1 Samuel 17
1 Și filistenii și-au adunat armatele pentru bătălie și s-au adunat la Soco, care aparține lui Iuda, și și-au înălțat corturile între Soco și Azeca, în Efes-Damim.
Basi Wafilisti walikusanya majeshi yao kwa ajili ya vita. Walikusanyika huko Soko, iliyoko Yuda. Nao wakapiga kambi kati ya Soko na Aseka katika Efesdamimu.
2 Și Saul și bărbații lui Israel s-au strâns și și-au înălțat corturile lângă valea Elah și s-au desfășurat pentru bătălie împotriva filistenilor.
Sauli na watu wa Israeli alijikusanya na kuweka kambi katika bonde la Ela, na wakapanga vita kukutana na Wafilisti.
3 Și filistenii stăteau pe un munte într-o parte și Israel stătea pe un munte în cealaltă parte; și era o vale între ei.
Wafilisti walisimama juu ya mlima upande mmoja, na Iraeli nao walisimama juu ya mlima upande mwingine wakitenganishwa na bonde kati yao.
4 Și a ieșit un luptător din tabăra filistenilor, pe nume Goliat, din Gat, a cărui înălțime era de șase coți și o palmă.
Mtu mmoja mwenye nguvu akatoka katika kambi ya Wafilisti, mtu huyo aliitwa Goliathi wa Gathi, kimo chake mikono sita na shubiri moja.
5 Și avea un coif de aramă pe capul său și era înarmat cu o haină de zale; și greutatea hainei era de cinci mii de șekeli de aramă.
Alikuwa na chepeo ya shaba kichwani mwake, na alivaa dirii ya chuma. Hiyo dirii ilikuwa na uzito wa shekeli elfu hamsini za shaba.
6 Și avea gambiere de aramă peste fluierele picioarelor sale și un scut de aramă între umerii săi.
Alikuwa na mabampa ya shaba kwenye miguu yake na mkuki wa shaba katikati ya mabega yake.
7 Și mânerul suliței sale era ca bârna unui țesător și capul suliței sale cântărea șase sute de șekeli de fier; și purtătorul scutului său mergea înaintea lui.
Ule mpini wa mkuki wake ulikuwa mkubwa, wenye kamba iliyo na kitanzi kwa ajili ya kuutupia kama kamba ya sindano ya mfumaji. Kichwa cha mkuki wake kilikuwa na uzito wa shekeli mia sita za chuma. Aliyembebea ngao alitembea mbele yake.
8 Și el a stat în picioare și a strigat către armatele lui Israel și le-a spus: De ce ați ieșit să vă desfășurați de bătălie? Nu sunt eu filistean și voi servitorii lui Saul? Alegeți-vă un om pentru voi și să coboare la mine.
Alisimama akayapigia kelele majeshi ya Israeli, “Kwa nini mmekuja na mmejipanga kwa ajili ya vita? Mimi si Mfilisti, na ninyi si watumishi wa Sauli? Chagueni mtu kutoka kwenu ateremke na kuja kwangu.
9 Dacă este în stare să se lupte cu mine și să mă ucidă, atunci noi vom fi servitorii voștri; dar dacă îl înving și îl ucid, atunci voi să fiți servitorii noștri și să ne serviți.
Kama anaweza kupigana nami na kuniua, hapo ndipo tutakuwa watumwa wenu. Lakini kama nitamshinda na kumuua, basi mtakuwa watumwa wetu na kututumikia.”
10 Și filisteanul a spus: Ocărăsc armatele lui Israel în această zi; dați-mi un om, ca să ne luptăm.
Mfilisti huyo akasema tena, “Leo ninayapa changamoto majeshi ya Israeli. Mnipe mtu ili tuweze kupigana naye.”
11 Când Saul și tot Israelul au auzit aceste cuvinte ale filisteanului, s-au descurajat și s-au înfricoșat foarte mult.
Sauli na Israeli wote waliposikia alichosema Mfilisti huyo, walikata tamaa na kuogopa sana.
12 Și David era fiul acelui efratit din Betleem-Iuda, al cărui nume era Isai; și el avea opt fii; și bărbatul era considerat printre oameni ca un bătrân în zilele lui Saul.
Basi Daudi alikuwa mwana wa Mwefraimu wa Bethtelehemu ya Yuda, aliyeitwa Yese. Naye alikuwa na watoto wanane wa kiume. Yese alikuwa mtu mzee katika siku za Sauli, mwenye umri mkubwa kati ya watu.
