1 Samuel 14

1 Și s-a întâmplat într-o zi, că Ionatan, fiul lui Saul, a spus tânărului care îi purta armura: Vino, să trecem la garnizoana filistenilor, care este de cealaltă parte. Dar nu a spus tatălui său.

Karon kini nahitabo sa usa ka adlaw, nga si Jonathan ang anak nga lalake ni Saul, miingon sa batan-on nga lalake nga nagdala sa iyang bisti sa panggubatan: Tala na, mangadto kita sa mga sundalo nga bantay sa kuta sa mga Filistehanon nga atua niadtong daplina. Apan wala niya suginli ang iyang amahan.

2 Și Saul a rămas în cea mai îndepărtată parte a Ghibei, sub un pom de rodii, care este în Migron; și poporul care era cu el era cam șase sute de bărbați.

Ug si Saul nagpuyo sa kinatumyang dapit sa Gabaa ilalum sa kahoy nga granada nga anaa sa Migron: ug ang katawohan nga uban kaniya duolan sa unom ka gatus ka tawo;

3 Și Ahiia, fiul lui Ahitub, fratele lui Icabod, fiul lui Fineas, fiul lui Eli, preotul DOMNULUI în Șilo, purta un efod. Și poporul nu știa că Ionatan era plecat.

Ug si Achias, ang anak nga lalake ni Achitob, igsoon nga lalake ni Icabod, ang anak nga lalake ni Pineas, ang anak nga lalake ni Eli, ang sacerdote ni Jehova sa Silo, nagsaput sa ephod. Ug ang katawohan wala manghibalo nga si Jonathan milakat.

4 Și între trecători, prin care Ionatan căuta să treacă la garnizoana filistenilor, era o stâncă ascuțită de o parte și o stâncă ascuțită de cealaltă parte; și numele uneia era Boțeț și numele celeilalte, Sene.

Ug sa kinatung-an sa mga alagianan nga gipangitaan ni Jonathan sa pag-adto sa mga sundalo nga bantay sa kuta sa mga Filistehanon, may usa ka batong pangpang sa usa ka daplin, ug usa ka batong pangpang sa pikas nga daplin: ug ang ngalan sa usa mao ang Boses, ug ang ngalan sa usa mao ang Sene.

5 Vârful uneia era situat spre nord, în dreptul Micmașului, și celălalt spre sud, în dreptul Ghibei.

Ang usa ka pangpang mituybo dapit sa amihanan atbang sa Michmas, ug ang usa sa habagatan atbang sa Geba.

6 Și Ionatan a spus tânărului care îi purta armele: Vino, să trecem la garnizoana acestor necircumciși; poate că DOMNUL va lucra pentru noi, pentru că nu este vreo piedică pentru DOMNUL să salveze prin mulți sau prin puțini.

Ug si Jonathan miingon sa batan-ong lalake nga nagdala sa iyang bisti sa pangubatan: Tala na mangadto kita, sa mga sundalo nga bantay sa kuta sa mga walay circuncicion: tingali si Jehova magabuhat alang kanato; kay walay kaulangan si Jehova sa pagluwas pinaagi sa daghan kun pinaagi sa diyutay.

7 Și purtătorul său de arme i-a spus: Fă tot ce este în inima ta, întoarce-te; iată, eu sunt cu tine conform inimii tale.

Ug ang iyang magdadala sa bisti sa panggubatan miingon kaniya: Buhata ang tanang anaa sa imong kasingkasing: lumingi ka, ania karon, ako nagauban kanimo sumala sa anaa sa imong kasingkasing.

8 Atunci a spus Ionatan: Iată, vom trece la acești oameni și ne vom arăta lor.

Unya miingon si Jonathan: Ania karon, kita moagi sa mga tawo ug magpadayag kita sa atong kaugalingon kanila.

9 Dacă ne spun astfel: Rămâneți până venim noi la voi; atunci vom sta liniștiți în locul nostru și nu ne vom urca la ei.

Kong sila mamulong sa ingon niini kanato: Pabilin hangtud nga mahaanha kami kaninyo; unya magkanunay lamang kita ug tindog sa atong dapit, ug dili kita moadto kanila.

