1 Regii 8

1 Atunci Solomon a adunat pe bătrânii lui Israel şi pe toţi capii triburilor, pe mai marii părinţilor copiilor lui Israel, la împăratul Solomon în Ierusalim, ca să aducă chivotul legământului DOMNULUI din cetatea lui David, care este Sionul.

Natonto’ i Selomò amy zao o androanavi’ Israeleo, naho o mpiaolom-pifokoañeo, o roandrian’ anjomban-droaen’ ana’ Israeleo, mb’amy Selomò Mpanjaka e Ierosalaimey, hampionjoneñe i vatam-pañina’ Iehovày boak’ an-drova’ i Davide e Tsione ao.

2 Şi toţi bărbaţii lui Israel s-au adunat la împăratul Solomon la sărbătoarea din luna Etanim, care este luna a şaptea.

Aa le fonga nifanontoñe amy Selomò amy sabadidakey o nte Israeleo ami’ty saramañitse, ty volam-pahafito.

3 Şi toţi bătrânii lui Israel au venit şi preoţii au ridicat chivotul.

Nimb’eo o roandria’ Israele iabio, vaho rinambe’ o mpisoroñeo i vatay.

4 Şi au adus chivotul DOMNULUI şi tabernacolul întâlnirii şi toate vasele sfinte care erau în tabernacol, preoţii şi leviţii le-au urcat pe toate.

Nampionjone’ iereo i vatam-pañina’ Iehovày naho i kibohom-pamantañañey naho ze hene fanake amy kibohotsey; nampionjone’ o mpisoroñeo naho o nte-Levio.

5 Şi împăratul Solomon şi toată adunarea lui Israel, care s-au adunat la el, erau cu el înaintea chivotului, sacrificând oi şi boi, care nu puteau fi spuse nici numărate datorită mulţimii.

Niharo niaolo i vatay t’i Se­lomò mpanjaka naho i valobohò’ Israele nifamory ama’ey, le nisoroñe añondry naho añombe tsy nilefe talily ndra iake ami’ty fifamorohota’e.

6 Şi preoţii au adus chivotul legământului DOMNULUI la locul său, în oracolul casei, la locul preasfânt, sub aripile heruvimilor.

Le nendese’ o mpisoroñeo i vatam-pañina’ Iehovày mb’an-toe’e, mb’an-toe-miava’ i anjombay, mb’amy masiñe do’ey, ambane’ o ela’ i kerobe reio.

7 Fiindcă heruvimii îşi întindeau cele două aripi ale lor peste locul chivotului şi heruvimii acopereau chivotul şi drugii lui pe deasupra.

Fa nivelare’ i kerobe rey ambone’ i toe’ i vataiy o ela’eo vaho tinako’ i kerobe rey i vatay naho o baom-pitarazoa’eo.

8 Şi ei au tras drugii, încât capetele drugilor erau văzute în locul sfânt înaintea oracolului şi nu erau văzute în exterior; şi acolo sunt până în această zi.

Aa akore ty halava’ i baom-pitarazoañe rey kanao isake amy toe-miavakey aolo’ i toe-masiñey, f’ie tsy oniñe boak’ alafe’e ao; mbe eo irezay henanekeo.

9 Nu era nimic în chivot în afară de cele două table de piatră, pe care Moise le pusese acolo la Horeb, când DOMNUL a făcut un legământ cu copiii lui Israel, după ce au ieşit din ţara Egiptului.

Vata koake re naho tsy i takelam-bato nagodo’ i Mosè ao e Korebe añe rey, ie nifañina amo ana’ Israeleo t’Iehovà, t’ie niavotse an-tane Mitsraime.

10 Şi s-a întâmplat, când preoţii au ieşit din locul sfânt, că norul a umplut casa DOMNULUI,

Aa ie nivovotse boak’ amy miavakey o mpisoroñeo, le nañatseke i anjomba’ Iehovày i rahoñey;

11 Astfel încât preoţii nu au putut să stea să servească din cauza norului, pentru că gloria DOMNULUI a umplut casa DOMNULUI.

vaho tsy nahafijohañe eo hitoroñe o mpisoroñeo amy te na­tsafe’ ty enge’ Iehovà ty anjomba’ Iehovà.

