1 Petru 3
1 Tot așa, soțiilor, fiți în supunere propriilor voștri soți, ca, dacă cineva nu ascultă de cuvânt, ei de asemenea să fie câștigați fără cuvânt, prin comportarea soțiilor,
In like manner, ye wives, —submitting yourselves unto your own husbands; in order that, if any are not yielding unto the word, through their wives behaviour, they may, without the word, be won,
2 Privind comportarea voastră castă, în frică.
Having been permitted to behold your reverently chaste behaviour, —
3 A căror înfrumusețare să nu fie cea exterioară a împletirii părului și a purtării aurului, sau a îmbrăcării hainelor,
Whose adorning, let it be—not the outward, of plaiting the hair and wearing golden ornaments, or putting on of apparel,
4 Ci să fie omul ascuns al inimii, în ceea ce este neputrezitor, chiar podoaba unui duh blând și liniștit, care este de mare preț înaintea lui Dumnezeu.
But the hidden character, of the heart, —in the incorruptible [ornament] of the quiet, and meek, spirit, which is, in presence of God, of great price.
5 Căci astfel și în vechime sfintele femei care se încredeau în Dumnezeu, se înfrumusețau, fiind în supunere propriilor soți.
For, so, at one time, the holy women also, who directed their hope towards God, used to adorn themselves, being in submission unto their own husbands:
6 Așa cum Sara a ascultat de Avraam, numindu-l domn; ea, a cărei fiice sunteți, atât timp cât faceți binele și nu vă temeți de nimic înfricoșător.
As, Sarah, was obedient unto Abraham, calling him, lord, —whose children ye have become—so long as ye are doing good, and not bringing yourselves into fear of any single cause of alarm.
7 Tot așa, soților, locuiți împreună cu ele conform cunoașterii, dând onoare soției, ca vasului mai slab și ca fiind comoștenitori ai harului vieții, pentru ca rugăciunile voastre să nu fie împiedicate.
Ye husbands, in like manner, dwelling with them according to knowledge, —as unto a weaker vessel, unto the female [vessel], assigning honour, as joint—inheritors also of life’s favour, —to the end that unhindered may be, your prayers.
8 Iar în final, fiți toți cu o singură minte, având compasiune unii pentru alții, iubiți ca frații, fiți miloși, fiți politicoși,
And, finally, all, being of one mind, having fellow—feeling, attached to the brethren, of tender affection, of lowly mind:
9 Neîntorcând rău pentru rău, sau defăimare pentru defăimare, ci dimpotrivă, binecuvântând; știind că la aceasta sunteți chemați, ca să moșteniți o binecuvântare.
Not returning evil for evil, nor reviling for reviling, but, on the contrary, bestowing a blessing, —because, hereunto, have ye been called, in order that, a blessing, ye might inherit.
10 Fiindcă cel ce voiește să iubească viața și să vadă zile bune să își înfrâneze limba de la rău și buzele sale să nu vorbească viclenie;
For, he that desireth to love, life, and to see good days, Let him cause his tongue to cease from mischief, and lips, that they speak not deceit;
11 Să evite răul și să facă binele; să caute pacea și să o urmărească.
Let him turn away from mischief, and do good, Let him seek peace, and pursue it;
12 Pentru că ochii Domnului sunt peste cei drepți și urechile sale deschise la rugăciunile lor, dar fața Domnului este împotriva celor ce fac răul.
Because, the eyes of the Lord, are towards the righteous, and his ears, unto their supplication, —Whereas, the face of the Lord, is against them that are doing mischievous things.
13 Și cine este cel ce vă va răni, dacă sunteți urmași ai binelui?
Who, then, is he that shall harm you, if, for that which is good, ye become zealous?
14 Dar și dacă suferiți pentru dreptate, fericiți sunteți și nu vă temeți de teroarea lor, nici nu fiți tulburați,
Nevertheless, even if ye should suffer for righteousness’ sake, happy [are ye]! Their fear, however, do not fear, neither be troubled;
15 Ci sfințiți pe Domnul Dumnezeu în inimile voastre și fiți gata totdeauna pentru a da un răspuns fiecăruia care vă cere un motiv al speranței ce este în voi, cu blândețe și teamă,
But, the Lord Christ, hallow ye in your hearts, ready always for a defence, unto every one that is asking you a reason concerning, the hope within you, —nevertheless, with meekness and reverence:
16 Având o conștiință bună, pentru ca în ce vorbesc de rău despre voi, ca făcători de rele, să fie rușinați cei ce acuză în mod fals buna voastră comportare în Cristos.
Having, a good conscience, in order that, wherein they speak against you, they may be put to shame who cast wanton insult on, your good behaviour in Christ.
17 Fiindcă este mai bine, dacă astfel este voia lui Dumnezeu, să suferiți pentru facere de bine, decât pentru facere de rău.
For it is, better, as well-doers, if it should please the pleasure of God, to be suffering, than, as evil-doers:
18 Pentru că și Cristos a suferit o dată pentru păcate, cel drept pentru cei nedrepți, ca să ne aducă la Dumnezeu, dat la moarte în carne, dar primind viață prin Duh.
Because, Christ also, once for all, concerning sins, died, —Just in behalf of unjust, —in order that he might introduce us unto God; being put to death, indeed, in flesh, but made alive in spirit, —
19 Prin care a și mers și a predicat duhurilor în închisoare;
In which, even unto the spirits in prison, he went and proclaimed, —
20 Care au fost neascultători odinioară, odată când îndelunga răbdare a lui Dumnezeu aștepta în zilele lui Noe, în timp ce era în pregătire arca, în care puține, adică opt suflete, au fost salvate prin apă;
[Spirits] unyielding at one time, when the longsuffering of God was holding forth a welcome in the days of Noah, there being in preparation an ark—[going] into which, a few, that is eight, souls, were brought safely through by means of water, —
21 Și căreia botezul, fiindu-i o prefigurare, ne salvează acum, ([adică], nu înlăturarea murdăriei cărnii, ci răspunsul unei conștiințe bune către Dumnezeu), prin învierea lui Isus Cristos,
Which [water] in manner corresponding, doth, now, save, you also—even immersion, —not a putting away of the filth of the flesh, but the request unto God, for a good conscience, through the resurrection of Jesus Christ, —
22 Care a mers în cer și este la dreapta lui Dumnezeu; îngeri și autorități și puteri, fiindu-i supuse.
Who is on the right hand of God, having gone into heaven, messengers and authorities and powers, having been made subject unto him.
