1 Samuel 17
1 Și filistenii și-au adunat armatele pentru bătălie și s-au adunat la Soco, care aparține lui Iuda, și și-au înălțat corturile între Soco și Azeca, în Efes-Damim.
Karon ang mga Filistihanon nagtigom sa ilang kasundalohan alang sa gubat. Nagtigom sila didto sa Soco, nga sakop sa Juda. Nagkampo sila taliwala sa Soco ug sa Azeka, sa Efesdammim.
2 Și Saul și bărbații lui Israel s-au strâns și și-au înălțat corturile lângă valea Elah și s-au desfășurat pentru bătălie împotriva filistenilor.
Si Saul ug ang iyang katawhan sa Israel nagtigom ug nagkampo didto sa walog sa Ela, ug nangandam aron sa pagpakiggubat sa mga Filistihanon.
3 Și filistenii stăteau pe un munte într-o parte și Israel stătea pe un munte în cealaltă parte; și era o vale între ei.
Ang mga Filistihanon nagtindog ibabaw sa bukid sa pikas bahin, ug nagtindog usab ang Israel didto sa atbang nga bahin sa bukid ug adunay walog sa ilang taliwala.
4 Și a ieșit un luptător din tabăra filistenilor, pe nume Goliat, din Gat, a cărui înălțime era de șase coți și o palmă.
Ang usa ka kusgang tawo migawas gikan sa kampo sa mga Filistihanon, usa ka tawo nga ginganlag Goliat nga taga-Gat, nga may gitas-on nga unom ka cubits ug usa ka dangaw.
5 Și avea un coif de aramă pe capul său și era înarmat cu o haină de zale; și greutatea hainei era de cinci mii de șekeli de aramă.
Nagkalo siyag helmet nga tumbaga, ug nagsul-ob siya ug salipod nga puthaw. Ang gibug-aton sa salipod nga puthaw mga 5, 000 ka shekels nga tumbaga.
6 Și avea gambiere de aramă peste fluierele picioarelor sale și un scut de aramă între umerii săi.
Ang iyang mga batiis sinul-oban ug salipod nga tumbaga ug usa ka tumbagang gamay nga bangkaw ang anaa sa tungatunga sa iyang mga abaga.
7 Și mânerul suliței sale era ca bârna unui țesător și capul suliței sale cântărea șase sute de șekeli de fier; și purtătorul scutului său mergea înaintea lui.
Dako ang gunitanan sa iyang bangkaw, nga adunay higot aron maayo ang paglabay sama sa lingkisan sa hablanan. Ang uhas sa iyang bangkaw may gibug-aton nga 600 ka shekels sa puthaw. Nag-una kaniya ang tigdala sa iyang taming.
8 Și el a stat în picioare și a strigat către armatele lui Israel și le-a spus: De ce ați ieșit să vă desfășurați de bătălie? Nu sunt eu filistean și voi servitorii lui Saul? Alegeți-vă un om pentru voi și să coboare la mine.
Mibarog siya ug misinggit sa kasundalohan sa Israel, “Nganong nanganhi man kamo aron makiggubat? Dili ba usa man ako ka Filistihanon, ug kamo mga sulugoon ni Saul? Pagpili ug usa ka tawo diha kaninyo ug paanhia siya dinhi kanako.
9 Dacă este în stare să se lupte cu mine și să mă ucidă, atunci noi vom fi servitorii voștri; dar dacă îl înving și îl ucid, atunci voi să fiți servitorii noștri și să ne serviți.
Kon makahimo siya sa pagpakig-away ug sa pagpatay kanako, nan mahimo ninyo kaming mga sulugoon. Apan kung mapildi ug mapatay ko siya, nan mahimo kamo nga among mga sulugoon ug mag-alagad kanamo.”
10 Și filisteanul a spus: Ocărăsc armatele lui Israel în această zi; dați-mi un om, ca să ne luptăm.
Miingon pag-usab si Goliat, “Akong gihagit karong adlawa ang kasundalohan sa Israel. Paaria ang usa ka tawo aron magsangka kami.”
