1 Regii 8

1 Atunci Solomon a adunat pe bătrânii lui Israel şi pe toţi capii triburilor, pe mai marii părinţilor copiilor lui Israel, la împăratul Solomon în Ierusalim, ca să aducă chivotul legământului DOMNULUI din cetatea lui David, care este Sionul.

At that time Solomon assembled before him in Jerusalem the elders of Israel—all the tribal heads and family leaders of the Israelites—to bring up the ark of the covenant of the LORD from Zion, the City of David.

2 Şi toţi bărbaţii lui Israel s-au adunat la împăratul Solomon la sărbătoarea din luna Etanim, care este luna a şaptea.

And all the men of Israel came together to King Solomon at the feast in the seventh month, the month of Ethanim.

3 Şi toţi bătrânii lui Israel au venit şi preoţii au ridicat chivotul.

When all the elders of Israel had arrived, the priests took up the ark,

4 Şi au adus chivotul DOMNULUI şi tabernacolul întâlnirii şi toate vasele sfinte care erau în tabernacol, preoţii şi leviţii le-au urcat pe toate.

and they brought up the ark of the LORD and the Tent of Meeting with all its sacred furnishings. So the priests and Levites carried them up.

5 Şi împăratul Solomon şi toată adunarea lui Israel, care s-au adunat la el, erau cu el înaintea chivotului, sacrificând oi şi boi, care nu puteau fi spuse nici numărate datorită mulţimii.

There, before the ark, King Solomon and the whole congregation of Israel who had assembled with him sacrificed so many sheep and oxen that they could not be counted or numbered.

6 Şi preoţii au adus chivotul legământului DOMNULUI la locul său, în oracolul casei, la locul preasfânt, sub aripile heruvimilor.

Then the priests brought the ark of the covenant of the LORD to its place in the inner sanctuary of the temple, the Most Holy Place, beneath the wings of the cherubim.

7 Fiindcă heruvimii îşi întindeau cele două aripi ale lor peste locul chivotului şi heruvimii acopereau chivotul şi drugii lui pe deasupra.

For the cherubim spread their wings over the place of the ark and overshadowed the ark and its poles.

8 Şi ei au tras drugii, încât capetele drugilor erau văzute în locul sfânt înaintea oracolului şi nu erau văzute în exterior; şi acolo sunt până în această zi.

The poles extended far enough that their ends were visible from the Holy Place in front of the inner sanctuary, but not from outside the Holy Place; and they are there to this day.

9 Nu era nimic în chivot în afară de cele două table de piatră, pe care Moise le pusese acolo la Horeb, când DOMNUL a făcut un legământ cu copiii lui Israel, după ce au ieşit din ţara Egiptului.

There was nothing in the ark except the two stone tablets that Moses had placed in it at Horeb, where the LORD had made a covenant with the Israelites after they had come out of the land of Egypt.

10 Şi s-a întâmplat, când preoţii au ieşit din locul sfânt, că norul a umplut casa DOMNULUI,

And when the priests came out of the Holy Place, the cloud filled the house of the LORD

11 Astfel încât preoţii nu au putut să stea să servească din cauza norului, pentru că gloria DOMNULUI a umplut casa DOMNULUI.

so that the priests could not stand there to minister because of the cloud; for the glory of the LORD filled the house of the LORD.

12 Atunci Solomon a vorbit: DOMNUL a spus că va locui în întunericul gros.

Then Solomon declared: “The LORD has said that He would dwell in the thick cloud.

13 Eu ţi-am construit, într-adevăr, o casă de locuit, un loc întemeiat pentru tine ca să locuieşti pentru totdeauna.

I have indeed built You an exalted house, a place for You to dwell forever.”

14 Şi împăratul şi-a întors faţa şi a binecuvântat toată adunarea lui Israel; (şi toată adunarea lui Israel stătea în picioare; )

And as the whole assembly of Israel stood there, the king turned around and blessed them all

15 Şi el a spus: Binecuvântat fie DOMNUL Dumnezeul lui Israel, care a vorbit cu gura sa lui David, tatăl meu, şi cu mâna sa a împlinit, zicând:

and said: “Blessed be the LORD, the God of Israel, who has fulfilled with His own hand what He spoke with His mouth to my father David, saying,

16 Din ziua în care am scos pe poporul meu Israel din Egipt, nu am ales nicio cetate dintre toate triburile lui Israel pentru a construi o casă, ca numele meu să fie acolo; ci am ales pe David să fie peste poporul meu Israel.