10 Dar dacă ne spun astfel: Urcați la noi; atunci vom urca, pentru că DOMNUL i-a dat în mâna noastră; și aceasta va fi un semn pentru noi.

Apan kong mamulong sila niini: Umari kamo kanamo; nan mangadto kita; kay si Jehova nagtugyan kanila sa atong kamot: ug kini maoy atong ilhanan.

11 Și amândoi s-au arătat garnizoanei filistenilor; și filistenii au spus: Iată, evreii ies din găurile unde s-au ascuns.

Ug silang duruha nagpadayag sa ilang kaugalingon didto sa mga sundalo nga bantay sa kuta sa mga Filistehanon: ug ang mga Filistehanon nanag-ingon: Ania karon, ang mga Hebreohanon nanggula sa mga lungag diin sila managtago sa ilang kaugalingon.

12 Și oamenii garnizoanei au răspuns lui Ionatan și purtătorului său de arme și au spus: Urcați la noi și vă vom arăta ceva. Și Ionatan a spus purtătorului său de arme: Urcă după mine, pentru că DOMNUL i-a dat în mâna lui Israel.

Ug ang mga tawo nga bantay sa kuta mingtubag kang Jonathan ug sa iyang magdadala sa bisti sa panggubatan ug ming-ingon: Umari kamo kanamo, ug pakit-on kamo namo sa usa ka butang. Ug si Jonathan miingon sa iyang magdadala sa iyang bisti sa panggubatan: Nunot ka kanako sa pagsaka; kay si Jehova nagtugyan kanila sa kamot sa Israel.

13 Și Ionatan s-a cățărat cu mâinile și cu picioarele și purtătorul său de arme după el; și ei cădeau înaintea lui Ionatan și purtătorul său de arme ucidea după el.

Ug si Jonathan mikatkat pinaagi sa iyang mga kamot ug sa iyang mga tiil, ug ang iyang magdadala sa iyang bisti sa panggubatan, sunod kaniya: ug sila nangapukan sa atubangan ni Jonathan; ug sila gipatay sa iyang magdadala sa bisti sa panggubatan sunod kaniya.

14 Și acest prim măcel, pe care Ionatan și purtătorul său de arme l-au făcut, a fost cam de douăzeci de oameni, pe o întindere cam de o jumătate de pogon de pământ, pe care o pereche de boi l-ar putea ara.

Ug ang sinugdan nga pagpamatay nga gihimo ni Jonathan ug sa iyang magdadala sa bisti sa panggubatan, may kaluhaan ka tawo, sa sulod ingon nga sa katunga sa gitas-on sa tudling sa usa ka tipik sa yuta.

15 Și a fost un tremur în tabără, în câmp și în tot poporul; garnizoana și jefuitorii, au tremurat și ei, iar pământul s-a cutremurat; astfel a fost un foarte mare tremur.

Ug may pagpangurog diha sa campo, sa kapatagan, ug sa taliwala sa tibook katawohan ang mga sundalo nga bantay sa kuta, ug ang mga mangangagaw, sila usab nanagpangurog; ug ang yuta milinog: busa didtoy hilabihan gayud nga pagkurog.

16 Și paznicii lui Saul din Ghibea lui Beniamin au privit; și, iată, mulțimea se împrăștia și se doborau unul pe altul.

Ug ang mga magbalantay ni Saul didto sa Gabaa sa Benjamin mingtan-aw; ug ania karon, ang gidaghanon nangahanaw ug nangadto sila ngadto ug nganhi.

17 Atunci a spus Saul poporului care era cu el: Numărați acum și vedeți cine a plecat dintre noi. Și după ce au numărat, iată, Ionatan și purtătorul său de arme nu erau acolo.

Unya si Saul miingon sa katawohan nga didto uban kaniya: Ipha karon, ug tan-awa kong kinsa ang nahamulag gikan kanato. Ug sa diha nga sila nag-ihap na, ania karon, si Jonathan ug ang iyang magdadala sa bisti sa panggubatan wala didto.