11 Când Saul și tot Israelul au auzit aceste cuvinte ale filisteanului, s-au descurajat și s-au înfricoșat foarte mult.
Sa pagkadungog ni Saul ug sa tibuok Israel sa gisulti ni Goliat, nangaluya sila ug nangahadlok pag-ayo.
12 Și David era fiul acelui efratit din Betleem-Iuda, al cărui nume era Isai; și el avea opt fii; și bărbatul era considerat printre oameni ca un bătrân în zilele lui Saul.
Karon si David mao ang anak sa taga-Efraim sa Bethlehem sa Juda, nga ginganlan ug Jesse. Aduna siyay walo ka mga anak nga lalaki. Tigulang na si Jesse sa panahon ni Saul, pinakatigulang sa tanang mga tawo.
13 Și cei trei fii mai mari ai lui Isai au mers și l-au urmat pe Saul la bătălie; și numele celor trei fii ai săi care au mers la bătălie erau: Eliab, întâiul născut, și următorul după el, Abinadab, și al treilea, Șama.
Ang tulo ka kamagulangang anak nga lalaki ni Jesse nagsunod kang Saul sa panggubatan. Ang ngalan sa iyang tulo ka mga anak nga lalaki nga miadto sa panggubatan mao si Eliab ang kamagulangan, si Abinadab ang ikaduha, ug si Samma ang ikatulo.
14 Și David era cel mai tânăr și cei trei mai mari l-au urmat pe Saul.
Si David mao ang kamanghoran. Ang tulo ka magulang misunod kang Saul.
15 Dar David a mers și s-a întors de la Saul ca să pască oile tatălui său în Betleem.
Karon magpangadto-nganhi si David tali sa kasundalohan ni Saul ug aron mapakaon ang mga karnero sa iyang amahan sa Bethlehem.
16 Și filisteanul se apropia dimineața și seara; și s-a înfățișat patruzeci de zile.
Sulod sa 40 ka adlaw ang kusgang tawo mopaduol buntag ug gabii aron mopakita sa iyang kaugalingon alang sa gubat.
17 Și Isai i-a spus lui David, fiul său: Ia acum pentru frații tăi o efă din aceste grâne prăjite și aceste zece pâini și aleargă în tabără la frații tăi;
Unya miingon si Jesse kang David nga iyang anak nga lalaki, “Dad-i ang imong mga igsoon ug usa ka epha sa sinanlag nga trigo ug niining napulo ka buok tinapay, ug dad-a kini pagdali ngadto sa kampo sa imong mga igsoon.
18 Și du aceste zece cașuri căpeteniei peste mie și uită-te cum se comportă frații tăi și ia un semn de la ei.
Dad-a usab kining napulo ka keso ngadto sa kapitan sa ilang mga linibo. Tan-awa kung unsa ang kahimtang sa imong mga igsoon ug pagdala dinhi ug pamatuod nga maayo ang ilang kahimtang.
19 Și Saul și ei și toți bărbații lui Israel erau în valea Elah, luptându-se cu filistenii.
Ang imong mga igsoon nag-uban kang Saul ug sa tibuok katawhan sa Israel didto sa walog sa Ela, nakig-away sa mga Filistihanon.”
20 Și David s-a sculat dis-de dimineață și a lăsat oile cu un păzitor și și-a luat sarcina și a mers, precum Isai îi poruncise; și a ajuns la șanț de apărare, în timp ce oștirea ieșea la bătălie și striga de bătălie.
Si David mibangon pagsayo sa buntag ug gibilin ang mga karnero sa usa ka magbalantay. Gikuha niya ang mga pagkaon ug milakaw, sumala sa gisugo ni Jesse kaniya. Miabot siya sa kampo samtang ang kasundalohan nagpadulong na sa panggubatan nga naninggit.
21 Fiindcă israeliții și filistenii se desfășuraseră de bătălie, armată contra armată.
Ug ang Israel ug mga Filistihanon milinya alang sa gubat, nag-inatbangay ang kasundalohan batok kasundalohan.