‘Since the day I brought My people Israel out of Egypt, I have not chosen a city from any tribe of Israel in which to build a house so that My Name would be there. But I have chosen David to be over My people Israel.’

17 Şi a fost în inima lui David, tatăl meu, să construiască o casă pentru numele DOMNULUI Dumnezeului lui Israel.

Now it was in the heart of my father David to build a house for the Name of the LORD, the God of Israel.

18 Şi DOMNUL i-a spus lui David, tatăl meu: Deoarece a fost în inima ta să construieşti o casă numelui meu, ai făcut bine că aceasta a fost în inima ta.

But the LORD said to my father David, ‘Since it was in your heart to build a house for My Name, you have done well to have this in your heart.

19 Totuşi nu tu vei construi casa, ci fiul tău care va ieşi din coapsele tale, el va construi casa pentru numele meu.

Nevertheless, you are not the one to build it; but your son, your own offspring, will build the house for My Name.’

20 Şi DOMNUL a împlinit cuvântul său pe care l-a spus şi eu sunt înălţat în locul lui David, tatăl meu, şi şed pe tronul lui Israel, precum DOMNUL a promis, şi am construit o casă pentru numele DOMNULUI Dumnezeul lui Israel.

Now the LORD has fulfilled the word that He spoke. I have succeeded my father David, and I sit on the throne of Israel, as the LORD promised. I have built the house for the Name of the LORD, the God of Israel.

21 Şi am aşezat acolo un loc pentru chivot, în care este legământul DOMNULUI, pe care l-a făcut cu părinţii noştri, când i-a scos din ţara Egiptului.

And there I have provided a place for the ark, which contains the covenant of the LORD that He made with our fathers when He brought them out of the land of Egypt.”

22 Şi Solomon a stat în picioare înaintea altarului DOMNULUI, în prezenţa întregii adunări a lui Israel, şi şi-a întins mâinile spre cer;

Then Solomon stood before the altar of the LORD in front of the whole assembly of Israel, spread out his hands toward heaven,

23 Şi a spus: DOAMNE, Dumnezeul lui Israel, nu este Dumnezeu asemenea ţie, în ceruri deasupra, sau pe pământ dedesubt, care păzeşti legământul şi mila faţă de servitorii tăi care umblă înaintea ta cu toată inima lor;

and said: “O LORD, God of Israel, there is no God like You in heaven above or on earth below, keeping Your covenant of loving devotion with Your servants who walk before You with all their hearts.

24 Care ai ţinut faţă de servitorul tău David, tatăl meu, ceea ce i-ai promis; tu ai vorbit de asemenea cu gura ta şi ai împlinit aceasta cu mâna ta, precum este în această zi.

You have kept Your promise to Your servant, my father David. What You spoke with Your mouth You have fulfilled with Your hand this day.

25 De aceea acum, DOAMNE Dumnezeul lui Israel, ţine faţă de servitorul tău David, tatăl meu, ce i-ai promis, spunând: Nu îţi va lipsi un bărbat înaintea feţei mele pentru a şedea pe tronul lui Israel; numai dacă vor lua seama copiii tăi la calea lor, ca să umble înaintea mea precum ai umblat tu înaintea mea.

Therefore now, O LORD, God of Israel, keep for Your servant, my father David, what You promised when You said: ‘You will never fail to have a man to sit before Me on the throne of Israel, if only your descendants guard their way to walk before Me as you have done.’

26 Şi acum, Dumnezeul lui Israel, să se adeverească, te rog, cuvântul tău, pe care l-ai vorbit servitorului tău David, tatăl meu.

And now, O God of Israel, please confirm what You promised to Your servant, my father David.

27 Dar va locui Dumnezeu, într-adevăr, pe pământ? Iată, cerul şi cerul cerurilor nu te pot cuprinde; cu cât mai puţin această casă pe care am construit-o?

But will God indeed dwell upon the earth? Even heaven, the highest heaven, cannot contain You, much less this temple I have built.

28 Totuşi dă atenţie la rugăciunea servitorului tău şi la cererea lui, DOAMNE Dumnezeul meu, pentru a da ascultare la strigătul şi rugăciunea cu care se roagă servitorul tău înaintea ta în această zi;

Yet regard the prayer and plea of Your servant, O LORD my God, so that You may hear the cry and the prayer that Your servant is praying before You today.