18 Și Saul i-a spus lui Ahiia: Adu aici chivotul lui Dumnezeu. Căci chivotul lui Dumnezeu era în acele zile cu copiii lui Israel.

Ug si Saul miingon kang Achias: Dad-a dinhi ang arca sa Dios. Kay ang arca sa Dios didto nianang adlawa uban sa mga anak sa Israel.

19 Și s-a întâmplat, în timp ce Saul vorbea cu preotul, că zgomotul care era în oștirea filistenilor continua și creștea; și Saul a spus preotului: Trage-ți mâna.

Ug nahitabo, samtang si Saul nakigsulti sa sacerdote, nga ang kasamok nga didto sa campo sa mga Filistehanon nagpadayon ug nagdugang: ug si Saul miingon sa sacerdote: Kuhaa ang imong kamot.

20 Și Saul și tot poporul care era cu el s-au adunat și au venit la bătălie; și, iată, sabia fiecărui om era împotriva semenului său: și era o foarte mare nimicire.

Ug si Saul ug ang tibook katawohan nga didto uban kaniya, gitigum pagtingub, ug nangadto sa gubat: ug, ania karon, ang espada sa tagsatagsa batok sa iyang isigkaingon, ug may dakung pagkatibulaag.

21 Mai mult, evreii care erau cu filistenii de mai înainte, care se urcaseră cu ei în tabără din ținutul dimprejur, chiar și ei s-au întors să fie cu israeliții care erau cu Saul și cu Ionatan.

Karon ang mga Hebreohanon nga didto uban sa mga Filistehanon ingon sa unang panahon, ug nga ming-uban kanila ngadto sa campo, sukad sa yuta nga nagalibut, bisan sila usab mingbali ngadto sa mga Israelihanon nga didto kauban ni Saul ug ni Jonathan.

22 De asemenea, toți bărbații lui Israel care se ascunseseră în muntele Efraim, când au auzit că filistenii au fugit, chiar și ei i-au urmărit necontenit în bătălie.

Ingon man ang tanang mga tawo sa Israel nga nanagtago sa ilang kaugalingon sa kabungtoran sa Ephraim, sa diha nga sila nakadungog nga ang mga Filistehanon nangalagiw, bisan sila usab nanlimbasug sa paglutos kanila diha sa gubat.

23 Astfel DOMNUL a salvat pe Israel în acea zi; și bătălia a trecut înspre Bet-Aven.

Busa si Jehova nagluwas sa Israel niadtong adlawa: ug ang gubat miagi ngadto sa duol sa Beth-aven.

24 Și bărbații lui Israel erau tulburați în acea zi, fiindcă Saul conjurase poporul, spunând: Blestemat fie omul care mănâncă mâncare până seara, până mă voi răzbuna de dușmanii mei. Astfel că nimeni din popor nu a gustat mâncare.

Ug ang mga tawo sa Israel nangaguol niadtong adlawa; kay si Saul nagpahamangno sa katawohan, nga nagaingon: Tinunglo ang tawo nga mokaon sa bisan unsang kalan-ona hangtud sa kagabhion, ug ako magapanimalus sa akong mga kaaway. Busa wala sa katawohan ing mitilaw ug kalan-on.

25 Și toți cei ai țării au intrat într-o pădure și era miere pe pământ.

Ug ang tibook nga katawohan nanghiabut na sa lasang, ug may dugos didto sa yuta.

26 Și când poporul a intrat în pădure, iată, mierea picura; dar nimeni nu și-a dus mâna la gură, pentru că poporul s-a temut de jurământ.

Ug sa diha nga ang katawohan nanghiabut na sa lasang, ania karon, ang dugos nagatulo: apan walay bisan kinsa nga nagbutang sa iyang kamot diha sa iyang baba; kay ang katawohan nahadlok sa panumpa.

