1 Regii 1

1 Şi împăratul David era bătrân şi înaintat în vârstă şi îl acopereau cu haine, dar nu se încălzea.

Now king David was old, stricken in years; and they covered him with clothes, but he could not become warm.

2 De aceea servitorii săi i-au spus: Să se caute pentru domnul nostru împăratul o tânără fecioară; şi ea să stea înaintea împăratului şi să îl îngrijească şi să se culce la sânul tău, ca domnul meu, împăratul, să aibă căldură.

Wherefore his servants said unto him, Let them seek out for my lord the king a young virgin, and let her stand before the king, and let her be an attendant on him; and let her lie in thy bosom, that my lord the king may become warm.

3 Astfel, au căutat o fată frumoasă în toate ţinuturile lui Israel şi au găsit pe Abişag, o sunamită, şi au adus-o la împărat.

So they sought for a fair maiden throughout all the territory of Israel; and they found Abishag the Shunammite, and brought her to the king.

4 Şi fata era foarte frumoasă şi l-a îngrijit pe împărat şi i-a servit; dar împăratul nu a cunoscut-o.

And the maiden was exceedingly fair; and she became an attendant on the king, and ministered to him; but the king knew her not.

5 Atunci Adonia, fiul Haghitei, s-a înălţat, spunând: Eu voi fi împărat; şi şi-a pregătit care şi călăreţi şi cincizeci de oameni să alerge înaintea lui.

And Adoniyah the son of Chaggith exalted himself, saying, I shall be king: and he procured himself a chariot and horsemen, and fifty men who ran before him.

6 Şi tatăl său nu l-a nemulţumit vreodată, spunându-i: De ce ai făcut astfel? Şi el de asemenea era un bărbat foarte frumos; şi mama lui l-a născut după Absalom.

And his father had never grieved him in all his life by saying, Why hast thou done so? and he also was of a very goodly form; and his mother had born him after Abshalom.

7 Şi el s-a sfătuit cu Ioab, fiul Ţeruiei, şi cu preotul Abiatar; şi ei, urmându-l pe Adonia, l-au ajutat.

And he had conferences with Joab the son of Zeruyah, and with Ebyathar the priest: and they, following Adoniyah, helped him.

8 Dar preotul Ţadoc şi Benaia, fiul lui Iehoiada, şi profetul Natan şi Şimei şi Rei şi războinicii care aparţineau lui David nu erau cu Adonia.

But Zadok the priest, and Benayahu the son of Yehoyada', and Nathan the prophet, and Shim'i, and Re'i, and the mighty men that belonged to David, were not with Adoniyah.

9 Şi Adonia a înjunghiat oi şi boi şi vite îngrăşate lângă piatra Zohelet, care este lângă En-Roguel, şi a chemat pe toţi fraţii săi, fiii împăratului, şi pe toţi bărbaţii lui Iuda, servitorii împăratului;

And Adoniyah slaughtered sheep and oxen and fatted cattle by the stone Zocheleth, which is by 'En-rogel; and he invited all his brothers the king's sons, and all the men of Judah the king's servants;

10 Dar pe profetul Natan şi pe Benaia şi pe războinici şi pe fratele său, Solomon, nu i-a chemat.

But Nathan the prophet, and Benayahu, and the mighty men, and Solomon his brother, he invited not.

11 De aceea Natan i-a vorbit lui Bat-Şeba, mama lui Solomon, spunând: Nu ai auzit că Adonia, fiul lui Haghita, domneşte şi domnul nostru David nu ştie aceasta?

And Nathan spoke unto Bath-sheba' the mother of Solomon, saying, Hast thou not heard that Adoniyah the son of Chaggith is become king, and [that] David our lord knoweth it not?

12 De aceea acum, vino, te rog, lasă-mă să îţi dau un sfat, ca să îţi salvezi viaţa ta şi viaţa fiului tău, Solomon.

And now come, let me, I pray thee, give thee counsel, that thou mayest save thy own life, and the life of thy son Solomon.

13 Du-te şi intră la împăratul David şi spune-i: Nu ai jurat tu roabei tale, domnul meu, o împărate, spunând: Cu siguranţă Solomon, fiul tău, va domni după mine şi el va şedea pe tronul meu? De ce atunci Adonia domneşte?

Go and get thee in unto king David, and say unto him, Didst not thou, my lord, O king, swear unto thy hand-maid, saying, Assuredly, Solomon thy son shall reign after me, and only he shall sit upon my throne? why then is Adoniyah become king?