29 Ca ochii tăi să fie deschişi spre această casă noapte şi zi, spre locul despre care ai spus: Numele meu va fi acolo, ca să dai ascultare la rugăciunea pe care servitorul tău o va face spre locul acesta.

May Your eyes be open toward this temple night and day, toward the place of which You said, ‘My Name shall be there,’ so that You may hear the prayer that Your servant prays toward this place.

30 Şi dă ascultare la cererea servitorului tău şi a poporului tău, Israel, când se vor ruga spre locul acesta; şi ascultă din cer, locul locuinţei tale; şi ascultă şi iartă.

Hear the plea of Your servant and of Your people Israel when they pray toward this place. May You hear from heaven, Your dwelling place. May You hear and forgive.

31 Dacă vreun om încalcă legea împotriva aproapelui său şi un jurământ este pus asupra lui pentru a-l face să jure şi jurământul vine înaintea altarului tău în această casă,

When a man sins against his neighbor and is required to take an oath, and he comes to take an oath before Your altar in this temple,

32 Atunci ascultă din cer şi înfăptuieşte şi judecă pe servitorii tăi, condamnând pe cel stricat, pentru a aduce calea lui asupra capului său; şi declarând drept pe cel drept, pentru a-i da conform dreptăţii lui.

then may You hear from heaven and act. May You judge Your servants, condemning the wicked man by bringing down on his own head what he has done, and justifying the righteous man by rewarding him according to his righteousness.

33 Când poporul tău, Israel, este bătut înaintea duşmanului, pentru că au păcătuit împotriva ta şi se vor întoarce din nou la tine şi vor mărturisi numele tău şi se vor ruga şi îţi vor face cerere în această casă,

When Your people Israel are defeated before an enemy because they have sinned against You, and they return to You and confess Your name, praying and pleading with You in this temple,

34 Atunci ascultă din cer şi iartă păcatul poporului tău, Israel, şi adu-i din nou în ţara pe care ai dat-o părinţilor lor.

then may You hear from heaven and forgive the sin of Your people Israel. May You restore them to the land You gave to their fathers.

35 Când cerul va fi închis şi nu va fi ploaie, pentru că au păcătuit împotriva ta, dacă se vor ruga spre locul acesta şi vor mărturisi numele tău şi se vor întoarce de la păcatul lor, când îi vei chinui,

When the skies are shut and there is no rain because Your people have sinned against You, and they pray toward this place and confess Your name, and they turn from their sins because You have afflicted them,

36 Atunci ascultă din cer şi iartă păcatul servitorilor tăi şi al poporului tău, Israel, ca să îi înveţi calea cea bună pe care ar trebui să umble şi dă ploaie peste ţara ta, pe care ai dat-o poporului tău ca moştenire.

then may You hear from heaven and forgive the sin of Your servants, Your people Israel, so that You may teach them the good way in which they should walk. May You send rain on the land that You gave Your people as an inheritance.

37 Dacă este în ţară foamete, dacă este ciumă, tăciune în grâu, mană, lăcustă, sau dacă este omidă, dacă duşmanul lor îi asediază în ţara cetăţilor lor, orice plagă, orice boală ar fi,

When famine or plague comes upon the land, or blight or mildew or locusts or grasshoppers, or when their enemy besieges them in their cities, whatever plague or sickness may come,

38 Orice rugăciune şi cerere este făcută de vreun om, sau de tot poporul tău Israel, când îşi vor cunoaşte, fiecare om plaga inimii lui, şi îşi vor întinde mâinile spre această casă,

then may whatever prayer or petition Your people Israel make—each knowing his own afflictions and spreading out his hands toward this temple—

39 Atunci ascultă din cer, locul locuinţei tale, şi iartă şi înfăptuieşte şi dă fiecărui om conform căilor lui, a cărui inimă o cunoşti; (pentru că tu, numai tu, cunoşti inimile tuturor copiilor oamenilor),

be heard by You from heaven, Your dwelling place. And may You forgive and act, and repay each man according to all his ways, since You know his heart—for You alone know the hearts of all men—

40 Ca ei să se teamă de tine în toate zilele cât trăiesc în ţara pe care ai dat-o părinţilor noştri.

so that they may fear You all the days they live in the land that You gave to our fathers.

