< 1 Samuel 18 >
1 Și s-a întâmplat, după ce a terminat el de vorbit cu Saul, că sufletul lui Ionatan s-a legat de sufletul lui David, și Ionatan l-a iubit ca pe sufletul său.
Et factum est cum complesset loqui ad Saul: anima Ionathae conglutinata est animae David, et dilexit eum Ionathas quasi animam suam.
2 Și Saul l-a luat în acea zi și nu l-a mai lăsat să meargă acasă la casa tatălui său.
Tulitque eum Saul in die illa, et non concessit ei ut reverteretur in domum patris sui.
3 Atunci Ionatan și David au făcut un legământ, pentru că îl iubea ca pe sufletul său.
Inierunt autem David et Ionathas foedus: diligebat enim eum quasi animam suam.
4 Și Ionatan și-a dezbrăcat roba care era pe el și i-a dat-o lui David, și hainele sale, până și sabia sa și arcul său și brâul său.
Nam expoliavit se Ionathas tunica, qua erat indutus, et dedit eam David, et reliqua vestimenta sua usque ad gladium et arcum suum, et usque ad balteum.
5 Și David ieșea oriunde îl trimitea Saul și se purta cu înțelepciune; și Saul l-a pus peste bărbații de război și era bine primit înaintea ochilor întregului popor și de asemenea înaintea ochilor servitorilor lui Saul.
Egrediebatur quoque David ad omnia quaecumque misisset eum Saul, et prudenter se agebat: posuitque eum Saul super viros belli, et acceptus erat in oculis universi populi, maximeque in conspectu famulorum Saul.
6 Și s-a întâmplat, pe când veneau ei, când se întorcea David de la măcelul filisteanului, că femeile au ieșit din toate cetățile lui Israel cântând și dansând, ca să îl întâlnească pe împăratul Saul cu tamburine, cu bucurie și cu instrumente muzicale.
Porro cum reverteretur percusso Philisthaeo David, et ferret caput eius in Ierusalem egressae sunt mulieres de universis urbibus Israel, cantantes, chorosque ducentes in occursum Saul regis, in tympanis laetitiae, et in sistris.
7 Și femeile își răspundeau una alteia cântând și zicând: Saul a ucis miile lui, iar David zecile lui de mii.
Et praecinebant mulieres ludentes, atque dicentes: Percussit Saul mille, et David decem millia.
8 Și Saul s-a înfuriat foarte tare și această spusă nu i-a plăcut, și a spus: I-au atribuit lui David zeci de mii și mie mi-au atribuit numai mii; și ce mai poate avea, decât împărăția?
Iratus est autem Saul nimis, et displicuit in oculis eius sermo iste: dixitque: Dederunt David decem millia, et mihi mille dederunt: quid ei superest, nisi solum regnum?
9 Și Saul a privit cu ochi răi pe David începând din acea zi.
Non rectis ergo oculis Saul aspiciebat David a die illa, et deinceps.
10 Și s-a întâmplat, a doua zi, că un duh rău de la Dumnezeu a venit peste Saul și el profețea în mijlocul casei sale; și David cânta cu mâna sa, precum alte dăți; și Saul avea o suliță în mână.
Post diem autem alteram, invasit spiritus Dei malus Saul, et prophetabat in medio domus suae: David autem psallebat manu sua, sicut per singulos dies. tenebatque Saul lanceam,
11 Și Saul a aruncat sulița, pentru că a spus: Voi pironi pe David chiar de perete. Și David s-a ferit dinaintea lui de două ori.
et misit eam, putans quod configere posset David cum pariete: et declinavit David a facie eius secundo.
12 Și Saul s-a temut de David, pentru că DOMNUL era cu el și se depărtase de Saul.
Et timuit Saul David, eo quod Dominus esset cum eo, et a se recessisset.
13 De aceea Saul l-a îndepărtat de la el și l-a făcut căpetenia sa peste o mie; și el a ieșit și a intrat înaintea poporului.
Amovit ergo eum Saul a se, et fecit eum tribunum super mille viros: et egrediebatur, et intrabat in conspectu populi.
14 Și David s-a purtat cu înțelepciune în toate căile sale; și DOMNUL era cu el.
In omnibus quoque viis suis David prudenter agebat, et Dominus erat cum eo.
15 De aceea când Saul a văzut că se purta foarte înțelept, s-a temut de el.
Vidit itaque Saul quod prudens esset nimis, et coepit cavere eum.
16 Dar tot Israelul și Iuda iubeau pe David, pentru că ieșea și intra înaintea lor.
Omnis autem Israel et Iuda diligebat David: ipse enim ingrediebatur et egrediebatur ante eos.
17 Și Saul i-a spus lui David: Iată, pe Merab, fiica mea cea mai mare; pe ea ți-o voi da de soție; numai fii viteaz pentru mine și luptă bătăliile DOMNULUI. Fiindcă Saul spunea: Să nu fie mâna mea asupra lui, ci mâna filistenilor să fie asupra lui.