27 Dar Ionatan nu auzise când tatăl său poruncise poporului cu jurământ; de aceea și-a întins capătul toiagului care era în mâna sa și l-a înmuiat într-un fagure de miere și și-a dus mâna la gură; și ochii i s-au luminat.

Apan si Jonathan wala makadungog sa diha nga ang iyang amahan nagsugo sa katawohan lakip ang panumpa; busa iyang gibutang ang tumoy sa sungkod nga diha sa iyang kamot, ug gituslob niya kini sa udlan nga may dugos, ug gibutang ang iyang kamot sa iyang baba, ug ang iyang mga mata nahayagan.

28 Atunci a răspuns unul din popor și a zis: Tatăl tău cu strictețe a poruncit poporului cu un jurământ, spunând: Blestemat fie omul care mănâncă ceva mâncare astăzi. Și poporul era obosit.

Unya mitubag ang usa sa katawohan ug miingon: Ang imong amahan, sa hugot gayud, nagsugo sa katawohan inubanan sa usa ka panumpa, nga nagaingon: Tinunglo ang tawo nga mokaon ug kalan-on niining adlawa. Ug ang katawohan nangaluya.

29 Atunci Ionatan a spus: Tatăl meu a tulburat țara; vedeți, vă rog, cum mi s-au luminat ochii, pentru că am gustat puțin din această miere.

Unya miingon si Jonathan: Ang akong amahan nagpasamok sa yuta: tan-awa, ako naghangyo kaninyo, daw unsa nga minglamdag ang akong mga mata tungod kay nakatilaw ako ug diyutay niining dugosa.

30 Cu cât mai mult poporul, dacă ar fi mâncat astăzi liber din prada dușmanilor săi, pe care a găsit-o? Nu ar fi fost acum un mai mare măcel între filisteni?

Unsa pa kaha, kong ang katawohan managpakakaon sa ilang tinguha niining adlawa sa inagaw sa mga kaaway nga ilang hingkaplagan? kay karon walay dakung kamatay diha sa mga Filistehanon.

31 Și au lovit pe filisteni în acea zi de la Micmaș până la Aialon; și poporul era foarte obosit.

Ug ilang gidaug ang mga Filistehanon niadtong adlawa sukad sa Michmas ngadto sa Ajalon. Ug ang katawohan nangaluya pag-ayo.

32 Și poporul s-a năpustit asupra prăzii și au luat oi și boi și viței și i-au înjunghiat pe pământ; și poporul a mâncat cu sânge.

Ug ang katawohan nanag-ilog sa inagaw, ug nanagkuha ug carnero, ug vaca, ug mga nati sa vaca, ug gipanag-ihaw nila sa ibabaw sa yuta; ug ang katawohan nangaon niini uban ang dugo.

33 Atunci i-au spus lui Saul, spunând: Iată, poporul păcătuiește împotriva DOMNULUI, în aceea că mănâncă cu sânge. Și el a spus: Ați călcat legea; rostogoliți-mi acum o piatră mare.

Unya ilang gisuginlan si Saul, nga nagaingon: Ania karon, ang katawohan nakasala batok kang Jehova, kay niana nangaon sila lakip ang dugo. Ug siya miingon: Kamo nagbuhat sa mabudhion gayud: paligdi ako ug usa ka dakung bato niining adlawa.

34 Și Saul a spus: Răspândiți-vă printre popor și spuneți-le: Aduceți-mi aici fiecare boul său și fiecare oaia sa și înjunghiați-le aici și mâncați; și nu păcătuiți împotriva DOMNULUI, mâncând cu sânge. Și tot poporul a adus în noaptea aceea fiecare boul său și i-au înjunghiat acolo.

Ug si Saul miingon: Panagtibulaag kamo sa taliwala sa katawohan ug ingna sila: Dad-a nganhi kanako ang vaca sa tagsatagsa ka tawo, ug ang tagsatagsa ka tawo sa iyang carnero ug ihawon kini dinhi, ug kan-a; ug ayaw pagpakasala batok kang Jehova sa pagkaon lakip sa dugo. Ug ang tibook katawohan nanagdala ang tagsatagsa ka tawo sa iyang vaca niadtong gabhiona, ug nanag-ihaw niana didto.