41 Mai mult, referitor la un străin, care nu este din poporul tău, Israel, ci vine dintr-o ţară îndepărtată de dragul numelui tău,

And as for the foreigner who is not of Your people Israel but has come from a distant land because of Your name—

42 (Pentru că vor auzi de numele tău mare şi de mâna ta puternică şi de braţul tău întins), când va veni şi se va ruga spre această casă,

for they will hear of Your great name and mighty hand and outstretched arm—when he comes and prays toward this temple,

43 Ascultă din cer, locul locuinţei tale, şi înfăptuieşte conform cu tot ce strigă străinul către tine; ca toate popoarele pământului să cunoască numele tău, pentru a se teme de tine, precum face poporul tău, Israel; şi ei să ştie că această casă, pe care am zidit-o eu, este chemată după numele tău.

then may You hear from heaven, Your dwelling place, and do according to all for which the foreigner calls to You. Then all the peoples of the earth will know Your name and fear You, as do Your people Israel, and they will know that this house I have built is called by Your Name.

44 Dacă poporul tău iese la bătălie împotriva duşmanului său, oriunde îi vei trimite, şi se vor ruga DOMNULUI spre cetatea pe care tu ai ales-o, şi spre casa pe care eu am zidit-o pentru numele tău,

When Your people go to war against their enemies, wherever You send them, and when they pray to the LORD in the direction of the city You have chosen and the house I have built for Your Name,

45 Atunci ascultă din cer rugăciunea lor şi cererea lor şi susţine cauza lor.

then may You hear from heaven their prayer and their plea, and may You uphold their cause.

46 Dacă ei vor păcătui împotriva ta (pentru că nu este om care să nu păcătuiască) şi tu te vei mânia pe ei şi îi vei da duşmanului, astfel încât ei îi vor duce captivi în ţara duşmanului, departe sau aproape;

When they sin against You—for there is no one who does not sin—and You become angry with them and deliver them to an enemy who takes them as captives to his own land, whether far or near,

47 Totuşi dacă vor pune la inimă, în ţara în care au fost duşi captivi, şi se pocăiesc şi îţi fac cerere în ţara celor care i-au dus captivi, spunând: Am păcătuit, ne-am purtat pervers, am făcut stricăciune;

and when they come to their senses in the land to which they were taken, and they repent and plead with You in the land of their captors, saying, ‘We have sinned and done wrong; we have acted wickedly,’

48 Şi astfel se întorc la tine cu toată inima lor şi cu tot sufletul lor, în ţara duşmanilor lor, care i-au dus captivi şi se vor ruga ţie spre ţara lor, pe care ai dat-o părinţilor lor, cetatea pe care tu ai ales-o şi casa pe care am construit-o pentru numele tău;

and when they return to You with all their heart and soul in the land of the enemies who took them captive, and when they pray to You in the direction of the land that You gave to their fathers, the city You have chosen, and the house I have built for Your Name,

49 Atunci ascultă rugăciunea lor şi cererea lor din cer, locul locuinţei tale, şi susţine cauza lor,

then may You hear from heaven, Your dwelling place, their prayer and petition, and may You uphold their cause.

50 Şi iartă pe poporul tău care a păcătuit împotriva ta şi toate fărădelegile lor, prin care au încălcat legea împotriva ta, şi dă-le mângâiere înaintea celor care i-au dus captivi, ca să îi mângâie;

May You forgive Your people who have sinned against You and all the transgressions they have committed against You, and may You grant them compassion in the eyes of their captors to show them mercy.

51 Pentru că ei sunt poporul tău şi moştenirea ta, pe care ai scos-o din Egipt, din mijlocul cuptorului de fier;

For they are Your people and Your inheritance; You brought them out of Egypt, out of the furnace for iron.

52 Fie ochii tăi deschişi la cererea servitorului tău şi la cererea poporului tău Israel, ca să le dai ascultare în tot ceea ce ei strigă către tine.

May Your eyes be open to the pleas of Your servant and of Your people Israel, and may You listen to them whenever they call to You.

53 Pentru că tu i-ai separat dintre toate popoarele pământului, pentru a fi moştenirea ta, precum ai vorbit prin mâna servitorului tău, Moise, când ai scos pe părinţii noştri din Egipt, Doamne DUMNEZEULE.

For You, O Lord GOD, as Your inheritance, have set them apart from all the peoples of the earth, as You spoke through Your servant Moses when You brought our fathers out of Egypt.”

54 Şi s-a întâmplat, că atunci când Solomon a terminat să se roage toată rugăciunea şi cererea către DOMNUL, că el s-a ridicat dinaintea altarului DOMNULUI, unde era îngenuncheat pe genunchii săi cu mâinile întinse către cer.