14 Iată, pe când vorbeşti tu încă acolo cu împăratul, eu de asemenea voi intra după tine şi voi confirma cuvintele tale.

And, lo, while thou shalt be yet speaking there with the king, I myself will come in after thee, and confirm thy words.

15 Şi Bat-Şeba a intrat la împărat în cameră; şi împăratul era foarte bătrân; şi Abişag sunamita servea împăratului.

And Bath-sheba' went in unto the king into the chamber, and the king was very old; and Abishag the Shunammite was ministering unto the king.

16 Şi Bat-Şeba s-a plecat şi s-a prosternat înaintea împăratului. Şi împăratul a spus: Ce doreşti?

And Bath-sheba' bowed, and prostrated herself unto the king: and the king said, What wouldst thou?

17 Şi ea i-a spus: DOMNUL meu, tu ai jurat roabei tale pe DOMNUL Dumnezeul tău, spunând: Negreşit, Solomon, fiul tău, va domni după mine şi el va şedea pe tronul meu.

And she said unto him, My lord, thou thyself didst swear by the Lord thy God unto thy hand-maid, Assuredly, Solomon thy son shall reign after me, and only he shall sit upon my throne.

18 Şi acum, iată, Adonia domneşte; şi acum, domnul meu, împărate, tu nu ştii aceasta.

And now, behold, Adoniyah is become king; and now, my lord, O king, thou knowest it not:

19 Şi el a înjunghiat boi şi vite îngrăşate şi oi din abudenţă şi a chemat pe toţi fiii împăratului şi pe preotul Abiatar şi pe Ioab, căpetenia oştirii, dar pe servitorul tău Solomon nu l-a chemat.

And he hath slaughtered oxen and fatted cattle and sheep in abundance, and hath invited all the sons of the king, and Ebyathar the priest, and Joab the captain of the army; but Solomon thy servant hath he not invited.

20 Şi, domnul meu împărate, ochii întregului Israel sunt asupra ta, ca să le spui cine va şedea pe tronul domnului meu, împăratul, după el.

And as for thee, my lord, O king, the eyes of all Israel are upon thee, to tell them, who shall sit on the throne of my lord the king after him.

21 Altfel, se va întâmpla, după ce domnul meu, împăratul, va adormi cu părinţii săi, că eu şi fiul meu, Solomon, vom fi socotiţi vinovaţi.

Otherwise it would come to pass, when my lord the king sleepeth with his fathers, that I and my son Solomon may be counted offenders.

22 Şi, iată, pe când ea încă vorbea cu împăratul, profetul Natan a intrat de asemenea.

And, lo, while she was yet speaking with the king, Nathan the prophet also came in.

23 Şi i-au spus împăratului, spunând: Iată, pe profetul Natan. Şi după ce el a intrat înaintea împăratului, s-a plecat înaintea împăratului cu faţa la pământ.

And they told the king, saying, Behold, here is Nathan the prophet: and when he was come in before the king, he prostrated himself before the king with his face to the ground.

24 Şi Natan a spus: DOMNUL meu, împărate, ai spus tu: Adonia va domni după mine şi va şedea pe tronul meu?

And Nathan said, My lord, O king, hast thou then said, Adoniyah shall reign after me, and he shall sit upon my throne?

25 Pentru că a coborât în această zi şi a înjunghiat boi şi vite îngrăşate şi oi din abundenţă şi a chemat pe toţi fiii împăratului şi pe căpeteniile oştirii şi pe preotul Abiatar; şi, iată, ei mănâncă şi beau înaintea lui şi spun: Trăiască împăratul Adonia.

For he is gone down this day, and hath slaughtered oxen and fatted cattle and sheep in abundance, and hath invited all the king's sons, and the captains of the army, and Ebyathar the priest: and, behold, they are eating and drinking before him, and they say, Long live king Adoniyah.

26 Dar pe mine, pe mine servitorul tău, şi pe preotul Ţadoc şi pe Benaia, fiul lui Iehoiada, şi pe servitorul tău, Solomon, nu ne-a chemat.

But as for me, me thy servant, and Zadok the priest, and Benayahu the son of Yehoyada', and thy servant Solomon, hath he not invited.

27 Este acest lucru făcut de la domnul meu, împăratul, şi tu nu ai arătat aceasta servitorului tău, cine va şedea pe tronul domnului meu, împăratul, după el?

Can it be that this hath been done by order of my lord the king, and thou hast not informed thy servant, who should sit on the throne of my lord the king after him?