13 Și cei trei fii mai mari ai lui Isai au mers și l-au urmat pe Saul la bătălie; și numele celor trei fii ai săi care au mers la bătălie erau: Eliab, întâiul născut, și următorul după el, Abinadab, și al treilea, Șama.
Watoto watatu wakubwa wa Yese walimfuata Sauli vitani. Majina ya watoto wake watatu waliokwenda vitani yalikwa ni Eliabu mzaliwa wa kwanza, aliyemfuata Abinadabu, na watatu aliitwa Shama.
14 Și David era cel mai tânăr și cei trei mai mari l-au urmat pe Saul.
Daudi ndiye aliyekuwa mdogo kabisa. Hao wakubwa watatu walimfuata Sauli.
15 Dar David a mers și s-a întors de la Saul ca să pască oile tatălui său în Betleem.
Basi Daudi alikwenda na kurudi akipita kati ya majeshi ya Sauli akiwa na kondoo za baba yake huko Bethtelehemu, ili kuwachunga.
16 Și filisteanul se apropia dimineața și seara; și s-a înfățișat patruzeci de zile.
Kwa muda wa siku arobaini yule Mfilisti mwenye nguvu alikuwa akijitokeza asubuhi na jioni kwa ajili ya vita.
17 Și Isai i-a spus lui David, fiul său: Ia acum pentru frații tăi o efă din aceste grâne prăjite și aceste zece pâini și aleargă în tabără la frații tăi;
Kisha Yese akamwambia mwanawe Daudi, “Wapelekee kaka zako efa ya bisi na hii mikate kumi, na uzipeleke upesi kule kambini kwa ajili ya kaka zako.
18 Și du aceste zece cașuri căpeteniei peste mie și uită-te cum se comportă frații tăi și ia un semn de la ei.
Pia peleka hizi jibini kumi kwa jemedari wa kikosi chao cha elfu. Ukawaangalie wako na hali gani kisha uniletee habari kuhusu wanavyoendelea vizuri.
19 Și Saul și ei și toți bărbații lui Israel erau în valea Elah, luptându-se cu filistenii.
Kaka zako wako pamoja na Sauli na watu wote wa Israeli katika bonde la Ela, wanapigana na Wafilisti.”
20 Și David s-a sculat dis-de dimineață și a lăsat oile cu un păzitor și și-a luat sarcina și a mers, precum Isai îi poruncise; și a ajuns la șanț de apărare, în timp ce oștirea ieșea la bătălie și striga de bătălie.
Daudi aliamka asubuhi na mapema na kuliacha kundi chini ya uangalizi wa mchungaji. Akachukua vile vitu na kuondoka, kama Yese alivyomwamuru. Akafika kambini wakati jeshi linaondoka kwenda uwanja wa vita wakipiga kelele za vita.
21 Fiindcă israeliții și filistenii se desfășuraseră de bătălie, armată contra armată.
Nao Israeli na Wafilisti walijipanga kivita, jeshi dhidi ya jeshi.
22 Și David și-a lăsat bagajul în mâna celui care păzea bagajele și a alergat la armată și a venit și a salutat pe frații săi.
Daudi aliviacha vitu vyake kwa mtunza mahitaji, akalikimbilia jeshi, na kuwasalimia kaka zake.
23 Și pe când el vorbea cu ei, iată, s-a urcat din armatele filistenilor luptătorul, filisteanul din Gat, pe nume Goliat, și a vorbit cu aceleași cuvinte; și David le-a auzit.
Alipoongea nao, yule mtu mwenye nguvu, Mfilisti wa Gathi, jina lake Goliathi, akajitokeza kutoka majeshi ya Wafilisti, naye akasema maneno yaleyale kama hapo mwanzo. Naye Daudi akayasikia.
24 Și toți bărbații lui Israel, când l-au văzut pe bărbatul acela, au fugit din fața lui și s-au temut foarte mult.
Watu wote wa Israeli walipomwona Goliathi, walimkimbia na waliogopa sana.
25 Și bărbații lui Israel au spus: Ați văzut pe acest bărbat care s-a urcat? Cu siguranță pentru a ocărî pe Israel s-a urcat; și așa va fi, că pe bărbatul care îl ucide, împăratul îl va îmbogăți cu mari bogății; și îi va da pe fiica sa și va face liberă casa tatălui său în Israel.