22 Și David și-a lăsat bagajul în mâna celui care păzea bagajele și a alergat la armată și a venit și a salutat pe frații săi.
Gibilin ni David ang iyang mga dala sa tigbantay sa mga butang, midagan padulong sa kasundalohan, ug mitimbaya sa iyang mga igsoon.
23 Și pe când el vorbea cu ei, iată, s-a urcat din armatele filistenilor luptătorul, filisteanul din Gat, pe nume Goliat, și a vorbit cu aceleași cuvinte; și David le-a auzit.
Samtang nakigsulti siya kanila, ang usa ka tawong kusgan nga Filistihanon nga taga-Gat nga ginganlan ug Goliat, mibulag gikan sa panon sa kasundalohan sa mga Filistihanon, ug nagsulti sa susama ra gihapon nga pulong. Ug nadungog kini ni David.
24 Și toți bărbații lui Israel, când l-au văzut pe bărbatul acela, au fugit din fața lui și s-au temut foarte mult.
Sa pagkakita sa tibuok katawhan sa Israel, nanagan sila palayo kaniya ug nangahadlok pag-ayo.
25 Și bărbații lui Israel au spus: Ați văzut pe acest bărbat care s-a urcat? Cu siguranță pentru a ocărî pe Israel s-a urcat; și așa va fi, că pe bărbatul care îl ucide, împăratul îl va îmbogăți cu mari bogății; și îi va da pe fiica sa și va face liberă casa tatălui său în Israel.
Miingon ang katawhan sa Israel, “Nakita ba ninyo kanang tawo nga mitungas? Mianhi siya aron sa paghagit sa Israel. Ug pagahatagan sa hari ug daghang kabtangan ang tawo nga makapatay kaniya, ipaasawa niya ang iyang anak nga babaye kaniya, ug dili niya pabayron ug buhis ang tibuok panimalay sa iyang amahan sa Israel.”
26 Și David a vorbit bărbaților care stăteau lângă el, spunând: Ce se va face omului care va ucide pe acest filistean și va îndepărta ocara de la Israel? Pentru că cine este acest filistean necircumcis, ca să ocărească armatele Dumnezeului cel viu?
Nangutana si David sa tawo nga nagtindog duol kaniya, “Unsa may buhaton alang sa tawo nga makapatay niining Filistihanon ug makapawagtang sa kaulawan sa Israel? Kinsa ba kining walay tuli nga Filistihanon nga nanghagit man sa kasundalohan sa buhing Dios?”
27 Și poporul i-a răspuns în acest fel, zicând: Astfel se va face omului care îl ucide.
Unya gibalik sa mga tawo ang ilang giingon ug gisultihan siya, “Busa mao kini ang pagabuhaton alang sa tawo nga makapatay kaniya.”
28 Și Eliab, fratele său cel mai mare, a auzit când el a vorbit cu bărbații aceia; și mânia lui Eliab s-a aprins împotriva lui David și a spus: De ce ai coborât tu aici? Și cu cine ai lăsat acele puține oi în pustie? Cunosc mândria ta și răutatea inimii tale, pentru că ai coborât să vezi bătălia.
Nakadungong si Eliab nga kamagulangan niyang igsoon sa pagpakigsulti niya sa mga tawo. Misilaob ang kasuko ni Eliab batok kang David, ug miingon siya, “Nganong mianhi ka man dinhi? Kang kinsa man nimo gibilin ang pipila ka mga karnero didto sa kamingawan? Nasayod ako sa imong garbo, ug ang pagkamapahitas-on sa imong kasingkasing; kay milugsong ka man dinhi aron makakita sa gubat.”
29 Și David a spus: Ce am făcut acum? Nu este acesta un motiv destul de bun?
Miingon si David, “Unsa man ang akong nabuhat karon? Dili ba usa lang man kini ka pangutana?”
