1 Samuel 15
1 Samuel de asemenea i-a spus lui Saul: DOMNUL m-a trimis să te ung împărat peste poporul său, peste Israel; de aceea acum, dă ascultare la vocea cuvintelor DOMNULUI.
Samuel nowachone ne Saulo niya, “An ema Jehova Nyasaye noora mondo awiri ibed ruodh joge Israel; omiyo koro lingʼ iwinj wach moa kuom Jehova Nyasaye.
2 Astfel spune DOMNUL oștirilor: Îmi amintesc ceea ce Amalec i-a făcut lui Israel, cum l-a pândit pe cale, când se urca din Egipt.
Ma e gima Jehova Nyasaye Maratego wacho: ‘Abiro kumo jo-Amalek kuom gima negitimo ni jo-Israel kaka ne gigengʼonegi e kinde mane gia Misri.
3 Acum du-te și lovește pe Amalec și nimicește tot ceea ce au ei și nu îi cruța, ci omoară deopotrivă bărbat și femeie, prunc și sugar, bou și oaie, cămilă și măgar.
Koro dhiyo imonj jo-Amalek kendo itiek gimoro amora ma mekgi. Kik iwegi; neg chwo gi mon, gi rowere gi nyithindo madhoth, dhok, rombe, ngamia gi punde.’”
4 Și Saul a adunat poporul și i-a numărat în Telaim: două sute de mii de pedeștri și zece mii de bărbați din Iuda.
Omiyo Saulo noluongo joge Telaim mokwanogi kendo negiromo jolweny alufu mia ariyo mawuotho gi tiendegi to gi alufu apar moa Juda.
5 Și Saul a venit la o cetate a lui Amalec și a pândit în vale.
Saulo nodhi e dala maduongʼ mar jo-Amalek koikore monjogi e holo.
6 Și Saul a spus cheniților: Duceți-vă, plecați, coborâți din mijlocul amaleciților, ca nu cumva să vă nimicesc cu ei, pentru că voi ați arătat bunătate tuturor copiilor lui Israel, când ei se urcau din Egipt. Astfel cheniții s-au depărtat din mijlocul amaleciților.
Eka nowachone jo-Keni niya, “Auru ka udhi mondo uwe jo-Amalek nikech ok adwar tiekou kodgi; nikech un ne utimo ngʼwono ni jo-Israel e kinde mane gia Misri.” Omiyo jo-Keni nowuok moweyo jo-Amalek.
7 Și Saul a lovit pe amaleciți de la Havila, cum vii la Șur, care este în fața Egiptului.
Eka Saulo nokedo gi jo-Amalek kochakore Havila nyaka ochopo Shur to nyaka ochopo yo wuok chiengʼ mar Misri.
8 Și a prins viu pe Agag, împăratul amaleciților, și a nimicit în întregime tot poporul cu ascuțișul sabiei.
Nomako Agag ruoth jo-Amalek kangima to joge duto to nonego gi ligangla pep.
9 Dar Saul și poporul au cruțat pe Agag și ce era cel mai bun dintre oi și dintre boi și dintre vite îngrășate și miei și tot ce era bun și au refuzat să le nimicească în întregime; dar orice lucru nemernic și rău, pe acela l-au nimicit în întregime.
To Saulo gi jolweny noweyo Agag kod rombe mabeyo, gi dhok, gi nyiroye machwe gi nyirombe kod gimoro amora maber. Magi to ne ok giyie mondo oketh duto, to gimoro amora mane gichayo gi mago mayom yom to negitieko pep.
10 Atunci cuvântul DOMNULUI a venit la Samuel, spunând:
Eka wach Jehova Nyasaye nobiro ne Samuel kawacho niya,
11 Mă pocăiesc că am pus pe Saul împărat, pentru că s-a abătut de la a mă urma și nu a împlinit poruncile mele. Și aceasta a mâhnit pe Samuel; și el a strigat către DOMNUL toată noaptea.
“Akuyo nikech ne aketo Saulo obedo ruoth, nikech oseweyo luwa, kendo ok otimo kaka ne achike.” Samuel nochandore kendo noywak ne Jehova Nyasaye otieno mangima.
12 Și când Samuel s-a sculat devreme ca să îl întâlnească pe Saul dimineața, i s-a spus lui Samuel, zicând: Saul a venit la Carmel și, iată, și-a înălțat un semn și s-a întors și a trecut mai departe și a coborât la Ghilgal.