35 Și Saul a zidit un altar DOMNULUI; acela a fost primul altar pe care l-a zidit el DOMNULUI.

Ug si Saul nagtukod ug usa ka halaran kang Jehova: kadto mao ang unang halaran nga iyang gitukod kang Jehova.

36 Și Saul a spus: Să coborâm după filisteni noaptea și să îi prădăm până la lumina dimineții; și să nu lăsăm niciun om dintre ei. Iar ei i-au spus: Fă tot ce ți se pare bine. Atunci preotul a zis: Să ne apropiem aici de Dumnezeu.

Ug si Saul miingon: Manlugsong kita sunod sa mga Filistehanon sa gabii, ug kuhaon ta ang alagawon nga anaa kanila hangtud sa paghayag sa kabuntagon, ug dili nato binlan ug usa ka tawo sila. Ug sila miingon: Buhata sumala sa maayo kanimo. Unya miingon ang sacerdote: Paduol kita ngadto sa Dios.

37 Și Saul a cerut sfat de la Dumnezeu: Să cobor după filisteni, îi vei da în mâna lui Israel? Dar el nu i-a răspuns în acea zi.

Ug si Saul nangayo ug pakitambag sa Dios. Molugsong ba ako sunod sa mga Filistehanon? itugyan mo ba sila sa kamot sa Israel? Apan siya wala tubaga niadtong adlawa.

38 Și Saul a spus: Apropiați-vă aici, toți mai marii poporului și discerneți și vedeți prin cine a fost făcut acest păcat astăzi.

Ug si Saul miingon: Paduol kamo dinhi, tanan kamong mga pangulo sa katawohan; ug ilha ug tan-awa kong diin magagikan kining salaa niining adlawa.

39 Fiindcă, precum DOMNUL, care salvează pe Israel, trăiește, dacă ar fi prin Ionatan, fiul meu, va muri. Dar nu a fost niciun om din tot poporul care să îi răspundă.

Kay, ingon nga si Jehova buhi, nga mao ang nagluwas sa Israel, bisan pa kong kana anaa kang Jonathan nga akong anak nga lalake, siya sa pagkatinuod mamatay. Apan walay usa ka tawo sa taliwala sa tibook katawohan nga mitubag kaniya.

40 Atunci a spus către tot Israelul: Stați voi de o parte și eu și Ionatan, fiul meu, de cealaltă parte. Și poporul a spus lui Saul: Fă ce ți se pare bine.

Unya miingon siya sa tibook Israel: Didto kamo sa usang daplin, ug ako ug si Jonathan nga akong anak nga lalake moadto sa pikas nga daplin. Ug ang katawohan ming-ingon kang Saul: Buhata sumala sa maayo kanimo.

41 De aceea Saul a spus DOMNULUI Dumnezeul lui Israel: Dă un sorț întreg. Și Saul și Ionatan au fost aleși; dar poporul a scăpat.

Busa si Saul miingon kang Jehova, ang Dios sa Israel: Ipakita ang katul-id. Ug si Jonathan ug si Saul nakuha pinaagi sa pagpapalad, apan ang katawohan nakagawas.

42 Și Saul a spus: Aruncați sorți între mine și Ionatan, fiul meu. Și Ionatan a fost ales.

Ug si Saul miingon: Papalari ako ug si Jonathan nga akong anak nga lalake. Ug si Jonathan nakuha.

43 Atunci Saul i-a spus lui Ionatan: Spune-mi ce ai făcut. Și Ionatan i-a spus și a zis: Am gustat doar puțină miere cu capătul toiagului care era în mâna mea și, iată, voi muri.

Unya si Saul miingon kang Jonathan: Suginli ako unsay imong gibuhat. Ug si Jonathan nagsugid kaniya, ug miingon: Ako sa pagkatinuod mingtilaw ug diyutay nga dugos sa tumoy sa sungkod nga diha sa akong kamot; ug, ania karon, ako mamatay gayud.