12 Atunci Solomon a vorbit: DOMNUL a spus că va locui în întunericul gros.

Aa le hoe t’i Selomò: Fa nitsarae’ Iehovà t’ie himoneñe an-drahoñe milodolodo ao.

13 Eu ţi-am construit, într-adevăr, o casă de locuit, un loc întemeiat pentru tine ca să locuieşti pentru totdeauna.

Toe namboarako anjomba fimoneñan-dRehe, toetse himoneña’o nainai’e donia.

14 Şi împăratul şi-a întors faţa şi a binecuvântat toată adunarea lui Israel; (şi toată adunarea lui Israel stătea în picioare; )

Nampitoli-daharañe am’ izao i mpanjakay, nitata i valobohò’ Israeley, vaho hene niongake i valobohò’ Israeley.

15 Şi el a spus: Binecuvântat fie DOMNUL Dumnezeul lui Israel, care a vorbit cu gura sa lui David, tatăl meu, şi cu mâna sa a împlinit, zicând:

Le hoe re: Andriañeñe t’Iehovà Andrianañahare’ Israele, ie ni­tsara am-palie amy Davide raeko vaho nifonire’e am-pità’e ami’ ty hoe:

16 Din ziua în care am scos pe poporul meu Israel din Egipt, nu am ales nicio cetate dintre toate triburile lui Israel pentru a construi o casă, ca numele meu să fie acolo; ci am ales pe David să fie peste poporul meu Israel.

Sikal’ amy andro nampiavoteko amy Mitsraime ondatiko Israeleoy, le tsy eo ty rova nijoboñeko amo hene fifokoa’ Israeleo hañamboarako anjomba, hampipohako ty añarako, naho tsy i Davide ty jinoboko hifehe ondatiko Israeleo.

17 Şi a fost în inima lui David, tatăl meu, să construiască o casă pentru numele DOMNULUI Dumnezeului lui Israel.

Toe tañ’ arofo’ i Davide raeko ty hamboatse anjomba ho a i tahina’ Iehovà Andria­nañahare’ Israeley.

18 Şi DOMNUL i-a spus lui David, tatăl meu: Deoarece a fost în inima ta să construieşti o casă numelui meu, ai făcut bine că aceasta a fost în inima ta.

Fe nanao ty hoe amy Davide raekoy t’Iehovà: Amy te añ’ arofo’o ty handranjy akiba ho ami’ty añarako, le nanao soa kanao tañ’arofo’o;

19 Totuşi nu tu vei construi casa, ci fiul tău care va ieşi din coapsele tale, el va construi casa pentru numele meu.

fe tsy ihe ty hamboatse i anjombay, fa i ana-dahy hiboak’ an-tro’oy, ie ty handranjy ty anjomba ho ami’ty añarako.

20 Şi DOMNUL a împlinit cuvântul său pe care l-a spus şi eu sunt înălţat în locul lui David, tatăl meu, şi şed pe tronul lui Israel, precum DOMNUL a promis, şi am construit o casă pentru numele DOMNULUI Dumnezeul lui Israel.

Fa najado’ Iehovà i tsara nanoe’ey amy te nitroatse an-toe’ i Davide raeko iraho naho mitobok’ am-piambesa’ Israele eo ty amy tsara’ Iehovà, vaho namonitse ty anjomba ho a i tahina’ Iehovà Andria­nañahare’ Israeley.

21 Şi am aşezat acolo un loc pentru chivot, în care este legământul DOMNULUI, pe care l-a făcut cu părinţii noştri, când i-a scos din ţara Egiptului.

Le nampitoereko ao i vatay, ama’e ao i fañina’ Iehovà nanoe’e an-droaentika am-pampi­engae’e iereo an-tane Mitsraimeiy.