Samuel nochiew okinyi mangʼich kendo nodhi romo gi Saulo, mi nowachne niya, “Saulo osedhi Karmel. Kanyo osechungoe rapar mimiyego duongʼ kuno kendo osewuok kuno olor kodhi Gilgal.”
13 Și Samuel a venit la Saul; și Saul i-a spus: Binecuvântat fii de DOMNUL; am împlinit porunca DOMNULUI.
Kane Samuel obiro ire, Saulo nowachone niya, “Mad Jehova Nyasaye gwedhi! Asetimo duto mane Jehova Nyasaye ochika.”
14 Și Samuel a spus: Ce înseamnă atunci acest behăit de oi în urechile mele și mugetul boilor pe care îl aud?
To Samuel nowachone niya, “Marangʼo awinjo ywak rombe gi dhok e ita?”
15 Și Saul a spus: Le-au adus de la amaleciți, pentru că poporul a cruțat ce era cel mai bun dintre oi și dintre boi, pentru a sacrifica DOMNULUI Dumnezeul tău; și pe celelalte noi le-am nimicit în întregime.
Saulo nodwoko niya, “Jolweny nokelogi koa kuom jo-Amalek; negiweyo rombe kod dhok mabeyo mondo gitimgo misango ni Jehova Nyasaye ma Nyasachi, to modongʼ wanego pep.”
16 Atunci Samuel i-a spus lui Saul: Stai și îți voi spune ce mi-a spus DOMNUL în această noapte. Iar el i-a spus: Spune.
Samuel nowachone Saulo niya, “Lingʼ thi! We mondo anyisi gima Jehova Nyasaye nowachona otieno mokalo.” Saulo nodwoko niya, “Nyisawa.”
17 Și Samuel a spus: Când erai mic înaintea ochilor tăi, nu ai fost făcut tu capul triburilor lui Israel și nu DOMNUL te-a uns împărat peste Israel?
Samuel nowachone niya, “Kata nobedo ni inenori ka ngʼama tin kamano, to donge ne ibedo jatelo mar dhout Israel? Jehova Nyasaye ne owiri mondo ibed ruodh Israel.
18 Și DOMNUL te-a trimis într-o călătorie și a spus: Du-te și nimicește în întregime pe păcătoșii de amaleciți și fă bătălie împotriva lor, până vor fi mistuiți.
Kendo ne omiyi ote, kowacho ni, ‘Dhiyo mondo itiek chuth jo-Amalek marichogi; ked kodgi nyaka ine ni itiekogi pep.’
19 Pentru ce atunci nu ai ascultat de vocea DOMNULUI, ci te-ai năpustit asupra prăzii și ai făcut ce este rău înaintea ochilor DOMNULUI?
Angʼo momiyo ne ok iwinjo dwond Jehova Nyasaye? Angʼo momiyo ne imuomori mi iyeko kendo itimo richo e wangʼ Jehova Nyasaye?”
20 Și Saul i-a spus lui Samuel: Da, am ascultat de vocea DOMNULUI și am mers pe calea pe care m-a trimis DOMNUL și am adus pe Agag, împăratul amaleciților, și am nimicit în întregime pe amaleciți.
Saulo nowacho niya, “To ne awinjo dwond Jehova Nyasaye ma atimo dwarone kendo atimo tich mane omiya mondo atim. Ne anego jo-Amalek pep kendo ne akawo Agag ruodhgi mi abirogo.
21 Dar poporul a luat din pradă, oi și boi, cele mai bune dintre lucruri care trebuiau nimicite în întregime, pentru a sacrifica DOMNULUI Dumnezeul tău în Ghilgal.
Jolweny nokawo rombe gi dhok kuom gik moyaki, gigo mabeyo nowal ne Nyasaye mondo otimnego Jehova Nyasaye ma Nyasachi misango Gilgal.”
22 Și Samuel a spus: Îi fac DOMNULUI mai mare desfătare ofrandele arse și sacrificiile, decât ascultarea de vocea DOMNULUI? Iată, a asculta de el este mai bine decât sacrificiul, și a da ascultare decât grăsimea berbecilor.
Samuel nodwoke niya, “Iparo ni Jehova Nyasaye mor gi chiwo kod misengini miwangʼo pep moloyo winjo dwonde? Winjo wach ber moloyo chiwo misango kendo chiko it ber moloyo boche imbe,
23 Fiindcă răzvrătirea este ca păcatul vrăjitoriei și încăpățânarea este ca nelegiuirea și idolatria. Pentru că ai lepădat cuvântul DOMNULUI și el te-a lepădat ca împărat.
nimar ngʼanyo chal gi richo mar jwok, to tok teko chalo gi richo mar lamo nyiseche manono. Nikech isedagi wach Jehova Nyasaye En bende osedagi ni kik ibed ruoth.”
