1 Samuel 18
1 Și s-a întâmplat, după ce a terminat el de vorbit cu Saul, că sufletul lui Ionatan s-a legat de sufletul lui David, și Ionatan l-a iubit ca pe sufletul său.
Kane Daudi osetieko wuoyo gi Saulo, chuny Daudi nowinjore gi mar Jonathan gi Daudi mine ohere mana kaka oherore owuon.
2 Și Saul l-a luat în acea zi și nu l-a mai lăsat să meargă acasă la casa tatălui său.
Koa odiechiengno Saulo nokawo Daudi kendo ne ok ochako odok dalagi ir wuon-gi.
3 Atunci Ionatan și David au făcut un legământ, pentru că îl iubea ca pe sufletul său.
Jonathan nokwongʼore gi Daudi nikech ne ohere mana kaka oherore owuon.
4 Și Ionatan și-a dezbrăcat roba care era pe el și i-a dat-o lui David, și hainele sale, până și sabia sa și arcul său și brâul său.
Jonathan nogolo lawe mane orwako momiyo Daudi, nomiye lawe mar akor, gi liganglane bende, atungʼ gi okandane.
5 Și David ieșea oriunde îl trimitea Saul și se purta cu înțelepciune; și Saul l-a pus peste bărbații de război și era bine primit înaintea ochilor întregului popor și de asemenea înaintea ochilor servitorilor lui Saul.
Gimoro amora mane Saulo oore mondo otim, Daudi ne timo maber ahinya kuom mano Saulo nomiye rangʼiny mamalo e lweny. Ma nomiyo ji duto mor nyaka jotend lweny mag Saulo bende.
6 Și s-a întâmplat, pe când veneau ei, când se întorcea David de la măcelul filisteanului, că femeile au ieșit din toate cetățile lui Israel cântând și dansând, ca să îl întâlnească pe împăratul Saul cu tamburine, cu bucurie și cu instrumente muzicale.
Kane ji duogo dala bangʼ ka Daudi nosenego ja-Filistia, mon nowuok e mier matindo duto mag Israel mondo oromne Ruoth Saulo ka giwer kendo gimiel, ka igoyo tamborin gi asili.
7 Și femeile își răspundeau una alteia cântând și zicând: Saul a ucis miile lui, iar David zecile lui de mii.
Kane gimiel, ne giwer niya, “Saulo onego ji alufe, to Daudi onego ji alufe gi alufe.”
8 Și Saul s-a înfuriat foarte tare și această spusă nu i-a plăcut, și a spus: I-au atribuit lui David zeci de mii și mie mi-au atribuit numai mii; și ce mai poate avea, decât împărăția?
Saulo ne okecho ahinya nikech wendno nochwanye, mi nowacho e chunye niya, “Ere kaka gisemiyo Daudi alufe gi alufe; to an to gimiya mana alufe kende. Angʼo modongʼne makoro ok doyudi ma kata bedo ruoth?”
9 Și Saul a privit cu ochi răi pe David începând din acea zi.
Kochakore chiengʼno Saulo nochako bedo gi nyiego gi Daudi.
10 Și s-a întâmplat, a doua zi, că un duh rău de la Dumnezeu a venit peste Saul și el profețea în mijlocul casei sale; și David cânta cu mâna sa, precum alte dăți; și Saul avea o suliță în mână.
Kinyne Nyasaye nochiwo thuolo ne roho marach mobiro gi teko modonjo kuom Saulo. Noyudo okoro wach e ode, ka Daudi to ne goyo nyatiti kaka ne ojagoyo pile. Saulo ne nigi tongʼ e lwete
11 Și Saul a aruncat sulița, pentru că a spus: Voi pironi pe David chiar de perete. Și David s-a ferit dinaintea lui de două ori.
kendo nodiro tongʼ kowacho e chunye niya, “Abiro chwowo Daudi mariw gi kor ot.” To Daudi nolengʼe nyadiriyo.
12 Și Saul s-a temut de David, pentru că DOMNUL era cu el și se depărtase de Saul.
Saulo noluoro Daudi nikech Jehova Nyasaye noseweye, to ne ni kod Daudi.
13 De aceea Saul l-a îndepărtat de la el și l-a făcut căpetenia sa peste o mie; și el a ieșit și a intrat înaintea poporului.
Omiyo nogolo Daudi mondo oa bute mi nokete mondo obed jatend jolweny alufu achiel, kendo Daudi notelonegi e lwenje mane gidhiye.
14 Și David s-a purtat cu înțelepciune în toate căile sale; și DOMNUL era cu el.
Gik moko ne dhi kode maber e gimoro amora mane otimo nikech Jehova Nyasaye ne ni kode.
15 De aceea când Saul a văzut că se purta foarte înțelept, s-a temut de el.
Kane Saulo oneno kaka odhi maber, mine oluore.
16 Dar tot Israelul și Iuda iubeau pe David, pentru că ieșea și intra înaintea lor.
To jo-Israel duto gi jo-Juda duto ne ohero Daudi nikech notelonegi e lwenjegi.
17 Și Saul i-a spus lui David: Iată, pe Merab, fiica mea cea mai mare; pe ea ți-o voi da de soție; numai fii viteaz pentru mine și luptă bătăliile DOMNULUI. Fiindcă Saul spunea: Să nu fie mâna mea asupra lui, ci mâna filistenilor să fie asupra lui.