22 Şi Solomon a stat în picioare înaintea altarului DOMNULUI, în prezenţa întregii adunări a lui Israel, şi şi-a întins mâinile spre cer;

Le nijohañe aolo’ i kitreli’ Iehovày t’i Selomò añatrefa’ i valobohò’ Israeley, vaho nonjone’e mb’an-dikerañe ey o fità’eo,

23 Şi a spus: DOAMNE, Dumnezeul lui Israel, nu este Dumnezeu asemenea ţie, în ceruri deasupra, sau pe pământ dedesubt, care păzeşti legământul şi mila faţă de servitorii tăi care umblă înaintea ta cu toată inima lor;

nanao ty hoe: Ry Iehovà, Andrianañahare’ Israele, tsy eo t’i Andrianañahare manahak’ azo andin­dimoneñe añe ndra an-tane ambane atoy ze mahatambozòtse fañina naho ty fiferenaiñañe amo mpitoro’o mpañavelo añatrefa’o an-kaampon-trokeo;

24 Care ai ţinut faţă de servitorul tău David, tatăl meu, ceea ce i-ai promis; tu ai vorbit de asemenea cu gura ta şi ai împlinit aceasta cu mâna ta, precum este în această zi.

ie naha-tañe i tsinara’o am-pitoro’o Davide raekoy; toe tsinara’o am-palie vaho nihenefa’o am-pitàñe o isake henanekeo.

25 De aceea acum, DOAMNE Dumnezeul lui Israel, ţine faţă de servitorul tău David, tatăl meu, ce i-ai promis, spunând: Nu îţi va lipsi un bărbat înaintea feţei mele pentru a şedea pe tronul lui Israel; numai dacă vor lua seama copiii tăi la calea lor, ca să umble înaintea mea precum ai umblat tu înaintea mea.

Ie amy zao, ry Iehovà, Andrianañahare’ Israele, afaharo amy mpitoro’o Davide raekoy, i tsinara’o ama’ey ami’ty hoe: Tsy ho po-ondaty hiambesatse amy fiambesa’ Israeley am-pahatreavako irehe, naho toe ambena’ o ana’oo ty lala’ iareo hañavelo añatrefako manahake o fañaveloa’oo.

26 Şi acum, Dumnezeul lui Israel, să se adeverească, te rog, cuvântul tău, pe care l-ai vorbit servitorului tău David, tatăl meu.

Ie amy zao ry Andria­nañahare’ Israele, ehe te ho venteseñe i tsara tsinara’o amy mpitoro’o Davide raekoiy.

27 Dar va locui Dumnezeu, într-adevăr, pe pământ? Iată, cerul şi cerul cerurilor nu te pot cuprinde; cu cât mai puţin această casă pe care am construit-o?

Aa vaho himoneñe an-tane atoy vata’e hao t’i Andrianañahare? kanao tsy mahatañ’ Azo i likerañey ndra i like­ran-dindimoneñey; sandrake ty anjomba rinanjiko toy!

28 Totuşi dă atenţie la rugăciunea servitorului tău şi la cererea lui, DOAMNE Dumnezeul meu, pentru a da ascultare la strigătul şi rugăciunea cu care se roagă servitorul tău înaintea ta în această zi;

Fa ehe haoño ty halali’ i mpitoro’oy, naho i fiambanea’ey ry Iehovà Andriana­ñahareko, janjiño ty toreo naho hàtake saboe’ ty mpitoro’o ama’o henaneo;

29 Ca ochii tăi să fie deschişi spre această casă noapte şi zi, spre locul despre care ai spus: Numele meu va fi acolo, ca să dai ascultare la rugăciunea pe care servitorul tău o va face spre locul acesta.

te hisokake handro an-kàleñe mb’ ami’ty anjomba toy o fihaino’oo, mb’ amy toetse nitsarae’o ty hoe: Ho ao ty añarako; hahajanjiña’o o halaly ho halalie’ ty mpitoro’o mb’ ami’ ty toetse toio.

30 Şi dă ascultare la cererea servitorului tău şi a poporului tău, Israel, când se vor ruga spre locul acesta; şi ascultă din cer, locul locuinţei tale; şi ascultă şi iartă.

Janjiño ty fidrakadrakafam-pitoro’o, naho ondati’o Israeleo, ie misabo mb’ami’ty toetse toy; janjiño am-pimoneña’o andindiñe ao; mijanjiña vaho mañahà.

