1 Regii 5
1 Şi Hiram, împăratul Tirului, i-a trimis pe servitorii săi la Solomon, pentru că auzise că îl unseseră împărat în locul tatălui său; căci Hiram îl iubise întotdeauna pe David.
Daia moilai bai bagade hina bagade Haila: me da eso huluane Da: ibidi ela dogolegei galusu. E da Soloumane ea eda Da: ibidi bagia hina bagade hou lai amo nababeba: le, e da ema sia: alofele iasu dunu asunasi.
2 Şi Solomon a trimis la Hiram, spunând:
Soloumane da Haila: mema amane dabe sia: si,
3 Cunoşti că David, tatăl meu, nu a putut să construiască o casă pentru numele DOMNULUI Dumnezeul său din cauza războaielor care erau în jurul său de fiecare parte, până când DOMNUL i-a pus sub talpa picioarelor sale.
“Di dawa: , Na ada Da: ibidi da mae fisili, ha lai fi dunu la: ididili, la: ididili ilima gegenanu. Hina Gode da ea ha lai dunu huluanema hasalasimusa: hamoi. Be bagadewane gegeiba: le, e da ea Hina Godema nodone sia: ne gadomusa: Debolo diasu gagumu hamedei ba: i.
4 Dar acum DOMNUL Dumnezeul meu mi-a dat odihnă de fiecare parte, astfel încât nu este niciun potrivnic, niciun eveniment rău.
Be waha na Hina Gode da na soge alalo ganodini fi ilima olofosu i dagoi. Na da nama ha lai hame amola dunu fi enoga nama doagala: le gegemu da hame gala.
5 Şi, iată, sunt hotărât să construiesc o casă pentru numele DOMNULUI Dumnezeul meu, precum DOMNUL i-a vorbit lui David, tatăl meu, spunând: Fiul tău, pe care îl voi pune pe tronul tău în locul tău, el va clădi o casă pentru numele meu.
Hina Gode da na ada Da: ibidima amane ilegei, ‘Na da diagofe di bagia hina bagade ilegei. Ea da Nagili Debolo diasu gagumu.’ Amola waha na da amo Hina Godema nodone sia: ne gadosu Debolo diasu gagumusa: dawa:
6 De aceea acum porunceşte ca ei să taie pentru mine cedri din Liban; şi servitorii mei să fie împreună cu servitorii tăi; şi ţie îţi voi da plată pentru servitorii tăi, conform cu tot ceea ce vei rândui, pentru că tu ştii că între noi nu este vreunul care să se priceapă să taie lemnărie ca sidonienii.
Amaiba: le, dia hawa: hamosu dunu amo Lebanone sogega dolo ifa abusa: ne asunasima. Na dunu da ili bisili hawa: hamoma: mu, amola di da adi bidi adosea, na da dia hawa: hamosu dunuma imunu. Dia da noga: le dawa: Na dunu da dia dunu ilia ifa abusa: su dawa: , amo defele hame dawa:
7 Şi s-a întâmplat, după ce Hiram a auzit cuvintele lui Solomon, că s-a bucurat mult şi a spus: Binecuvântat fie DOMNUL în această zi, care i-a dat lui David un fiu înţelept peste acest popor mare.
Haila: me da Soloumane ea sia: i nababeba: le, hahawane bagade ba: i. E amane sia: i, “Wali eso, Hina Godema nodoma! Bai E da Da: ibidima e bagia Isala: ili fi noga: idafa amo ouligima: ne, bagade dawa: su egefema i dagoi.
8 Şi Hiram a trimis la Solomon, spunând: Am luat în considerare lucrurile pentru care ai trimis la mine; şi îţi voi împlini toată dorinţa ta referitor la lemnăria de cedru şi referitor la lemnăria de brad.
Amalalu, Haila: me da Soloumanema amane sia: sia: si, “Na da dia sia: sia: si amo nabi dagoi. Na da dia adole ba: i amo hamomusa: momagei dagoi. Na da dolo ifa amola ‘baine’ ifa digili imunu.