28 Atunci împăratul David a răspuns şi a zis: Chemaţi-mi pe Bat-Şeba. Şi ea a intrat în prezenţa împăratului şi a stat în picioare înaintea împăratului.

Then answered king David, and said, Call me Bath-sheba'; and she came into the king's presence, and stood before the king.

29 Şi împăratul a jurat şi a spus: Precum DOMNUL trăieşte, care a răscumpărat sufletul meu din orice strâmtorare,

And the king swore and said, As the Lord liveth, that hath redeemed my soul out of all distress,

30 Chiar precum ţi-am jurat pe DOMNUL Dumnezeul lui Israel, spunând: Negreşit fiul tău, Solomon, va domni după mine şi el va şedea pe tronul meu în locul meu; chiar astfel voi face într-adevăr în această zi.

Even as I have sworn unto thee by the Lord the God of Israel, saying, Assuredly Solomon thy son shall reign after me, and only he shall sit upon my throne in my stead: even so will I certainly do this day.

31 Atunci Bat-Şeba s-a plecat cu faţa până la pământ şi a îngenuncheat înaintea împăratului şi a spus: Să trăiască domnul meu, împăratul David, pentru totdeauna.

Then did Bath-sheba' bow herself with her face to the earth, and prostrate herself unto the king; and she said, May my lord, the king David, live for ever!

32 Şi împăratul David a spus: Chemaţi-mi pe preotul Ţadoc şi pe profetul Natan şi pe Benaia, fiul lui Iehoiada. Şi ei au venit înaintea împăratului.

And king David said, Call unto me Zadok the priest, and Nathan the prophet, and Benayahu the son of Yehoyada'. And they came before the king.

33 Împăratul de asemenea le-a spus: Luaţi cu voi pe servitorii domnului vostru şi puneţi pe Solomon, fiul meu, să călărească pe catârul meu şi coborâţi-l la Ghihon;

And the king said unto them, Take with you the servants of your lord, and cause Solomon my son to ride upon my own mule, and conduct him down to Gichon:

34 Şi preotul Ţadoc şi profetul Natan să îl ungă acolo împărat peste Israel; şi sunaţi din trâmbiţă şi spuneţi: Trăiască împăratul Solomon.

And let Zadok the priest with Nathan the prophet anoint him there as king over Israel; and blow ye with the cornet, and say, Long live king Solomon.

35 Atunci să vă urcaţi după el, ca el să vină şi să şadă pe tronul meu, pentru că el va fi împărat în locul meu; şi eu l-am rânduit să fie conducător peste Israel şi peste Iuda.

Then shall ye go up after him, and he shall come and sit upon my throne; and he shall be king in my stead: and him have I ordained to be ruler over Israel and over Judah.

36 Şi Benaia, fiul lui Iehoiada, a răspuns împăratului şi a zis: Amin; aşa să spună şi DOMNUL Dumnezeul domnului meu, împăratul.

And Benayahu the son of Yehoyada' answered the king, and said, Amen: May thus say the Eternal the God of my lord the king.

37 Precum DOMNUL a fost cu domnul meu, împăratul, chiar astfel să fie cu Solomon şi să facă tronul lui mai mare decât tronul domnului meu, împăratul David.

As the Eternal hath been with my lord the king, even so may he be with Solomon, and may he make his throne greater than the throne of my lord the king David.

38 Astfel preotul Ţadoc şi profetul Natan şi Benaia, fiul lui Iehoiada, şi cheretiţii şi peletiţii au coborât şi l-au făcut pe Solomon să călărească pe catârul împăratului David şi l-au adus la Ghihon.

Thereupon Zadok the priest, and Nathan the prophet, and Benayahu the son of Yehoyada', and the Kerethites, and the Pelethites, went down, and caused Solomon to ride upon king David's mule, and conducted him to Gichon.

39 Şi preotul Ţadoc a luat un corn cu untdelemn din tabernacol şi l-a uns pe Solomon. Şi au sunat din trâmbiţă; şi tot poporul a spus: Trăiască împăratul Solomon.

And Zadok the priest took the horn of oil out of the tabernacle, and anointed Solomon. And they blew with the cornet; and all the people said, Long live king Solomon.

40 Şi tot poporul a urcat după el şi poporul cânta din fluiere şi se bucura cu mare bucurie, încât pământul se zguduia de sunetul lor.

And all the people went up after him, and the people blew on flutes, and rejoiced with great joy, so that the earth was rent at their noise.