31 Dacă vreun om încalcă legea împotriva aproapelui său şi un jurământ este pus asupra lui pentru a-l face să jure şi jurământul vine înaintea altarului tău în această casă,

Naho anañan-drañetse hakeo t’indaty, naho ampititihen-dre, ie mb’eo mifanta añatrefa’ ty kitreli’o añ’anjomba atoy;

32 Atunci ascultă din cer şi înfăptuieşte şi judecă pe servitorii tăi, condamnând pe cel stricat, pentru a aduce calea lui asupra capului său; şi declarând drept pe cel drept, pentru a-i da conform dreptăţii lui.

le mijanjiña andin­dimoneñe ao, naho mitoloña, vaho zakao o mpitoro’oo, taroño amy ratiy t’ie raty, hampibalike o hatsivokara’eo añ’ ambone’eo; naho meo tò ty vantañe, hañolo­rañe aze mañeva i fahiti’ey.

33 Când poporul tău, Israel, este bătut înaintea duşmanului, pentru că au păcătuit împotriva ta şi se vor întoarce din nou la tine şi vor mărturisi numele tău şi se vor ruga şi îţi vor face cerere în această casă,

Aa ie zevoeñe aolon-drafe­lahy ondati’o Israeleo, t’ie aman-tahiñe ama’o; naho mimpoly ama’o naho mamela-pitàn-droe amy tahina’oy, naho misoloho vaho mihalaly ama’o ami’ty anjomba toy,

34 Atunci ascultă din cer şi iartă păcatul poporului tău, Israel, şi adu-i din nou în ţara pe care ai dat-o părinţilor lor.

le mijanjiña andindimoneñe ao, naho hahao o hakeo’ ondati’o Isra­eleoo vaho ampolio mb’an-tane’ natolo’o an-droae’ iareo mb’atoy.

35 Când cerul va fi închis şi nu va fi ploaie, pentru că au păcătuit împotriva ta, dacă se vor ruga spre locul acesta şi vor mărturisi numele tău şi se vor întoarce de la păcatul lor, când îi vei chinui,

Ie migabeñe i likerañey, tsy avy i orañey kanao nandilatse ama’o iereo, le ie misoloho mb’ami’ty toetse toy mamela-pitan-droe amy tahina’oy naho miamboho amy hakeo nampisotria’o iareoy,

36 Atunci ascultă din cer şi iartă păcatul servitorilor tăi şi al poporului tău, Israel, ca să îi înveţi calea cea bună pe care ar trebui să umble şi dă ploaie peste ţara ta, pe care ai dat-o poporului tău ca moştenire.

le mijanjiña andikerañe ao, naho apoho ty tahi’ o mpitoro’oo naho ondati’o Israeleo vaho anaro iareo i lalam-bantañe fañaveloañey, ham­pahavia’o orañe i tane’o na­tolo’o am’ondati’oo ho lovay.

37 Dacă este în ţară foamete, dacă este ciumă, tăciune în grâu, mană, lăcustă, sau dacă este omidă, dacă duşmanul lor îi asediază în ţara cetăţilor lor, orice plagă, orice boală ar fi,

Naho kerè i taney, he angorosy ke pozy he tromambo ke valala he beañe, ke forokeken-drafelahi’e o rova an-tane’eo; ke kiria ino, hera areteñ’ ino;

38 Orice rugăciune şi cerere este făcută de vreun om, sau de tot poporul tău Israel, când îşi vor cunoaşte, fiecare om plaga inimii lui, şi îşi vor întinde mâinile spre această casă,

le ze halaly ndra soloho anoe’ t’indaty ndra ze hene ondati’o Israeleo, ie songa fohi’e ty hìla an-tro’e ao vaho mamela-pitan-droe mb’ami’ty anjomba toy,

39 Atunci ascultă din cer, locul locuinţei tale, şi iartă şi înfăptuieşte şi dă fiecărui om conform căilor lui, a cărui inimă o cunoşti; (pentru că tu, numai tu, cunoşti inimile tuturor copiilor oamenilor),

le mijanjiña andin­diñe añe, amy akiba-pimoneña’oy, le apoho naho mitoloña, vaho sindre toloro ty amo sata’eo t’indaty, fa arofoana’o ty tro’e (amy te Ihe avao ro maharofoanañe ty arofo’ o ana’ ondatio),

40 Ca ei să se teamă de tine în toate zilele cât trăiesc în ţara pe care ai dat-o părinţilor noştri.

hañeveña’ iereo ama’o amo hene andro hiveloma’ iareo an-tane natolo’o aman-droae’aio.