30 Și s-a întors de la el către un altul și a vorbit la fel; și poporul i-a răspuns din nou ca întâia dată.
Mitalikod siya kaniya ug miatubang sa uban, ug misulti sa mao gihapong paagi. Ang mga tawo mitubag sa susamang butang ingon sa nahiuna.
31 Și când cuvintele pe care le-a vorbit David au fost auzite, ei le-au repetat înaintea lui Saul; și el a trimis după el.
Sa dihang nadungog ang mga gipamulong ni David, gisubli kini sa mga sundalo ngadto kang Saul, ug iyang gipakuha si David.
32 Și David i-a spus lui Saul: Să nu tremure inima nimănui din cauza lui; servitorul tău va merge și va lupta cu acest filistean.
Unya miingon si David kang Saul, “Hinaot nga walay kasingkasing sa tawo nga maluya tungod nianang Filistihanon; ang imong sulugoon moadto ug makig-away kang Goliat.”
33 Și Saul i-a spus lui David: Tu nu ești în stare să mergi împotriva acestui filistean ca să lupți cu el, căci nu ești decât un tânăr și el un bărbat de război din tinerețea lui.
Miingon si Saul kang David, “Dili ka makahimo sa pag-adto batok niining Filistihanon aron sa pagpakig-away kaniya; kay ikaw usa lamang ka batan-on, ug siya usa ka hanas sa gubat sukad pa sa iyang pagkabatan-on.”
34 Și David i-a spus lui Saul: Servitorul tău păzea oile tatălui său și au venit un leu și un urs și au luat un miel din turmă;
Apan miingon si David kang Saul, “Ang imong sulugoon nagabantay sa mga karnero sa iyang amahan. Sa dihang moabot ang liyon o oso ug kuhaon ang nating karnero gikan sa panon niini,
35 Și am ieșit după el și l-am lovit și l-am eliberat din gura lui; și, când s-a ridicat împotriva mea, l-am apucat de barbă și l-am lovit și l-am ucis.
gukdon ko siya ug bunalan, ug luwason kini gikan sa iyang baba. Ug sa dihang mosukol siya kanako, gunitan ko ang iyang bungot, bunalan siya, ug patyon.
36 Servitorul tău a ucis și pe leu și pe urs; și acest filistean necircumcis va fi ca unul dintre ei, pentru că a ocărât armatele Dumnezeului cel viu.
Ang imong sulugoon nakapatay sa liyon ug sa oso. Kining walay tuli nga Filistihanon mahisama sa usa kanila, sanglit gihagit man niya ang kasundalohan sa buhing Dios.”
37 Și David a mai spus: DOMNUL, care m-a eliberat din laba leului și din laba ursului, el mă va elibera din mâna acestui filistean. Și Saul i-a spus lui David: Du-te și DOMNUL fie cu tine.
Miingon si David, “Giluwas ako ni Yahweh gikan sa kamot sa liyon ug gikan sa kuko sa oso. Luwason usab niya ako gikan sa kamot niining Filistihanon.” Unya miingon si Saul kang David, “Lakaw, ug hinaot nga si Yahweh magauban kanimo.”
38 Și Saul l-a îmbrăcat pe David cu armura sa și i-a pus un coif de aramă pe cap; de asemenea l-a îmbrăcat cu o haină de zale.
Gisul-oban ni Saul si David sa iyang bisti sa panggubatan. Gikaloan niya ug tumbagang helmet, ug gisul-oban niya siya sa salipod nga puthaw.
39 Și David și-a încins sabia peste armura sa și a încercat să meargă, pentru că nu le încercase. Și David i-a spus lui Saul: Nu pot să merg cu acestea, pentru că niciodată nu le-am încercat. Și David le-a luat de pe el.
Gitakin ni David ang espada sa iyang bisti sa panggubatan. Apan dili siya makalakaw, tungod kay wala man siya maanad niini. Unya miingon si David kang Saul, “Dili ako makaadto aron sa pagpakig-way nga sul-ob kini, kay wala man ako maanad.” Busa gihubo kini ni David.
