danpaek o.
25 Și după ce s-au îndepărtat de la el, (căci l-au lăsat în boli cumplite) propriii lui servitori au uneltit împotriva lui pentru sângele fiilor preotului Iehoiada și l-au ucis în patul său și el a murit; și l-au îngropat în cetatea lui David, dar nu l-au îngropat în mormintele împăraților.
Misanawk anih khae hoi amlaem pacoengah, Joash loe paroeai patangkhang; qaima Jehoiada capa to a hum pongah, angmah ih tamnanawk mah anih to hum hanah pacaeng o; anih loe angmah ih iihkhun nuiah hum o moe, duek; anih loe David vangpui thungah aphum o; toe siangpahrangnawk ih taprong ah aphum o ai.
26 Și aceștia sunt cei care au uneltit împotriva lui: Zabad, fiul Șimeatei, o amonită, și Iozabad, fiul Șimritei, o moabită.
Anih hum kami hnik loe, Amon acaeng Shimeath capa Zabad hoi Moab acaeng Shimrith capa Jehozabad.
27 Și, referitor la fiii lui și la mărimea poverilor puse peste el și la repararea casei lui Dumnezeu, iată, ele sunt scrise în istoria cărții împăraților. Și Amația, fiul lui, a domnit în locul lui.
Anih capanawk ih kawng, hmuen kazit phawhhaih kawng, Sithaw ih im pathoephaih kawngnawk loe siangpahrang toksakhaih ruici cabu thungah tarik o. Anih zuengah a capa Amaziah mah prae to uk.