41 Mai mult, referitor la un străin, care nu este din poporul tău, Israel, ci vine dintr-o ţară îndepărtată de dragul numelui tău,

Le i renetane tsy boak’ am’ ondati’o Israeleoy, ie hirike tsietoitane añe ty amy tahina’oy —

42 (Pentru că vor auzi de numele tău mare şi de mâna ta puternică şi de braţul tău întins), când va veni şi se va ruga spre această casă,

kanao ho janjiñe’e i ta­hina’o ra’e­lahiy naho i fità’o maozatsey vaho i fità’o natora­kitsi’oy— ie miheo mb’ etoa hitalaho mb’ami’ty anjomba toy;

43 Ascultă din cer, locul locuinţei tale, şi înfăptuieşte conform cu tot ce strigă străinul către tine; ca toate popoarele pământului să cunoască numele tău, pentru a se teme de tine, precum face poporul tău, Israel; şi ei să ştie că această casă, pe care am zidit-o eu, este chemată după numele tău.

le mijanjiña andindimoneñe an-toe-pimoneña’o ao, naho henefo o kanjia’ i renetaney azoo; hahafohina’ ze kila’ ondati’ ty tane toy ty tahina’o, hañeveñe ama’o, manahake ondati’o Israeleo, hahafohina’ iareo te kanjieñe ami’ty anjomba niranjieko toy i tahina’oy.

44 Dacă poporul tău iese la bătălie împotriva duşmanului său, oriunde îi vei trimite, şi se vor ruga DOMNULUI spre cetatea pe care tu ai ales-o, şi spre casa pe care eu am zidit-o pentru numele tău,

Aa ie mionjomb’ an-kotakotak’ amo rafelahi’eo ondati’oo, ndra mb’ aia aia ty hañiraha’o iareo, vaho mihalaly am’ Iehovà mb’amy rova nijoboñe’oy, mb’ amy anjomba namboareko ho amy tahina’oiy;

45 Atunci ascultă din cer rugăciunea lor şi cererea lor şi susţine cauza lor.

le janjiño an-dikerañe ao i sabo’ iareoy, naho i halali’ iareoy vaho meo to.

46 Dacă ei vor păcătui împotriva ta (pentru că nu este om care să nu păcătuiască) şi tu te vei mânia pe ei şi îi vei da duşmanului, astfel încât ei îi vor duce captivi în ţara duşmanului, departe sau aproape;

Ie miota ama’o—amy te tsy eo ze ondaty tsy mandilatse zao—le iviñera’o vaho atolo’o an-dra­felahi’ iareo, hasese an-drohy mb’an-tanen-drafelahy añe, ke te lavitse he marine;

47 Totuşi dacă vor pune la inimă, în ţara în care au fost duşi captivi, şi se pocăiesc şi îţi fac cerere în ţara celor care i-au dus captivi, spunând: Am păcătuit, ne-am purtat pervers, am făcut stricăciune;

le ie mitsa­kore an-tane naneseañe iareo an-drohy añe, naho mitolike naho midrakadrakak’ ama’o an-tane’ o naneseañe iareo an-drohio, manao ty hoe: Nanao hakeo zahay, nanao hatsi­vokarañe, vaho nitolon-karatiañe;

48 Şi astfel se întorc la tine cu toată inima lor şi cu tot sufletul lor, în ţara duşmanilor lor, care i-au dus captivi şi se vor ruga ţie spre ţara lor, pe care ai dat-o părinţilor lor, cetatea pe care tu ai ales-o şi casa pe care am construit-o pentru numele tău;

ie mimpoly ama’o an’ kaampon’ arofo naho an-kaliforam-pañova an-tanen-drafelahi’ o nanese iareo an-drohio, naho mitalaho ama’o mb’an-tane natolo’o aman-droae’ iareo, mb’androva jinobo’o toy; vaho mb’amy anjomba niranjieko ho amy tahina’oiy;