40 Și și-a luat toiagul în mână și și-a ales cinci pietre netede din pârâu și le-a pus în sacul de păstor pe care îl avea, în traistă, și praștia lui era în mâna lui; și s-a apropiat de filistean.
Gibitbit niya ang iyang sungkod, ug nagpili siya ug lima ka hamis nga mga bato didto sa sapa; gisulod niya kini sa puntil. Bitbit niya ang iyang lambuyog sa pagpaduol niya sa Filistihanon.
41 Și filisteanul a înaintat și s-a apropiat de David; și omul care purta scutul mergea înaintea lui.
Mitagbo ang Filistihanon ug mipaduol kang David, uban ang tawo nga nagdala sa iyang taming.
42 Și când filisteanul s-a uitat și l-a văzut pe David, l-a disprețuit, pentru că era doar un tânăr și rumen și cu o înfățișare frumoasă.
Sa paglingilingi sa Filistihanon nakita niya si David, gitamay niya siya, kay usa lamang siya ka batan-ong lalaki, ug pulapula, uban ang matahom nga panagway.
43 Și filisteanul i-a spus lui David: Sunt eu câine, de vii la mine cu toiege? Și filisteanul l-a blestemat pe David pe dumnezeii săi.
Unya nag-ingon si Goliat kang David, “Iro ba ako, nga mianhi ka man kanako uban ang bunal?” Ug gitunglo ni Goliat si David pinaagi sa iyang mga dios.
44 Și filisteanul i-a spus lui David: Vino la mine și voi da carnea ta păsărilor cerului și fiarelor câmpului.
Miingon ang Filistihanon kang David, “Duol kanako, ug ipakaon ko ang imong unod sa kalanggaman sa kalangitan ug ngadto sa mga ihalas nga mananap sa kapatagan.”
45 Atunci David a spus filisteanului: Tu vii la mine cu o sabie și cu o suliță și cu un scut; dar eu vin la tine în numele DOMNULUI oștirilor, Dumnezeul armatelor lui Israel, pe care l-ai ocărât.
Mitubag si David kang Goliat, “Mianhi ka kanako uban sa espada, sa bangkaw, ug sa gamay nga bangkaw. Apan mianhi ako kanimo sa ngalan ni Yahweh nga makagagahom, ang Dios sa kasundalohan sa Israel nga imong gitamay.
46 În această zi DOMNUL te va da în mâna mea și te voi lovi și îți voi lua capul; și voi da astăzi trupurile moarte ale oștirii filistenilor păsărilor cerului și fiarelor sălbatice ale pământului; și tot pământul va cunoaște că este un Dumnezeu în Israel.
Karong adlawa ihatahag ni Yahweh kanako ang kadaogan batok kanimo, ug pagapatyon ko ikaw ug pagalunggoan sa imong ulo. Karong adlawa ipakaon ko ang patay nga mga lawas sa Filistihanong kasundalohan sa mga langgam sa kalangitan ug sa mga ihalas nga mananap sa yuta, aron nga masayran sa tibuok kalibotan nga adunay Dios sa Israel,
47 Și toată această adunare va cunoaște că DOMNUL salvează nu cu sabie, nici cu suliță, pentru că bătălia este a DOMNULUI și el vă va da în mâinile noastre.
ug ang tanang nagkatigom masayod nga dili magahatag si Yahweh sa kadaogan gamit ang espada o bangkaw. Kay ang gubat iya ni Yahweh, ug igatugyan ka niya sa among kamot.”
48 Și s-a întâmplat, după ce filisteanul s-a ridicat și a înaintat și s-a apropiat să îl întâlnească pe David, că David s-a grăbit și a alergat spre armată să îl întâlnească pe filistean.
Sa dihang midasdas na ang Filistihanon ug mipaduol kang David, midali dayon sa pagsugat si David padulong sa kasundalohang kaaway.