44 Și Saul a răspuns: Astfel să facă Dumnezeu și încă mai mult; fiindcă vei muri negreșit, Ionatane.

Ug si Saul miingon: Ang Dios nagahimo niana ug labi pa; kay ikaw sa pagkatinuod mamatay gayud, Jonathan.

45 Și poporul a spus lui Saul: Să moară Ionatan, care a lucrat această mare salvare în Israel? Nicidecum; precum DOMNUL trăiește, niciun fir de păr din capul său nu va cădea la pământ, pentru că astăzi el a lucrat cu Dumnezeu. Astfel poporul l-a salvat pe Ionatan, încât nu a murit.

Ug ang katawohan ming-ingon kang Saul: Mamatay ba gayud si Jonathan, nga naghimo niining dakung kaluwasan sa Israel? Ipahalayo kana: ingon nga si Jehova buhi, walay usa ka lugas nga buhok sa iyang ulo nga matagak sa yuta; kay siya nagbuhat uban sa Dios niining adlawa. Busa ang katawohan mingtabang kang Jonathan, mao nga siya wala mamatay.

46 Și Saul a încetat să urmărească pe filisteni; și filistenii au mers la locul lor.

Unya si Saul mitungas gikan sa pagsunod sa mga Filistehanon; ug ang mga Filistehanon nangadto sa ilang kaugalingong dapit.

47 Astfel Saul a luat împărăția peste Israel și a luptat împotriva tuturor dușmanilor săi de fiecare parte, împotriva Moabului și împotriva copiilor lui Amon și împotriva Edomului și împotriva împăraților din Țoba și împotriva filistenilor; și oriunde se întorcea, îi chinuia.

Karon, sa diha nga si Saul nakadawat na sa gingharian sa Israel, siya nakig-away batok sa tanan niyang mga kaaway bisan diin, batok sa Moab, ug batok sa mga anak sa Ammon, ug batok sa Edom, ug batok sa mga hari sa Soba, ug batok sa mga Filistehanon: ug bisan asa siya makaliso, iyang gibutang sila sa kadaut.

48 Și a adunat o oștire și a lovit pe amaleciți și a eliberat pe Israel din mâinile celor care îl jefuiau.

Ug siya naghimo sa maisugon gayud, ug gidaug ang mga Amalecahanon, ug nagluwas sa Israel gikan sa mga kamot nila nga nanulis kanila.

49 Și, fiii lui Saul au fost: Ionatan și Ișvi și Malchișua; și numele celor două fiice ale sale erau acestea: numele celei întâi născute, Merab, și numele celei mai tinere, Mical;

Karon ang mga anak nga lalake ni Saul mao si Jonathan, ug si Isui, Melchi-sua; ug ang ngalan sa iyang duruha ka anak nga babaye mao kini: ang ngalan sa kamagulangan mao si Merab, ug ang ngalan sa manghud mao si Michal.

50 Și numele soției lui Saul era Ahinoam, fiica lui Ahimaaț; și numele căpeteniei oștirii sale era Abner, fiul lui Ner, unchiul lui Saul.

Ug ang ngalan sa asawa ni Saul mao si Ahinoam, ang anak nga babaye ni Aimaas. Ug ang ngalan sa capitan sa iyang panon mao si Abner ang anak nga lalake ni Ner, uyoan ni Saul.

51 Și Chiș era tatăl lui Saul; și Ner, tatăl lui Abner, era fiul lui Abiel.

Ug si Cis mao ang amahan ni Saul, ug si Ner ang amahan ni Abner mao ang anak nga lalake ni Abiel.

52 Și a fost război greu împotriva filistenilor în toate zilele lui Saul; și când Saul vedea vreun bărbat tare, sau vreun viteaz, îl lua la el.

Ug dihay mabangis nga gubat batok sa mga Filistehanon sa tanang mga adlaw ni Saul: ug sa pagkakita ni Saul sa bisan kinsang kusganong tawo kun maisug nga tawo, iyang gikuha alang kaniya.