49 Atunci ascultă rugăciunea lor şi cererea lor din cer, locul locuinţei tale, şi susţine cauza lor,

le janjiño ty halali’ iareo naho ty fisa­boa’ iareo mb’ an-toe-pimoneña’o andindimoneñe añe, vaho meo to;

50 Şi iartă pe poporul tău care a păcătuit împotriva ta şi toate fărădelegile lor, prin care au încălcat legea împotriva ta, şi dă-le mângâiere înaintea celor care i-au dus captivi, ca să îi mângâie;

naho apoho o hakeo nandilara’ ondati’o ama’oo, naho o fiolàñe niolà’ iareo; le iferenaiño añatrefa’ o ninday iareo an-drohy mb’eo hitre­treza’ iareo;

51 Pentru că ei sunt poporul tău şi moştenirea ta, pe care ai scos-o din Egipt, din mijlocul cuptorului de fier;

amy t’ie ondati’o, i lova’o na­kare’o amy Mitsraime, boak’ añivo i toñake viñey.

52 Fie ochii tăi deschişi la cererea servitorului tău şi la cererea poporului tău Israel, ca să le dai ascultare în tot ceea ce ei strigă către tine.

Ehe manokafa fihai­no amo hala­lim-pitoro’oo naho ami’ty fisolohoa’ on­dati’o Israeleo, hi­ha­oña’o ndra mbia’ mbia ty itoreova’ iareo.

53 Pentru că tu i-ai separat dintre toate popoarele pământului, pentru a fi moştenirea ta, precum ai vorbit prin mâna servitorului tău, Moise, când ai scos pe părinţii noştri din Egipt, Doamne DUMNEZEULE.

Amy t’ie navahe’o amo hene ondati’ ty tane toio, ho lova’o, amy nitsarae’o am-pità’ i Mosè mpitoro’oy, ie nampi­avote’o amy Mitsraime o roae’aio, ry Talè Iehovà.

54 Şi s-a întâmplat, că atunci când Solomon a terminat să se roage toată rugăciunea şi cererea către DOMNUL, că el s-a ridicat dinaintea altarului DOMNULUI, unde era îngenuncheat pe genunchii săi cu mâinile întinse către cer.

Ie nagado’ i Selomò ty nitaroñe’e i hene halaly naho soloho am’ Iehovà rezay le niongak’ aolo’ i kitreli’ Iehovày, amy niton­galefa’e naho namelatse fi­tañe mb’an-dindim-b’eoy,

55 Şi a stat în picioare şi a binecuvântat toată adunarea lui Israel cu voce tare, spunând:

le nijohañe vaho nitata i hene valobohò’ Israele am-pazake ty hoe:

56 Binecuvântat fie DOMNUL, care a dat odihnă poporului său, Israel, conform cu toate câte a promis; nu a lipsit niciun cuvânt din toată promisiunea bună, pe care a promis-o prin mâna servitorului său, Moise.

Andriañeñe t’Iehovà nanolo-pitofàñe am’ondati’eo ty amo tsara’e iabio; leo raike tsy nipok’ amo tsara’e soa nampitama’e am-pità’ i Mose mpitoro’eo.

57 DOMNUL Dumnezeul nostru să fie cu noi, precum a fost cu părinţii noştri; să nu ne lase, nici să nu ne părăsească;

Ho aman-tika t’Iehovà Andrianañaharen-tika, manahake t’ie nimpiaman-droaen-tikañe; lonike t’ie tsy hienga antika, tsy haforintse’e;

58 Ca să ne aplece inimile spre el, pentru a umbla în toate căile lui şi pentru a păzi poruncile lui şi statutele lui şi judecăţile lui, pe care le-a poruncit părinţilor noştri.

fa hampitoliha’e mb’ama’e o arofon-tikañeo, hañaveloan-tika amo lala’eo, hañorike o lili’eo naho o fañè’eo vaho o fepètse linili’e an-droaen-tikañeo.