49 Și David și-a pus mâna în sac și a luat de acolo o piatră și a tras-o cu praștia; și l-a lovit pe filistean în frunte, încât piatra s-a înfipt în fruntea lui; și el a căzut cu fața la pământ.
Mikuot si David sa iyang puntil, gikuha ang bato, gilambuyog kini, ug naigo sa agtang ang Filistihanon. Nalubong ang bato sa agtang sa Filistihanon, ug natumba siya sa yuta.
50 Astfel David l-a învins pe filistean cu o praștie și cu o piatră și l-a lovit pe filistean și l-a ucis; dar nu era nicio sabie în mâna lui David.
Gibuntog ni David ang Filistihanon gamit ang lambuyog ug usa ka bato. Naigo niya ang Filistihanon ug napatay niya. Walay dalang espada si David.
51 De aceea David a alergat și a stat în picioare pe filistean și i-a luat sabia și i-a scos-o din teacă și l-a ucis și i-a tăiat capul cu ea. Și când filistenii au văzut că luptătorul lor era mort, au fugit.
Unya midagan si David ug mipatong sa Filistihanon ug gikuha ang espada, giibot kini gikan sa sakuban, ug gipatay niya kini, ug unya gipunggotan niya sa ulo gamit ang espada. Sa pagkakita sa mga Filistihanon nga namatay na ang ilang kusgan nga tawo, nanagan sila.
52 Și bărbații lui Israel și ai lui Iuda s-au ridicat și au strigat și i-au urmărit pe filisteni până în vale și până la porțile Ecronului. Și răniții filistenilor au căzut pe calea spre Șaaraim, chiar până la Gat și până la Ecron.
Busa miasdang nga nagsinggit ang katawhan sa Israel ug sa Juda, ug gigukod ang mga Filistihanon hangtod sa walog ug sa mga ganghaan sa Ekron. Ug ang mga patay nga Filistihanon nagbuy-od sa dalan paingon sa Shaaraim, hangtod sa dalan sa Gat ug sa Ekron.
53 Și copiii lui Israel s-au întors de la urmărirea filistenilor și le-au prădat corturile.
Mibalik ang katawhan sa Israel gikan sa paggukod sa mga Filistihanon, ug giilog nila ang ilang kampo.
54 Și David a luat capul filisteanului și l-a adus la Ierusalim; dar armura sa a pus-o în cortul său.
Gikuha ni David ang ulo sa Filistihanon ug gidala kini ngadto sa Jerusalem, apan gibutang niya ang iyang hinagiban sulod sa iyang tolda.
55 Și când Saul l-a văzut pe David că iese împotriva filisteanului, a spus lui Abner, căpetenia oștirii: Abner, al cui fiu este tânărul acesta? Și Abner a spus: Precum sufletul tău trăiește, o împărate, nu pot să spun.
Sa pagkakita ni Saul kang David nga migawas gikan sa pagpakig-away batok sa Filistihanon, nangutana siya kang Abner, ang kapitan sa mga kasundalohan, “Abner, kang kinsang anak kining batan-ong lalaki? Mitubag si Abner, “Ingon nga buhi ka, O hari, wala ako masayod.”
56 Și împăratul a spus: Întreabă al cui fiu este tânărul.
Miingon ang hari, “Pangutan-a kadtong nasayod, kinsang anak kining batan-on.”
57 Și pe când David se întorcea de la măcelul filisteanului, Abner l-a luat și l-a adus înaintea lui Saul cu capul filisteanului în mâna lui.
Sa nakabalik na si David gikan sa pagpatay kang Goliat, gikuha siya ni Abner, ug gidala siya sa atubangan ni Saul bitbit ang ulo ni Goliat sa iyang kamot.
58 Și Saul i-a spus: Al cui fiu ești tu, tinere? Și David a răspuns: Eu sunt fiul servitorului tău Isai betleemitul.
Miingon si Saul kaniya, “Kang kinsa kang anak, batan-ong lalaki? Ug mitubag si David, “Anak ako sa imong sulugoon nga si Jesse nga taga-Bethlehem.”