Now when Solomon had finished praying this entire prayer and petition to the LORD, he got up before the altar of the LORD, where he had been kneeling with his hands spread out toward heaven.

55 Şi a stat în picioare şi a binecuvântat toată adunarea lui Israel cu voce tare, spunând:

And he stood and blessed the whole assembly of Israel in a loud voice, saying:

56 Binecuvântat fie DOMNUL, care a dat odihnă poporului său, Israel, conform cu toate câte a promis; nu a lipsit niciun cuvânt din toată promisiunea bună, pe care a promis-o prin mâna servitorului său, Moise.

“Blessed be the LORD, who has given rest to His people Israel according to all that He promised. Not one word has failed of all the good promises He made through His servant Moses.

57 DOMNUL Dumnezeul nostru să fie cu noi, precum a fost cu părinţii noştri; să nu ne lase, nici să nu ne părăsească;

May the LORD our God be with us, as He was with our fathers. May He never leave us nor forsake us.

58 Ca să ne aplece inimile spre el, pentru a umbla în toate căile lui şi pentru a păzi poruncile lui şi statutele lui şi judecăţile lui, pe care le-a poruncit părinţilor noştri.

May He incline our hearts to Himself, to walk in all His ways and to keep the commandments and statutes and ordinances He commanded our fathers.

59 Şi aceste cuvinte ale mele, cu care am făcut cerere înaintea DOMNULUI, să fie aproape de DOMNUL Dumnezeul nostru ziua şi noaptea, ca să susţină cauza servitorului său şi cauza poporului său, Israel, precum va cere acest lucru;

And may these words with which I have made my petition before the LORD be near to the LORD our God day and night, so that He may uphold the cause of His servant and of His people Israel as each day requires,

60 Ca să cunoască toate popoarele pământului că DOMNUL este Dumnezeu şi că nu este nimeni altul.

so that all the peoples of the earth may know that the LORD is God. There is no other!

61 Inima voastră de aceea, să fie desăvârşită cu DOMNUL Dumnezeul nostru, pentru a umbla în statutele lui şi pentru a păzi poruncile lui, ca în această zi.

So let your heart be fully devoted to the LORD our God, as it is this day, to walk in His statutes and to keep His commandments.”

62 Şi împăratul şi tot Israelul cu el au oferit sacrificiu înaintea DOMNULUI.

Then the king and all Israel with him offered sacrifices before the LORD.

63 Şi Solomon a oferit un sacrificiu de ofrande de pace, pe care l-a oferit DOMNULUI, douăzeci şi două de mii de boi şi o sută douăzeci de mii de oi. Astfel au dedicat împăratul şi toţi copiii lui Israel, casa DOMNULUI.

And Solomon offered as peace offerings to the LORD 22,000 oxen and 120,000 sheep. So the king and all the Israelites dedicated the house of the LORD.

64 În aceeaşi zi împăratul a sfinţit mijlocul curţii care era în faţa casei DOMNULUI, pentru că acolo a adus ofrande arse şi daruri de mâncare şi grăsimea ofrandelor de pace, pentru că altarul de aramă, care era înaintea DOMNULUI, era prea mic ca să primească ofrandele arse şi darurile de mâncare şi grăsimea ofrandelor de pace.

On that same day the king consecrated the middle of the courtyard in front of the house of the LORD, and there he offered the burnt offerings, the grain offerings, and the fat of the peace offerings, since the bronze altar before the LORD was too small to contain all these offerings.

65 Şi atunci Solomon şi tot Israelul cu el a ţinut o sărbătoare, o mare adunare, de la intrarea Hamatului până la râul Egiptului, înaintea DOMNULUI Dumnezeul nostru, şapte zile şi şapte zile, paisprezece zile.

So at that time Solomon and all Israel with him—a great assembly of people from Lebo-hamath to the Brook of Egypt—kept the feast before the LORD our God for seven days and seven more days—fourteen days in all.

66 În ziua a opta a trimis poporul; şi ei au binecuvântat pe împărat şi au mers la corturile lor bucuroşi şi veseli în inimă pentru tot binele pe care DOMNUL îl făcuse servitorului său, David, şi lui Israel, poporul său.

On the fifteenth day Solomon sent the people away. So they blessed the king and went home, joyful and glad in heart for all the good things that the LORD had done for His servant David and for His people Israel.