41 Şi Adonia şi toţi oaspeţii care erau cu el au auzit aceasta pe când terminau de mâncat. Şi când Ioab a auzit sunetul trâmbiţei, a spus: Pentru ce este acest zgomot al cetăţii ca fiind în tulburare?

And Adoniyah and all the guests that were with him heard it as they had just finished eating: and when Joab heard the sound of the cornet, he said, Wherefore is this noise of the city in an uproar?

42 Şi pe când el încă vorbea, iată, a venit Ionatan, fiul preotului Abiatar; şi Adonia i-a spus: Intră, pentru că tu eşti un bărbat viteaz şi aduci veşti bune.

And while he was yet speaking, behold, Jonathan the son of Ebyathar the priest came in: and Adoniyah said [unto him], Come in; for thou art a worthy man, and must bring good tidings.

43 Şi Ionatan a răspuns şi i-a zis lui Adonia: Într-adevăr, domnul nostru, împăratul David, l-a făcut pe Solomon împărat.

And Jonathan answered and said to Adoniyah, Alas, no; our lord king David hath made Solomon king;

44 Şi împăratul a trimis cu el pe preotul Ţadoc şi pe profetul Natan şi pe Benaia, fiul lui Iehoiada, şi pe cheretiţi şi pe peletiţi şi l-au făcut să călărească pe catârul împăratului;

And the king hath sent with him Zadok the priest, and Nathan the prophet, and Benayahu the son of Yehoyada', and the Kerethites, and the Pelethites, and they have caused him to ride upon the king's mule;

45 Şi preotul Ţadoc şi profetul Natan l-au uns împărat în Ghihon; şi s-au urcat de acolo bucurându-se, astfel încât cetatea a răsunat din nou. Acesta este zgomotul pe care voi l-aţi auzit.

And Zadok the priest and Nathan the prophet have anointed him as king on the Gichon; and they are come up from there rejoicing, and the city hath been set in commotion. This is the noise that ye have heard.

46 Şi de asemenea Solomon şade pe tronul împărăţiei.

And Solomon hath also sat on the kingly throne.

47 Şi mai mult, servitorii împăratului au venit să îl binecuvânteze pe domnul nostru, împăratul David, spunând: Dumnezeu să facă numele lui Solomon mai bun decât numele tău şi să facă tronul lui mai mare decât tronul tău. Şi împăratul s-a aplecat pe pat.

And also the king's servants are come to bless our lord king David, saying, May God make the name of Solomon more famous than thy name, and make his throne greater than thy throne: and the king hath bowed himself upon the bed.

48 Şi de asemenea astfel a spus împăratul: Binecuvântat fie DOMNUL Dumnezeul lui Israel, care a dat pe unul să şadă pe tronul meu în această zi, şi ochii mei văd aceasta.

And also thus hath the king said, Blessed be the Lord the God of Israel, who hath given [me] this day one who sitteth on my throne, while my eyes see it.

49 Şi toţi oaspeţii care erau cu Adonia s-au înspăimântat şi s-au ridicat şi au mers fiecare pe calea sa.

And all the guests that were with Adoniyah were terrified, and rose up, and went, every man, on his own way.

50 Şi Adonia s-a temut din cauza lui Solomon şi s-a ridicat şi a mers şi s-a apucat de coarnele altarului.

And Adoniyah was afraid because of Solomon; and he arose, and went, and caught hold on the horns of the altar.

51 Şi i s-a spus lui Solomon, zicând: Iată, Adonia se teme de împăratul Solomon; fiindcă, iată, s-a apucat de coarnele altarului, spunând: Să îmi jure împăratul Solomon astăzi că nu va omorî pe servitorul său cu sabia.

And it was told unto Solomon, saying, Behold, Adoniyah feareth king Solomon; and, behold, he hath caught hold on the horns of the altar, saying, Let king Solomon swear unto me today that he will not slay his servant with the sword.

52 Şi Solomon a spus: Dacă se va arăta bărbat demn, nu va cădea un fir de păr de-al lui la pământ; dar dacă se va găsi în el stricăciune, va muri.

And Solomon said, If he will become a worthy man, there shall not a hair of his fall to the earth; but if any wrong shall be found on him, then shall he die.

53 Astfel împăratul Solomon a trimis, şi ei l-au coborât de la altar. Şi el a venit şi s-a aplecat înaintea împăratului Solomon; şi Solomon i-a spus: Du-te acasă!

So king Solomon sent, and they brought him down from the altar; and he came and bowed himself to king Solomon; and Solomon said unto him, Go to thy house.