Saulo nowachone Daudi niya, “Ma en Merab nyara maduongʼ. Abiro miyigo mondo ikende; to mana ka inyalo kedona gi chir ka ikedo lwenje mag Jehova Nyasaye.” Nimar Saulo nowacho e chunye niya, “Ok abi keto lweta kuome. We jo-Filistia ema otim mano!”
18 Și David i-a spus lui Saul: Cine sunt eu? Și ce este viața mea, sau familia tatălui meu în Israel, ca să fiu ginere împăratului?
To Daudi nowachone ne Saulo niya, “Anto an ngʼa kata anywolana kata dhood gi wuora gin angʼo e Israel ma dimi abed or ruoth?”
19 Dar s-a întâmplat la timpul când Merab, fiica lui Saul, trebuia să fie dată lui David, că ea a fost dată lui Adriel din Mehola de soție.
Kane ndalo ochopo mane Merab nyar Saulo onego omi Daudi, ne omiye Adriel ja-Mehola mondo okende.
20 Și Mical, fiica lui Saul, îl iubea pe David; și i-au spus lui Saul și lucrul acesta i-a plăcut.
Koro Mikal nyar Saulo nohero Daudi, omiyo kane ginyiso Saulo wachno, to Saulo nobedo mamor.
21 Și Saul a spus: I-o voi da, ca ea să îi fie o cursă și ca mâna filistenilor să fie asupra lui. De aceea Saul i-a spus lui David: Astăzi îmi vei fi ginere prin una din cele două.
Saulo noparo e chunye niya, “Abiro miyego, mondo obedne obadho mondo omi jo-Filistia oyude.” Omiyo Saulo nowachone Daudi niya, “Koro in-gi thuolo mar ariyo mondo ibed ora.”
22 Și Saul a poruncit servitorilor săi, spunând: Vorbiți îndeaproape cu David în secret și spuneți: Iată, împăratul găsește plăcere în tine și toți servitorii săi te iubesc; de aceea acum, fii ginerele împăratului.
Eka Saulo nochiko jotichne niya, “Wuouru gi Daudi lingʼ-lingʼ kendo wachneuru ni, ‘Winji, ruoth mor kodi kendo jotije duto bende oheri koro bed ore.’”
23 Și servitorii lui Saul au vorbit aceste cuvinte la urechile lui David. Și David a spus: Vi se pare un lucru ușor să fii ginerele împăratului, văzând că eu sunt un om sărac și puțin prețuit?
Neginwoyo wechego ne Daudi. To Daudi nowacho niya, “Uparo ni en wach mayot mar bedo or ruoth? An mana ngʼama odhier bende ok angʼera.”
24 Și servitorii lui Saul i-au spus, zicând: În acest fel a vorbit David.
Kane jotije Saulo onyise gima Daudi nowacho,
25 Și Saul a spus: Astfel să îi spuneți lui David: Împăratul nu dorește zestre, ci o sută de prepuțuri ale filistenilor, ca să fie răzbunat de dușmanii împăratului. Dar Saul gândea să îl facă pe David să cadă prin mâna filistenilor.
Saulo nodwoko niya, “Wachneuru Daudi ni, ‘Ruoth ok dwar ni inyombne, eka ikaw nyare, to odwaro mana ni mondo ikelne ringre jo-Filistia mia achiel (ma en pien duongʼ-gi), mondo ochulgo kuor ne wasike.’” Chenro mar Saulo ne en ni mondo Daudi opodhie lwet jo-Filistia.
26 Și după ce servitorii săi au spus lui David aceste cuvinte, a plăcut mult lui David să fie ginerele împăratului; și zilele nu trecuseră.
Kane jotij Saulo onyiso Daudi wechego nobedo mamor bedo or ruoth. Kane kinde moket pok orumo,
27 De aceea David s-a ridicat și a mers, el și oamenii săi, și a ucis dintre filisteni două sute de bărbați; și David a adus prepuțurile lor și le-a dat împăratului în număr deplin, ca să fie ginerele împăratului. Și Saul i-a dat pe Mical, fiica sa, de soție.
Daudi gi joge nodhi monego jo-Filistia mia ariyo. Nokelo ringregi (ma en pien duongʼ-gi) kendo nochiwo kar kwan-ka duto mondo omi obed or ruoth. Eka Saulo nomiye Mikal nyare mi okendo.
28 Și Saul a văzut și a știut că DOMNUL era cu David și că Mical, fiica lui Saul, îl iubea.
Kane Saulo ofwenyo ni Jehova Nyasaye nigi Daudi kendo ni Mikal nyare ohero Daudi.
29 Și Saul s-a temut și mai mult de David; și Saul a devenit continuu dușmanul lui David.
Saulo nomedo luore, kendo nosiko ka en jasike e ndalo duto mag ngimane.
30 Atunci prinții filistenilor au ieșit să prade; și s-a întâmplat, după ce ei au ieșit, că David se purta mai înțelept decât toți servitorii lui Saul, astfel încât numele său era foarte prețuit.
Jotend lweny mag jo-Filistia ne medo dhi e lweny, kendo kaka negimedo dhi e kaka Daudi bende ne locho moloyo jotelo mamoko mag Saulo kendo nomedo ngʼere.
