1 Timotei 5

1 Nu mustra pe bătrân, ci imploră-l ca pe un tată; pe tineri, ca pe frați;

2 Pe femeile bătrâne, ca pe mame; pe cele tinere, ca pe surori, cu toată puritatea.

3 Onorează văduvele care sunt într-adevăr văduve.

4 Dar dacă vreo văduvă are copii sau nepoți, ei să învețe întâi să arate evlavie acasă la ei și să răsplătească pe părinți, fiindcă aceasta este bine și bine primită înaintea lui Dumnezeu.

5 Iar cea care într-adevăr este văduvă și singură, se încrede în Dumnezeu și stăruie în cereri și rugăciuni noapte și zi.

6 Dar cea care trăiește în desfrâu este moartă în timp ce trăiește.

7 Și poruncește acestea ca să fie ireproșabile.

8 Iar dacă cineva nu se îngrijește de ai lui și mai ales de cei din propria casă, a negat credința și este mai rău decât cel care nu crede.

9 Să nu fie înscrisă o văduvă sub șaizeci de ani; trebuind să fie soție a unui singur bărbat,

10 Fiind adeverită pentru fapte bune; dacă a crescut copii, dacă a găzduit pe străini, dacă a spălat picioarele sfinților, dacă a ușurat pe cei nenorociți, dacă a urmat fiecare lucrare bună.

11 Dar refuză pe văduvele tinere, deoarece, când încep să crească în desfrâu împotriva lui Cristos, voiesc să se căsătorească,

12 Având damnare, pentru că au lepădat prima lor credință.

13 Și în același timp învață să fie leneșe, rătăcind din casă în casă; și nu doar leneșe, dar și limbute și băgărețe, vorbind ce nu ar trebui.

14 De aceea doresc ca tinerele să se căsătorească, să nască copii, să administreze casa, nedând potrivnicului nicio ocazie să vorbească ocărâtor.

15 Fiindcă unele sunt deja abătute din cale, urmând pe Satan.

16 Dacă vreun bărbat sau femeie care crede, are văduve, să le ajute și biserica să nu fie împovărată, pentru ca biserica să le ajute pe cele care sunt într-adevăr văduve.

17 Bătrânii care conduc bine să fie socotiți demni de o dublă onoare, mai ales cei ce muncesc în cuvânt și doctrină.

18 Fiindcă scriptura spune: Să nu legi gura boului care treieră grâne. Și: Demn este lucrătorul de plata sa.

19 Împotriva unui bătrân nu primi acuzație, decât în fața a doi sau trei martori.

20 Pe cei ce păcătuiesc, mustră-i în fața tuturor, ca și ceilalți să se teamă.

21 Te îndemn înaintea lui Dumnezeu și a Domnului Isus Cristos și a îngerilor aleși, să păzești acestea fără prejudecată, nefăcând nimic cu părtinire.

22 Nu pune mâinile în grabă peste nimeni, nici nu fi părtaș păcatelor altora: păstrează-te pe tine însuți pur.

23 Nu mai bea [doar] apă, ci folosește puțin vin din cauza stomacului tău și a frecventelor tale îmbolnăviri.

24 Păcatele unor oameni sunt arătate dinainte, mergând înainte la judecată; iar unii, de asemenea, îi urmează.

25 Tot așa și faptele bune sunt arătate dinainte; și cele ce sunt altfel nu pot fi ascunse.