9 Servitorii mei le vor coborî din Liban la mare; şi le voi trimite pe mare în plute până la locul pe care mi-l vei rândui şi voi face să fie desfăcute acolo şi le vei primi; şi tu să îmi împlineşti dorinţa mea, dând mâncare casei mele.
Na hawa: hamosu dunu da Lebanone sogeganini ifa lale, hano wayabo bagade amo gudu hiougilala dafia: le, simi amunawene, amalu hanoba: le sua: sa sa: ili, hano bega: sogebi amo di da ilegesea, amogawi doaga: mu. Amogawi, na dunu ilia da simi fadegale, dia dunu ilia da amo ifa ouligimu. Diawane, na dunu iligili ha: i manu sagoma.”
10 Astfel Hiram i-a dat lui Solomon lemne de cedru şi lemne de brad conform cu toată dorinţa lui.
Amaiba: le, Haila: me da Soloumanema ea hanai defele, dolo amola ‘baine’ ifa abusa: le i.
11 Şi Solomon i-a dat lui Hiram douăzeci de mii de măsuri de grâu ca mâncare casei lui şi douăzeci de măsuri de untdelemn pur: astfel i-a dat Solomon lui Hiram an de an.
Amola Soloumane da widi gala: ine 1,000 ‘dane’ agoane (dioi baligidafa) amola olife susuligi noga: idafa 400,000 lida agoane, Haila: me ea hawa: hamosu dunu ili moma: ne, Haila: mema i.
12 Şi DOMNUL i-a dat lui Solomon înţelepciune, precum îi promisese; şi era pace între Hiram şi Solomon: şi cei doi au făcut alianţă împreună.
Hina Gode da Ea hamomusa: ilegei amo mae gogolele dialu, amo Soloumanema bagade dawa: su i. Haila: me amola Soloumane ela da olofole hahawane esalu. Ela da fefedele nasu hamoi.
13 Şi împăratul Solomon a ridicat un tribut de oameni din tot Israelul; şi tributul de oameni a fost treizeci de mii de bărbaţi.
Hina bagade Soloumane da gasa fili, Isala: ili soge huluane amoga udigili hawa: hamosu dunu 30,000 agoane hawa: hamoma: ne sesei.
14 Şi i-a trimis în Liban pe rând, câte zece mii pe lună pe rânduri; o lună erau în Liban şi două luni acasă; şi Adoniram era peste tributul de oameni.
E da A: dounaila: mema amo udigili hawa: hamosu dunu ouligima: ne ilegei. E da amo 30,000 dunu udiana 10,000 agoane momogi. Amo mogi udiana afae afae da Lebanone sogega esalea, oubi afae uduli, bu Isala: ili sogega oubi aduna esalomusa: buhagisu.
15 Şi Solomon avea şaptezeci de mii de purtători de poveri şi optzeci de mii de cioplitori, în munţi;
Amola Soloumane da 80,000 dunu enowane agolo sogega magufu damusu hawa: hamoma: ne asunasi. Amola dunu eno 70,000 agoane ilia da amo magufu damui gisima: ne asunasi.
16 În afară de mai marii ofiţeri ai lui Solomon care erau peste lucrare, el avea trei mii trei sute, care conduceau poporul care lucra în lucrare.
Amola ilia hawa: hamosu amo ouligima: ne, e da sesesu dunu3,300 agoane asunasi.
17 Şi împăratul a poruncit şi ei au adus pietre mari, pietre de preţ şi pietre cioplite, pentru a pune temelia casei.
Hina bagade Soloumane da hamoma: ne sia: beba: le, ilia da Debolo bai fa: musa: , igi bagade noga: idafa hahamoi.
18 Şi constructorii lui Solomon şi constructorii lui Hiram şi pietrarii le-au cioplit; astfel ei au pregătit lemnele şi pietrele pentru a construi casa.
Soloumane amola Haila: me elea hawa: hamosu dunu, amola Giba: le moilai ganodini fi dunu, ilia Debolo diasu gagumusa: , gele amola ifa amola momagele legei.