Watu wa Israeli walisema, “Umemuona mtu huyu aliyejitokeza? Amekuja kuipa changamoto Israeli. Basi mfalme atampa mali nyingi mtu atakayemua, atamuozesha binti yake, na familia ya baba yake haitalipa kodi katika Israeli.”
26 Și David a vorbit bărbaților care stăteau lângă el, spunând: Ce se va face omului care va ucide pe acest filistean și va îndepărta ocara de la Israel? Pentru că cine este acest filistean necircumcis, ca să ocărească armatele Dumnezeului cel viu?
Daudi akawauliza watu waliosimama karibu naye, “Atafanyiwa nini mtu ambaye atamuua Mfilisti huyu na kuiondolea Israeli fedheha? Ni nani Mfilisti huyu asiyetahiriwa ayatukanaye majeshi ya Mungu aliye hai?”
27 Și poporul i-a răspuns în acest fel, zicând: Astfel se va face omului care îl ucide.
Ndipo watu wakarudia kile walichokuwa wamesema na kumwambia, “Ndivyo iitakavyofanyika kwa mtu atakayemuua.”
28 Și Eliab, fratele său cel mai mare, a auzit când el a vorbit cu bărbații aceia; și mânia lui Eliab s-a aprins împotriva lui David și a spus: De ce ai coborât tu aici? Și cu cine ai lăsat acele puține oi în pustie? Cunosc mândria ta și răutatea inimii tale, pentru că ai coborât să vezi bătălia.
Kaka yake mkubwa Eliabu, alisikia wakati akisema na watu. Hasira ya Eliabu ikawaka moto dhidi ya Daudi, naye akamuuliza, “Kwa nini umekuja hapa? Wale kondoo wachache umewaacha na nani huko nyikani? Nakijua kiburi chako, na utundu wa moyo wako; maana umekuja hapa ili uweze kuona mapigano.”
29 Și David a spus: Ce am făcut acum? Nu este acesta un motiv destul de bun?
Naye Daudi akamjibu, “Nimefanya nini sasa? Mimi si nuliuliza swali tu?
30 Și s-a întors de la el către un altul și a vorbit la fel; și poporul i-a răspuns din nou ca întâia dată.
Akamgeukia mtu mwingine na kumwacha huyo, na kusema vivyo hivyo. Nao watu wakajibu vilevile kama mwanzo.
31 Și când cuvintele pe care le-a vorbit David au fost auzite, ei le-au repetat înaintea lui Saul; și el a trimis după el.
Maneno aliyosema Daudi yaliposikika, askari waliyasema tena kwa Sauli, naye akawatuma kwa Daudi.
32 Și David i-a spus lui Saul: Să nu tremure inima nimănui din cauza lui; servitorul tău va merge și va lupta cu acest filistean.
Kisha Daudi akamwambia Sauli, “Pasiwepo moyo wa mtu atakayezimia kwa sababu ya Mfilisti huyo; Mtumishi wako atakwenda kupigana na Mfilisti huyu.”
33 Și Saul i-a spus lui David: Tu nu ești în stare să mergi împotriva acestui filistean ca să lupți cu el, căci nu ești decât un tânăr și el un bărbat de război din tinerețea lui.
Sauli akamwambia Daudi, “Huwezi kumpinga Mfilisti ama kupigana naye; wewe ni kijana tu, na yeye amekuwa mtu wa vita tangu ujana wake.”
34 Și David i-a spus lui Saul: Servitorul tău păzea oile tatălui său și au venit un leu și un urs și au luat un miel din turmă;
Lakini Daudi akamwambia Sauli, “Mtumishi wako alikuwa akichunga kondoo za baba yake. Mara simba au dubu alikuja akamchukua mwana kondoo kutoka kundini,
35 Și am ieșit după el și l-am lovit și l-am eliberat din gura lui; și, când s-a ridicat împotriva mea, l-am apucat de barbă și l-am lovit și l-am ucis.
Nilimfukuza na kumshambulia na kumpokonya kutoka kinywani mwake. Na aliponirukia, nilimshika ndevu zake, nilimpiga, na kumuua.
36 Servitorul tău a ucis și pe leu și pe urs; și acest filistean necircumcis va fi ca unul dintre ei, pentru că a ocărât armatele Dumnezeului cel viu.
Mtumishi wako amekwisha kmuua simba na dubu. N huyu Mfilisti asiyetahiriwa atakuwa kama mmoja wa wanyama hao, kwa kuwa ameyadharau majeshi ya Mungu aliye hai.”