24 Și Saul i-a spus lui Samuel: Am păcătuit, pentru că am călcat porunca DOMNULUI și cuvintele tale; deoarece m-am temut de popor și am făcut ce a poruncit vocea lor.
Eka Saulo nowachone Samuel niya. “Asetimo richo. Asetamora luwo chik Jehova Nyasaye kod wecheni bende. Ne aluoro ji kendo ne atimo dwarogi.
25 Și acum, te rog, iartă păcatul meu și întoarce-te cu mine, ca să mă închin DOMNULUI.
Koro sani asayi ni iwena richona kendo wadog kodi mondo mi alam Jehova Nyasaye.”
26 Și Samuel i-a spus lui Saul: Nu mă voi întoarce cu tine, pentru că ai lepădat cuvântul DOMNULUI și DOMNUL te-a lepădat de la a fi împărat peste Israel.
To Samuel nowachone niya, “Ok anyal dok kodi. Isedagi luwo wach Jehova Nyasaye, kuom mano Jehova Nyasaye bende osedagi ni kik ibed ruodh Israel!”
27 Și pe când Samuel s-a întors să plece, Saul l-a apucat de poala mantiei sale și aceasta s-a rupt.
Kane Samuel ochako wuoth mondo odhi, Saulo nomako riak lawe, mi oyiech.
28 Și Samuel i-a spus: DOMNUL a rupt împărăția lui Israel de la tine în această zi și a dat-o aproapelui tău, care este mai bun decât tine.
Samuel nowachone niya, “Jehova Nyasaye oseyiecho pinyruodh Israel kogole kuomi kawuononi kendo osemiye ja-libambau moro maber moloyi.
29 Și de asemenea Tăria lui Israel nu va minți, nici nu se va pocăi, pentru că el nu este un om, ca să se pocăiască.
Jalno ma en Jehova Nyasaye Maduongʼ mar Israel ok riambi bende ok olok pache; nimar ok en dhano mondo olok pache.”
30 Atunci el a spus: Am păcătuit; totuși onorează-mă acum, te rog, înaintea bătrânilor poporului meu și înaintea lui Israel și întoarce-te cu mine, ca să mă închin DOMNULUI Dumnezeul tău.
Saulo nodwoko niya, “Asetimo richo. To kiyie to miya luor e nyim jodong joga kendo e nyim jo-Israel; dog koda mondo mi alam Jehova Nyasaye ma Nyasachi.”
31 Astfel Samuel s-a întors după Saul; și Saul s-a închinat DOMNULUI.
Omiyo Samuel nodok gi Saulo, kendo Saulo nolamo Jehova Nyasaye.
32 Atunci Samuel a spus: Aduceți la mine pe Agag, împăratul amaleciților. Și Agag a venit la el cu multă delicatețe. Și Agag a spus: Într-adevăr amărăciunea morții a trecut.
Eka Samuel nowacho niya, “Kelna Agag ruodh jo-Amalek.” Omiyo Agag nobiro ire ka en gi chir koparo e chunye niya, “Lit mar tho osekadho.”
33 Iar Samuel a spus: Precum sabia ta a făcut pe femei fără copii, tot astfel mama ta va fi fără copii printre femei. Și Samuel a tăiat pe Agag în bucăți înaintea DOMNULUI la Ghilgal.
To Samuel nowacho niya, “Kaka liganglani osemiyo mon owe maonge nyithindo, e kaka minu nobed maonge nyathi e kind mon mamoko.” Eka Samuel nonego Agag e nyim Jehova Nyasaye, Gilgal.
34 Apoi Samuel a mers la Rama; și Saul s-a urcat la casa lui în Ghibea lui Saul.
Eka Samuel nowuok modhi Rama, to Saulo bende nodok dalane Gibea.
35 Și Samuel nu a mai venit să îl vadă pe Saul până în ziua morții sale; totuși Samuel l-a jelit pe Saul; și DOMNUL s-a pocăit că l-a făcut pe Saul împărat peste Israel.
Nyaka chop odiechiengʼ mane Samuel othoe, ne ok ochako oneno Saulo kendo, kata obedo ni Samuel ne oywage kamano. Jehova Nyasaye ne okuyo nikech ne oketo Saulo obedo ruodh Israel.