Dixitque Saul ad David: Ecce filia mea maior Merob, ipsam dabo tibi uxorem: tantummodo esto vir fortis, et praeliare bella Domini. Saul autem reputabat, dicens: Non sit manus mea in eo, sed sit super eum manus Philisthinorum.
18 Și David i-a spus lui Saul: Cine sunt eu? Și ce este viața mea, sau familia tatălui meu în Israel, ca să fiu ginere împăratului?
Ait autem David ad Saul: Quis ego sum, aut quae est vita mea, aut cognatio patris mei in Israel, ut fiam gener regis?
19 Dar s-a întâmplat la timpul când Merab, fiica lui Saul, trebuia să fie dată lui David, că ea a fost dată lui Adriel din Mehola de soție.
Factum est autem tempus cum deberet dari Merob filia Saul David, data est Hadrieli Molathitae uxor.
20 Și Mical, fiica lui Saul, îl iubea pe David; și i-au spus lui Saul și lucrul acesta i-a plăcut.
Dilexit autem David Michol filiam Saul alteram. Et nunciatum est Saul, et placuit ei.
21 Și Saul a spus: I-o voi da, ca ea să îi fie o cursă și ca mâna filistenilor să fie asupra lui. De aceea Saul i-a spus lui David: Astăzi îmi vei fi ginere prin una din cele două.
Dixitque Saul: Dabo eam illi, ut fiat ei in scandalum, et sit super eum manus Philisthinorum. Dixitque Saul ad David: In duabus rebus gener meus eris hodie.
22 Și Saul a poruncit servitorilor săi, spunând: Vorbiți îndeaproape cu David în secret și spuneți: Iată, împăratul găsește plăcere în tine și toți servitorii săi te iubesc; de aceea acum, fii ginerele împăratului.
Et mandavit Saul servis suis: Loquimini ad David clam me, dicentes: Ecce places regi, et omnes servi eius diligunt te. Nunc ergo esto gener regis.
23 Și servitorii lui Saul au vorbit aceste cuvinte la urechile lui David. Și David a spus: Vi se pare un lucru ușor să fii ginerele împăratului, văzând că eu sunt un om sărac și puțin prețuit?
Et locuti sunt servi Saul in auribus David omnia verba haec. Et ait David: Num parum videtur vobis, generum esse regis? Ego autem sum vir pauper et tenuis.
24 Și servitorii lui Saul i-au spus, zicând: În acest fel a vorbit David.
Et renunciaverunt servi Saul, dicentes: Huiuscemodi verba locutus est David.
25 Și Saul a spus: Astfel să îi spuneți lui David: Împăratul nu dorește zestre, ci o sută de prepuțuri ale filistenilor, ca să fie răzbunat de dușmanii împăratului. Dar Saul gândea să îl facă pe David să cadă prin mâna filistenilor.
Dixit autem Saul: Sic loquimini ad David: Non habet rex sponsalia necesse, nisi tantum centum praeputia Philisthinorum, ut fiat ultio de inimicis regis. Porro Saul cogitabat tradere David in manus Philisthinorum.
26 Și după ce servitorii săi au spus lui David aceste cuvinte, a plăcut mult lui David să fie ginerele împăratului; și zilele nu trecuseră.
Cumque renunciassent servi eius David verba, quae dixerat Saul, placuit sermo in oculis David, ut fieret gener regis.
27 De aceea David s-a ridicat și a mers, el și oamenii săi, și a ucis dintre filisteni două sute de bărbați; și David a adus prepuțurile lor și le-a dat împăratului în număr deplin, ca să fie ginerele împăratului. Și Saul i-a dat pe Mical, fiica sa, de soție.
Et post paucos dies surgens David, abiit cum viris, qui sub eo erant. Et percussit ex Philisthiim ducentos viros, et attulit eorum praeputia, et annumeravit ea regi, ut esset gener eius. Dedit itaque Saul ei Michol filiam suam uxorem.
28 Și Saul a văzut și a știut că DOMNUL era cu David și că Mical, fiica lui Saul, îl iubea.
Et vidit Saul, et intellexit quod Dominus esset cum David. Michol autem filia Saul diligebat eum.
29 Și Saul s-a temut și mai mult de David; și Saul a devenit continuu dușmanul lui David.
Et Saul magis coepit timere David: factusque est Saul inimicus David cunctis diebus.
30 Atunci prinții filistenilor au ieșit să prade; și s-a întâmplat, după ce ei au ieșit, că David se purta mai înțelept decât toți servitorii lui Saul, astfel încât numele său era foarte prețuit.
Et egressi sunt principes Philisthinorum. a principio autem egressionis eorum, prudentius se gerebat David quam omnes servi Saul, et celebre factum est nomen eius nimis.