37 Și David a mai spus: DOMNUL, care m-a eliberat din laba leului și din laba ursului, el mă va elibera din mâna acestui filistean. Și Saul i-a spus lui David: Du-te și DOMNUL fie cu tine.
Daudi akasema, “BWANA aliyeniokoa kutoka makucha ya simba na makucha ya dubu. Ataniokoa kutoka mkono wa Mfilisti huyu.” Kisha Sauli akamwambia Daudi, “Nenda, BWANA awe pamoja nawe.”
38 Și Saul l-a îmbrăcat pe David cu armura sa și i-a pus un coif de aramă pe cap; de asemenea l-a îmbrăcat cu o haină de zale.
Sauli akamvika Daudi vazi lake la vita. Akamvika chepeo ya shaba kichwani pake, na akamvika koti la chuma.
39 Și David și-a încins sabia peste armura sa și a încercat să meargă, pentru că nu le încercase. Și David i-a spus lui Saul: Nu pot să merg cu acestea, pentru că niciodată nu le-am încercat. Și David le-a luat de pe el.
Daudi akaufunga upanga wake juu ya vazi la Sauli. Lakini hakuweza kutembea, kwa sababu hakupata mafunzo kwa mavazi hayo. Ndipo Daudi akamwambia Sauli, “Siwezi kwenda kupigana nikiwa na haya, maana sikupata mafunzo kwa haya.” Kwa hiyo Daudi akayavua.
40 Și și-a luat toiagul în mână și și-a ales cinci pietre netede din pârâu și le-a pus în sacul de păstor pe care îl avea, în traistă, și praștia lui era în mâna lui; și s-a apropiat de filistean.
Akachukua fimbo mkononi mwake na akachagua mawe matano laini kutoka katika kijito; akayaweka kwenye mfuko wake wa kichungaji. Kombeo lake lilikuwa mkononi akawa anamsogelea yule Mfilisti.
41 Și filisteanul a înaintat și s-a apropiat de David; și omul care purta scutul mergea înaintea lui.
Yule Mfilisti akaja na kumsogelea Daudi, mbeba ngao yake akiwa mbele yake.
42 Și când filisteanul s-a uitat și l-a văzut pe David, l-a disprețuit, pentru că era doar un tânăr și rumen și cu o înfățișare frumoasă.
Mfilisti alipotazama kila upande na kumuona Daudi, akamdharau, maana alikuwa kijana tu, mwekundu, na umbo la kupendeza.
43 Și filisteanul i-a spus lui David: Sunt eu câine, de vii la mine cu toiege? Și filisteanul l-a blestemat pe David pe dumnezeii săi.
Ndipo Mfilisti akamuuliza Daudi, “Je, mimi ni mbwa, hata ukanijia na fimbo? Naye Mfilisti kwa miungu yake akamlaani Daudi.
44 Și filisteanul i-a spus lui David: Vino la mine și voi da carnea ta păsărilor cerului și fiarelor câmpului.
Huyo Mfilisti akamwambia Daudi, “Njoo kwangu, na nyama yako nitawatupia ndege wa angani na wanyama wa mwituni.”
45 Atunci David a spus filisteanului: Tu vii la mine cu o sabie și cu o suliță și cu un scut; dar eu vin la tine în numele DOMNULUI oștirilor, Dumnezeul armatelor lui Israel, pe care l-ai ocărât.
Daudi akamjibu Mfilisti, “Unaniijia kwa upanga, kwa mkuki na mkuki mdogo. Bali mimi nakuijia kwa jina la BWANA wa majeshi, Mungu wa Majeshi ya Israeli, uliyemdharau.
46 În această zi DOMNUL te va da în mâna mea și te voi lovi și îți voi lua capul; și voi da astăzi trupurile moarte ale oștirii filistenilor păsărilor cerului și fiarelor sălbatice ale pământului; și tot pământul va cunoaște că este un Dumnezeu în Israel.
Leo BWANA atanipa ushindi dhidi yako, na nitakuua na kukiondoa kichwa chako kwenye kiwiliwili. Leo nitawapa ndege wa angani na wanyama wa mwituni walioko duniani mizoga ya jeshi la Wafilisti, ili dunia yote ijue kwamba yupo Mungu katika Israeli,
47 Și toată această adunare va cunoaște că DOMNUL salvează nu cu sabie, nici cu suliță, pentru că bătălia este a DOMNULUI și el vă va da în mâinile noastre.
na kusanyiko hili lote lijue kwamba BWANA hatoi ushindi kwa upanga wala kwa mkuki. Kwa kuwa vita ni ya BWANA, na atawaweka katika mkono wetu.”