59 Şi aceste cuvinte ale mele, cu care am făcut cerere înaintea DOMNULUI, să fie aproape de DOMNUL Dumnezeul nostru ziua şi noaptea, ca să susţină cauza servitorului său şi cauza poporului său, Israel, precum va cere acest lucru;

Le ehe te harine’ Iehovà Andrianañaharen-tika handro an-kaleñe o entañe nihalalieko am’ Iehovào, hañomea’e to i mpitoro’ey naho ondati’e Israeleo, ami’ty fañeva’e boak’ andro;

60 Ca să cunoască toate popoarele pământului că DOMNUL este Dumnezeu şi că nu este nimeni altul.

hahafohina’ ze hene ondati’ ty tane toy t’Iehovà, t’ie ro Andrianañahare tsy aman-tovo’e.

61 Inima voastră de aceea, să fie desăvârşită cu DOMNUL Dumnezeul nostru, pentru a umbla în statutele lui şi pentru a păzi poruncile lui, ca în această zi.

Ee abey te ho am’ Iehovà Andrianañaharentika an-kaliforan’ arofo nahareo, hañavelo amo fañè’eo, naho hañori­ke o lili’eo, manahake henaneo.

62 Şi împăratul şi tot Israelul cu el au oferit sacrificiu înaintea DOMNULUI.

Le fonga nañenga soroñe añatrefa’ Iehovà eo i mpanjakay naho Israele ni­trao­k’ ama’e.

63 Şi Solomon a oferit un sacrificiu de ofrande de pace, pe care l-a oferit DOMNULUI, douăzeci şi două de mii de boi şi o sută douăzeci de mii de oi. Astfel au dedicat împăratul şi toţi copiii lui Israel, casa DOMNULUI.

Bi­nanabana’ i Selomò amy engam-panintsiñañe nisoroña’e am’ Iehovày ty añombe roe-ale-tsi-ro’ arivo, naho añondry rai-hetse-tsi-ro’ale. Izay ty nañoriza’ i mpanjakay naho o ana’ Israeleo ty anjomba’ Iehovà.

64 În aceeaşi zi împăratul a sfinţit mijlocul curţii care era în faţa casei DOMNULUI, pentru că acolo a adus ofrande arse şi daruri de mâncare şi grăsimea ofrandelor de pace, pentru că altarul de aramă, care era înaintea DOMNULUI, era prea mic ca să primească ofrandele arse şi darurile de mâncare şi grăsimea ofrandelor de pace.

Amy àndroy ka ty nañoriza’ i mpanjakay ty añivo’ i kiririsa aolo’ i anjomba’ Iehovày; fa teo ty nañenga’e o soroñeo, naho o enga-mahakamao, naho ty safo’ o engam-panintsiñañeo; amy te ni-loho kede ty kitrely torisike añatrefa’ Iehovà, tsy ho ni-tsahatse aze i nisoroñañe naho i enga-mahakama vaho safo’ o engam-panintsiñañeo rezay.

65 Şi atunci Solomon şi tot Israelul cu el a ţinut o sărbătoare, o mare adunare, de la intrarea Hamatului până la râul Egiptului, înaintea DOMNULUI Dumnezeul nostru, şapte zile şi şapte zile, paisprezece zile.

Aa le nambena’ i Selo­mò miharo am’ Israele iaby henane zay i sabadidakey, nivalobohòke jabajaba boak’ am-pimoahañe e Kamate, pak’ an-toraha’ i Mitsraime añe añ’atrefa’ Iehovà Andrianañaharen-tikañe, fito andro nitovoñañe fito; andro folo-efats’ amby.

66 În ziua a opta a trimis poporul; şi ei au binecuvântat pe împărat şi au mers la corturile lor bucuroşi şi veseli în inimă pentru tot binele pe care DOMNUL îl făcuse servitorului său, David, şi lui Israel, poporul său.

Nampolie’e amy andro fahavaloy ondatio, naho nandriañe’ iareo i mpanjakay naho songa noly mb’an-kiboho’e mb’eo an-drebeke naho añ’ arofo mifale ty amo hene hasoa nanoe’ Iehovà amy Davide mpitoro’ey vaho am’ Israele ondati’eo.