1 Tesoloniceni 2
1 Fiindcă voi înșivă, fraților, știți intrarea noastră la voi, că nu a fost în zadar;
Ihr wisset es selbst, Brüder, daß unser Auftreten bei euch nicht ein eitles war.
2 Dar și după ce am suferit înainte și am fost ocărâți, precum știți, în Filipi, am fost cutezători în Dumnezeul nostru să vă vorbim evanghelia lui Dumnezeu cu multă luptă.
Vielmehr nach all dem Leiden und der Mißhandlung, die wir, wie ihr wisset, vorher in Philippi erduldet hatten, schöpften wir den Mut in unserem Gott, das Evangelium Gottes in schwerem Kampfe bei euch zu verkünden.
3 Fiindcă îndemnul nostru nu a fost din înșelăciune, nici din necurăție, nici în viclenie,
Unsere Ansprache kam nicht aus Schwärmerei, oder Unlauterkeit, noch geschah sie in Truglist;
4 Ci, așa cum am fost aprobați de Dumnezeu pentru a fi încredințați cu evanghelia, chiar așa vorbim; nu ca plăcând oamenilor, ci lui Dumnezeu, care încearcă inimile noastre.
sondern da uns Gott gewürdigt hat, uns mit dem Evangelium zu betrauen, so reden wir, nicht Menschen zu Gefallen, sondern Gott, der unsere Herzen prüft.
5 Fiindcă niciodată nu am folosit cuvinte lingușitoare, precum știți, nicio manta ce ascunde lăcomia; Dumnezeu este martor;
Wir haben es weder auf Schmeicheleien angelegt - Gott ist des Zeuge -
6 Nici nu am căutat glorie de la oameni, nici de la voi, nici de la alții, când am fi putut fi o greutate ca apostoli ai lui Cristos.
noch suchten wir Ehre von Menschen, weder von euch noch von anderen;
7 Ci am fost blânzi în mijlocul vostru, chiar așa cum o dădacă se îngrijește cu afecțiune de copiii ei.
wir konnten uns in die Brust werfen als Apostel Christus', aber wir traten unter euch auf so linde wie die nährende Mutter ihre Kinder hegt.
8 Astfel, tânjind cu drag după voi, eram gata să vă împărtășim nu doar evanghelia lui Dumnezeu, ci și propriile noastre suflete, pentru că ne erați preaiubiți.
So hat es uns zu euch gezogen, und getrieben, euch nicht nur das Evangelium Gottes darzubringen, sondern unser Leben; denn wir hatten euch lieb gewonnen.
9 Fiindcă vă amintiți, fraților, munca și durerea noastră, căci, muncind noapte și zi, deoarece nu doream să fim împovărători niciunuia dintre voi, v-am predicat evanghelia lui Dumnezeu.
Ihr gedenket wohl noch, meine Brüder, unserer Mühe und Beschwerden; Tag und Nacht arbeiteten wir, um niemand zur Last zu fallen, während wir euch das Evangelium Gottes verkündeten.
10 Voi sunteți martori și Dumnezeu la fel, cât de sfânt și drept și ireproșabil ne-am comportat printre voi, cei care credeți;
Ihr seid Zeugen und Gott ist Zeuge, wie fromm, gerecht und tadellos wir gegen euch Gläubige uns stellten,
11 După cum știți cum v-am îndemnat și mângâiat și am adus mărturie fiecăruia dintre voi, ca un tată copiilor lui,
wie wir - ihr wisset es - als wie ein Vater für seine Kinder, für jeden einzelnen von euch hatten
12 Ca să umblați demn de Dumnezeu, care v-a chemat la împărăția și gloria sa.
Mahnung und Ermunterung und Beschwörung, daß ihr möchtet würdig wandeln des Gottes, der euch berief zu seinem Reich und seiner Herrlichkeit.
13 Din această cauză și mulțumim lui Dumnezeu neîncetat, deoarece, când ați primit cuvântul lui Dumnezeu pe care l-ați auzit de la noi, ați primit nu cuvântul oamenilor, ci așa cum este în adevăr, cuvântul lui Dumnezeu care lucrează cu putere și în voi care credeți.
Und darum danken auch wir Gott ohne Unterlaß dafür, daß ihr das Gotteswort, das ihr von uns zu hören bekamet, aufgenommen habt nicht als Menschenwort, sondern als das was es in Wahrheit ist, Gottes Wort, wie es sich auch wirksam erweist in euch die ihr glaubet.
14 Fiindcă voi, fraților, v-ați făcut urmași ai bisericilor lui Dumnezeu, care, în Iudeea, sunt în Cristos Isus, pentru că și voi ați suferit lucruri asemănătoare de la concetățenii voștri, ca și ei de la iudei,
Seid ihr ja, Brüder, in die Nachfolge der Gemeinden Gottes in Christus Jesus in Judäa getreten; denn ihr habt ebenso gelitten von euren Volksgenossen, wie jene ihrerseits gelitten haben von den Juden;
15 Care, deopotrivă, au ucis pe Domnul Isus și pe propriii lor profeți și ne-au persecutat; și nu plac lui Dumnezeu și sunt împotriva tuturor oamenilor,
die den Herrn Jesus töteten ebenso wie die Propheten, und auch uns verfolgt haben, die Gott nicht gefallen und allen Menschen zuwider sind,
16 Oprindu-ne să vorbim neamurilor ca să fie salvate, pentru a umple complet măsura păcatelor lor totdeauna, căci furia a venit peste ei pe deplin.
da sie uns verhindern wollen zu den Heiden zu reden, daß sie gerettet werden; auf daß sie ja mögen jederzeit ihre Sünden voll machen. Aber schon ist der Zorn Gottes über sie gekommen zum Ende.
17 Dar noi, fraților, fiind luați de la voi pentru un timp scurt, în înfățișare, nu în inimă, cu mare dorință, ne-am străduit tot mai mult să vă vedem fața.
Wir aber, meine Brüder, in unserer Verwaisung, ferne von euch für den Augenblick dem Angesicht, nicht dem Herzen nach, haben in großer Sehnsucht angelegentlich darauf gedacht, euch wieder von Angesicht zu sehen.
18 De aceea am fi voit să venim la voi, chiar eu, Pavel, o dată și încă o dată; dar Satan ne-a împiedicat.
Wir dachten also euch zu besuchen, ich Paulus einmal, zweimal; der Satan hat uns verhindert.
19 Fiindcă ce este speranța noastră, sau bucuria, sau coroana bucuriei? Nu sunteți chiar voi în prezența Domnului nostru Isus Cristos la venirea sa?
Denn wer ist, wenn ihr's nicht seid, uns Hoffnung, Freude, Ruhmeskranz vor unserem Herrn Jesus bei seiner Wiederkunft?
20 Fiindcă voi sunteți gloria și bucuria noastră.
Ihr seid unsere Ehre, unsere Freude.