48 Și s-a întâmplat, după ce filisteanul s-a ridicat și a înaintat și s-a apropiat să îl întâlnească pe David, că David s-a grăbit și a alergat spre armată să îl întâlnească pe filistean.
Mfilisti aliponyanyuka na kukaribia akutane na Daudi, ndipo Daudi akakimbia kwa haraka kuelekea jeshi la adui ili akutane naye.
49 Și David și-a pus mâna în sac și a luat de acolo o piatră și a tras-o cu praștia; și l-a lovit pe filistean în frunte, încât piatra s-a înfipt în fruntea lui; și el a căzut cu fața la pământ.
Daudi aliweka mkono wake mfukoni, akachukua jiwe kutoka humo, akalitupa kwa kombeo, na likampiga Mfilisti kwenye paji la uso, akaanguka chini kifudifudi.
50 Astfel David l-a învins pe filistean cu o praștie și cu o piatră și l-a lovit pe filistean și l-a ucis; dar nu era nicio sabie în mâna lui David.
Daudi alimshinda Mfilisti kwa kombeo na kwa jiwe moja. Alimpiga huyo Mfilisti na kumuua. Mkononi mwa Daudi hakukuwa na upanga.
51 De aceea David a alergat și a stat în picioare pe filistean și i-a luat sabia și i-a scos-o din teacă și l-a ucis și i-a tăiat capul cu ea. Și când filistenii au văzut că luptătorul lor era mort, au fugit.
Ndipo Daudi akakimbia akasimama juu ya Mfilisti na kutwaa upanga wake, akauchomoa kutoka alani, akamuua, na kukata kichwa chake kwa upanga huo.
52 Și bărbații lui Israel și ai lui Iuda s-au ridicat și au strigat și i-au urmărit pe filisteni până în vale și până la porțile Ecronului. Și răniții filistenilor au căzut pe calea spre Șaaraim, chiar până la Gat și până la Ecron.
Ndipo watu wa Israeli na wale wa Yuda wakaamka kwa kelele, na kuwafukuza Wafilisti kuvuka bonde na malango ya Ekroni. Na maiti za Wafilisti walilala katika njia iendayo Shaaraimu, na njia yote kuelekea Gathi na Ekroni.
53 Și copiii lui Israel s-au întors de la urmărirea filistenilor și le-au prădat corturile.
Watu wa Israeli wakarejea kutoka kuwafukuza Wafilisti, na wakateka nyara kambi yao.
54 Și David a luat capul filisteanului și l-a adus la Ierusalim; dar armura sa a pus-o în cortul său.
Daudi akachukua kichwa cha Mfilisti na kukipeleka Yerusalemu, lakini akaliweka vazi la vita katika hema lake.
55 Și când Saul l-a văzut pe David că iese împotriva filisteanului, a spus lui Abner, căpetenia oștirii: Abner, al cui fiu este tânărul acesta? Și Abner a spus: Precum sufletul tău trăiește, o împărate, nu pot să spun.
Sauli alipomuona Daudi akienda kukabiliana na yule Mfilisti, akamwambia Abneri, jemedari wa jeshi, “Abneri, kijana huyu ni mtoto wa nani? Abneri akasema, “Kama uishivyo, mfalme, mimi sijui.”
56 Și împăratul a spus: Întreabă al cui fiu este tânărul.
Naye mfalme akasema, “Waulize wanaoweza kufahamu, mvulana huyu ni kijana wa nani.”
57 Și pe când David se întorcea de la măcelul filisteanului, Abner l-a luat și l-a adus înaintea lui Saul cu capul filisteanului în mâna lui.
Daudi aliporudi kutoka kumuua yule Mfilisti, Abneri alimchukuwa, na kumleta mbele ya Sauli akiwa na kichwa cha Mfilisti mkononi mwake.
58 Și Saul i-a spus: Al cui fiu ești tu, tinere? Și David a răspuns: Eu sunt fiul servitorului tău Isai betleemitul.
Sauli akamuuliza, “Kijana, wewe ni mtoto wa nani? Na Daudi akamjibu, “Mimi ni mtoto wa mtumishi wako Yese Mbethlehemu.”
